Fascinanta poveste a ascensiunii unei familii de răzeși proveniți din Orhei care a ajuns să decidă destinele țării

 

 

 

 

 

O familie de țărani a reușit să decidă asupra destinului României

 

Familia Callimachi a fost una dintre cele mai importante familii boierești din Moldova. Evoluția acesteia pe scara socială este extraordinară.

Au plecat de la statutul de om de rând, iar în doar două secole au ajuns să conducă Principatele Române și să le influențeze soarta.  

 

Una dintre cele mai apreciate familii boierești

 

 Cei din neamul Callimachi au fost considerați fanarioți, după nume și după perioada în care au domnit, dar și după porțile împărătești la care au slujit. Unii au considerat că aveau și origini grecești.

În realitate,  așa cum arată și istoricul A.D. Xenopol, Callimachi erau moldoveni. Neamul Callimachi se numea și Călmașu, erau țărani răzeși din zona Orheiului, care mai târziu, s-au stabilit în zona Dornelor.

Primul Călmașu cunoscut în documente a fost Vasile, în jurul anilor 1640. S-a căsătorit cu Arvunia și au avut un fiu, Teodor. Teodor Călmașul ajunge vornic de Câmpulung Moldovenesc.

El este cel care va cumpăra la începutul secolului al XVII- lea moşia de la Stânceşti, localitate situată astăzi judeţul Botoşani, de la un boier autohton la începutul secolului al XVIII- lea, când strămoșul lor Teodor Călmașul, un vornic din Câmpulung cumpăra moșia Stâncești pe 150 de lei. Apoi, se căsătorește cu Ruxandra, fiica lui Grigore Ghica, domnitorul Moldovei.

Cu timpul boierii Călmaşu, şi-au grecizat numele intrând în slujbă şi la Instanbul, preschimbându-l în Callimachi.  

 Își vor stabili reședința la Stâncești odată cu Maria Callimachi şi fiul ei Ioan Callimachi.

„Iar fiului meu Ianachi i-am dat moşia Stânceşti, baştina tătâne-său. Iar casele dintâiu au fost făcute cu osteneala şi cheltuiala mea, iar pe urmă le-au făcut Ianachi, cu cheltuiala şi osteneala sa“, scria văduva Maria Callimachi în testamentul său din 5 martie 1794.

În aceea perioadă, era vorba însă de un conac boieresc de ţară. Abia la începutul secolului al XIX lea, Stânceştiul boieresc îşi va găsi strălucirea, tot printr-o dorinţă testamentară a unei boieroaice din neamul Callimachi. Mai precis  este vorba despre Ruxandra Catargi, soţia lui Ioan Callimachi şi mama lui Alecu Callimachi, vornic  al Ţării de Sus la începutul secolului al XIX-lea.

 Mai departe, fiii lui Teodor primesc demnități importante. Familia Callimachi și-a trimis copiii la școli din toate colțurile Europei. Ei erau boierii de modă nouă. 

Din această  familie au provenit, în secolul al XVIII-lea, patru dintre domnii Moldovei (Grigore, Ioan, Alexandru și Scarlat Callimachi).

Teodor Callimachi a contribuit la înfăptuirea Unirii din 1859, dar și la recunoașterea lui Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite.

 

Celebrul palat de la Stâncești

 

  Era unul dintre cele mai apreciat palate boierești din Moldova, un leagăn de cultură în ziua de azi.

  Palatul a fost  comandat de Alecu Callimachi, văr cu Alexandru Ioan Cuza. Pentru ridicarea lui au fost aduși arhitecţi italieni și au fost tocmiți cei mai buni meşteri, dar şi speciaşti în decoraţiuni interioare din Franţa şi peisagişti renumiţi din Europa. Minunea de la Stânceşti a fost terminată în anul 1837. Era un palat neo-clasic care uimea de la prima vedere.

Urmaşul lui Alecu, diplomatul Teodor Callimachi, îl face şi mai impresionat. Acesta, un colaborator fidel al lui Alexandru Ioan Cuza, se retrage definitiv la conacul de la Stâncelşti şi îl transformă într-un castel uluitor cu adaosuri gotice şi grădini de vis, în care se plimbau cerbi şi păuni.

Pentru acele vremuri, era un palat modern, ridicat în stilul neo-clasic.

 

Dincolo de grădinile impresionante şi castelul uimitor prin arhitectura sa, la Stânceşti exista în secolul al XIX-lea, dar şi în perioada interbelică, un adevărat centru cultural. Este vorba despre o bibliotecă uriaşă, care avea peste 60.000 de volume, inclusiv rarităţi editoriale. 

Era cea mai mare bibliotecă din Moldova, iar cel care a fondat şi a dat strălucire acestei biblioteci a fost diplomatul Teodor Callimachi, un intelectual şi un erudit de seamă, rudă prin mama sa cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Teodor a contribuit decisiv în plan diplomatic la recunoaşterea unirii Moldovei cu Ţara Românească în anul 1859.

La biblioteca din castel, se afla şi ediţia princeps a primului cod de legi din Principatele Române, de inspiraţie vest-europeană, „Codul Calimah“. Tot aici, la bibliotecă, s-a consumat şi un episod controversat din istoria ţării. A fost tradusă şi editată o versiune controversată a Noului Testament de către teologul şi ierodiaconul  Dumitru Cornilescu, originar din Mehedinţi.

Acesta a stat la castelul Callimachi de la Stânceşti patru ani la invitaţia prinţesei Ralu Callimachi, pentru a finaliza o traducere nouă a Bibliei, în limba română. Traducerea a văzut lumina tiparului în 1921, lucrarea fiind finanţată de prinţesa Callimachi.

După abdicarea lui Cuza, Teodor Callimachi s-a retras la castelul de la Stânceşti împreună cu soţia sa, Zenaida Moruzzi, alături de care a avut cinci copii. 

„Castelul de la Stânceşti era  impozant, corpul central având ca elemente decorative la nivelul etajului 1 frumoase ancadramente la ferestre, precum şi două statui adosate faţadei, care încadrau cele trei ferestre ale salonului de la etaj, deasupra căruia era sculptată o rozasă. În partea superioară a corpului central se afla un fronton sculptat în piatră şi, pe toată lungimea faţadei, o cornişă artistic dantelată“, preciza unul dintre urmaşii familiei Callimachi, citat de N. D. Ion în volumul „Castele, palate şi conace din România“.

Terasa și fereștile clădirii dădeau spre pădurea de la Stâncești, codrul lui Eminescu, a cărui locuință țărănească de la Ipotești era vecină cu palatul.

Din vechia și frumoasa clădire n-a mai rămas decât o umbră în amintirea sătenilor vârstnici şi o imagine în cărţi de memorii. Regimul comunist şi-a făcut bine treaba. A spulberat o istorie de câteva veacuri, ştergând urma boierimii din părţile locului.

Deși Scarlat Callimachi (foto), cel căruia în perioada interbelică i se spunea Prințul Roșu, unul dintre ultimii principi din acest neam, era un militant socialist înfocat, castelul de la Stânceşti nu a fost iertat. Pur şi simplu a fost ras de pe faţa pământului.

„A fost distrus complet în perioada comunistă. Reprezenta un simbol al unei clase care trebuia să dispară din toate punctele de vedere. Nu a contat influenţa lui Scarlat Callimachi. Castelul a fost pur şi simplu distrus“, spune Traian Apetrei.

În urma sa a rămas doar un teren viran, două coloane tăiate şi îngropate pe jumătate în pământ, dar şi capela familiei Callimachi, pe care în mod curios comuniştii nu au dărâmat-o.

În cripta familiei Callimachi, se odihnesc, mulți dintre principii acestui neam. De altfel pământul Stânceștiului, le era drag acesta devenindu-le proprietate la începutul secolului al XVIII lea când strămoșul lor Teodor Călmașul, un vornic din Câmpulung cumpăra moșia Stâncești pe 150 de lei. Familia boierilor Callimachi, spun documentele a fost iubită de țăranii de pe domeniu.

La 1907, în timpul marii răscoale, țăranii de la Stâncești au apărat conacul boieresc de furia răsculaților.

 

 

În biserică sunt mormintele unor membri ai familiei Callimachi. Între ei, Theodor şi Zenaida (născută Moruzi), părinţii lui Ralu Calimachi, cea care şi-a cheltuit o mare parte din avere pentru a finanţa traducerea şi tipărirea Bibliei.

 

Foto: Piatra de mormânt a Zenaidei (1840-1909), mama lui Ralu. Epitaf: „La Tine este izvorul vieţei. Întru lumina ta vedem lumina.” Ps. 36:9

Surse:

https://botosaneanul.ro/stiri/intr-un-sat-din-botosani-se-afla-una-dintre-cele-mai-impresionante-si-misterioase-capele-princiare-din-romania-fotogalerie.

https://playtech.ro/stiri/istoria-nestiuta-a-romaniei

https://evenimentulistoric.ro/printul-rosu-a-inchis-ochii-pe-2-iunie.html

https://www.somaxtv.com/frumoasa-mostenire-a-unei-familii-de-domnitori-si-mitropoliti-lasata-botosaniului/

Publicitate