Contrar propagandei fake news, economia României se încăpățânează să crească robust

 

 

 

 

 

 

 

 

Economia românească a înregistrat în primul trimestru din 2019 o creștere cu 5% a Produsului Intern Brut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, indică estimările publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică. În 2018, economia românească a crescut cu 4,1%, serie brută, faţă de 2017, aratau în februarie primele estimări publicate de INS. 

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2018, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 5,0% pe seria brută şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier aflăm dintr-un  comunicatul de presă publicat pe  http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr1r2019.pdf

Îmbucurător este și faptul că România a înregistrat conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), la sfârșitul trimestrului I al acestui an, o rată a şomajului de 3,8%, faţă de 6,4% în UE

 La rândul său, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a evidențiat în şedinţa de politică monetară din 15 mai 2019 că, ”potrivit noilor date și evaluări, este de așteptat o creștere economică solidă în termeni anuali și în prima jumătate a anului 2019, în condițiile unor ușoare fluctuații ale avansului trimestrial, astfel încât deviația pozitivă a PIB este posibil să crească în acest interval în linie cu prognoza din luna februarie”.

S-a remarcat totodată că evoluția indicatorilor cu frecvență ridicată indică consumul privat drept motor al creșterii economice în trimestrul I 2019, sugerând și o ameliorare a impactului formării brute de capital fix.   

Potrivit evaluării membrilor Consiliului, consumul privat își va consolida rolul de cvasi-unic determinant al expansiunii economice, sub impactul stimulativ al creșterii venitului disponibil real, pe seama majorării salariilor – posibil chiar peste așteptări, în contextul tensionat al pieței muncii -, dar și a măririi transferurilor sociale.

 Creșterea economică însoțită de creșterea salariilor și a pensiilor s-a făcut simțită și în avansul de 9,9% luat de depozitele bancare ale persoanelor fizice şi juridice din România, în luna aprilie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Valoarea acestora se ridică la 337,394 miliarde de lei (70,85 miliarde de euro), arată datele Băncii Naţionale a României publicate vineri.

Astfel, depozitele în lei ale populaţiei României au crescut în acest interval cu 8,3% (până la 123,042 miliarde lei), în timp ce depozitele în lei ale firmelor au avansat cu 5,8% (până la 98,994 miliarde lei).

Depozitele în valută ale populaţiei şi firmelor au crescut cu 15,5%, până la 115,358 miliarde lei. 

Propaganda fake news a continuat să arunce în mass media informaţii mincinoase privind creşterea datoriei publice, raportată la PIB-ul României.

Datele publicate de EUROSTAT arată că România a înregistrat în ultimii ani o creştere economică sustenabilă şi o scădere a procentului datoriei publice, în raport cu  PIB-ul.

În prezent datoria publică a României este de 35% din PIB, în timp ce țările din zona euro  înregistrează o medie de 85,1%.

Pe primul loc la ponderea datoriei publice raportată de PIB se află Grecia cu 181%, urmată de Italia cu 132%, Portugalia cu 121,5%, Cipru cu 102,5%, Belgia cu 102%.

România se află pe locul 21 din 28 de state.

 

Conform ultimului raport Eurostat, datoria publică a României, a scăzut de la 37,3% din PIB în 2016 la 35,2% din PIB în 2017 şi 35% din PIB în 2018.

Publicitate

Evoluţia economiei României interbelice (1918-1940)

România a ieșit foarte afectată din Primul Război Mondial și acest lucru se vedea foarte mult în economia țării noastre care, chiar dacă avea un potențial foarte ridicat, regresase mult, ajungând  la nivelul anilor antebelici 1907-1910.

Producția agricolă se situa la  20-25 % din cea înregistrată în perioada 1913-1914, iar România, un mare exportator de cereale înainte de război, ajunsese să importe cereale pentru a asigura consumul intern.

Pentru a redresa economia și pentru a asigura independența economică a ţării cât mai repid, statul român a început să se implice mai mult în economie.

 

Evoluția României în perioada interbelică avea să  demonstreze că Marea Unire de la 1918, a avut consecințe pozitive asupra întregii societăți și în toate sferele de activitate: economic, social, politic, cultural.

Statul român s-a implicat în importul de utilaje și materii prime necesare reconstrucţiei ţării  și relansării economice a acesteia.

Prin acordarea de credite şi prin aplicarea unor politici economice inteligente, statul a sprijinit înființarea şi dezvoltarea multor  întreprinderi ale industriei grele  și constructoare de mașini cum ar fi Malaxa (Bucuresti), I.A.R (Brasov), Uzinele Titan, etc.

Urmarea a fost aceea că în perioada interbelică  România a avut una din cele mai mari creșteri economice din lume (aproximativ 5.5%/an).

Datorită rezervelor mari de petrol și învestițiilor făcute în industria petrolieră, România se va clasa pe primul loc în Europa și pe locul șase în lume în producția de petrol (1936) și pe locul doi la producţia de gaze naturale (1937).

România se situa de asemenea în primele locuri și la producția de aur, ocupând locul doi în Europa după Suedia.

În perioada 1938-1939 industria noastră își putea asigura aproximativ 80% din necesarul intern, producând o cantitate mare de produse petroliere, locomotive, instalații petroliere, autobuze etc.

După Marea Unire, România ocupa printre statele europene locul 10 ca suprafață și locul 8 după numărul de locuitori.

Marea majoritate a populației o alcătuiau românii (71,9%). 78,9% dintre locuitorii țării trăiau la sate și doar 21,1% – locuiau în orașe.

Cele mai mari orașe erau București, Cernăuți, Iași.

72,3% dintre locuitorii țării munceau în agricultură.  
După primul război mondial situația economică a țării era destul de grea: inflația atingea proporții maxime, scăzuse nivelul producției industriale, drumurile și căile ferate erau distruse, scăzuse și suprafața terenurilor cultivate, România importa produse agricole.
Pentru a redresa situația, clasa politică românească (liberalii care promovau politica prin noi înșine, adică dezvoltarea economică prin forțe proprii, și țărăniștii cu politica porților deschise – deschidere largă spre investițiile din exterior) au reușit să implementeze mai multe reforme de succes.
În 1921, reforma agrară a limitat marea proprietatea funciară la 100 de hectare.

Agricultura  rămăsese cea mai importantă ramură a economiei, aceasta trecând prin cea mai mare reformă agrară din lume (la vremea respectivă).

S-au expropriat aproximativ 6 milioane de hectare (65% din total), astfel 1.5 milioane de familii au primit 3.5 milioane de hectare de teren arabil și 2.5 milioane hectare de pașuni.

Urmarea a fost îmbunătățirea situației locuitorilor de la sate, creşterea prosperităţii economice a României Mari și reducerea numărul marilor moșieri funciari.
Se cultiva pe larg porumbul, România ocupând în 1929 – locul I la producția de porumb și locul IV – la producția de grâu.

În Transilvania, reforma agrară i-a afectat mai mult pe unguri, pentru că ei erau marii proprietari funciari.
Pădurile, apele și bogățiile subsolului au fost naționalizate.

În Basarabia reforma agrară a avut un caracter mai radical, pentru că au fost expropriate și redistribuite pământurile moșierești ocupate de țărani în urma revoluției bolșevice din 1917.

Pentru aplicarea legii agrare din 1921, în Basarabia a fost creată instituția specială de Stat – Casa Noastră.  

Țăranii din Basarabia au primit loturi mai mari (6-8 ha) decât în alte regiuni ale țării. Clasa politică era convinsă, că Basarabia avea în primul rând un  potențial agrar.

Drept urmare, în această provincie au fost încurajate pe lângă culturile tradiţionale de cereale, cultivarea inului și cânepei, dar şi industriile prelucrătoare legate de agricultură cum ar fi industria spirtului, morăritului, zahărului, uleiului vegetal, postavului și a uneltelor agricole.

Deși producția de cereale la hectar era mult sub media europeană, România, datorită suprafeței sale arabile mari, se situa pe primul loc în Europa și pe locul 5 în lume la producția de porumb și pe locul patru, respectiv zece, la producția de grâu.

De asememea, România era pe primul loc în lume la producția de floarea soarelui, de menţionat fiind şi faptul că, în ceea ce privește producția de floarea soarelui și ulei din floarea soarelului, România a fost multe decenii în top 10 mondial.

Principalii parteneri comerciali externi erau Anglia, Franța, Germania.

Se practica și comerțul de tranzit. Basarabia era cea mai mare exportatoare de fructe și struguri din țară.
În România interbelică s-a mărit și numărul de km de șosele și căi ferate.  

În Basarabia au fost construite șosele naționale și regionale, iar noile drumuri trebuiau să lege Basarabia de restul regiunilor țării, de care fusese izolată în timpul stăpânirii ruseşti.

S-au modernizat porturile Constanța, Brăila, Galați şi s-a dezvoltat transportul fluvial pe Dunăre, Prut și Nistru.

 Ritmuri înalte de dezvoltare, au fost obținute în domeniul industriei textile, siderurgice și petroliere.

Marea criză economică mondială din 1929-1933, a atins și România, primele simptome au fost simțite deja la finele lui 1929. Mai multe întreprinderi s-au închis, iar restul lucrau la capacitate redusă.

Singura ramură care și-a sporit producția era cea petrolieră, dar pentru că prețurile pentru petrol scăzuseră mult, economia țării a avut de suferit grav.

În Basarabia, spre exemplu, au fost închise peste 160 de întreprinderi.

În perioada 1921-1938 datoria externă a  României ajunsese de la 3 miliarde de lei, la 80 de miliarde.

Dacă în anul 1933 datoria externă afecta circa 35% din bugetul ţării, aceasta a ajuns  în anul 1938 la aproximativ 6-7%, ceea ce reprezenta un nivel suportabil pentru populație.

Pentru a ieși din criză, guvernul României a promovat o politică cu un pronunțat caracter protecționist, încurajând producătorii locali.

În scurt timp în România vor fi confecționate produse noi ca: tuburi de oțel, becuri, transformatoare, aparate radio.

România  producea  vagoane pentru mărfuri şi pasageri, cisterne și locomotive.
După 1936 România va ocupa locul VI în lume la producția de țiței și locul II la gaze naturale.

O mare realizare a industriei românești au fost avioanele IAR 80 și IAR 81 care, la acea vreme, ocupau locul 3 în Europa, respectiv locul 4 în lume d.p.d.v. al vitezei și altitudinii.

Foto: Avioane I.A.R. 80 deasupra Carpaților

În perioada interbelică România s-a transformat mult.

Dintr-o țară agrară în care  locul principal la export îl aveau cerealele, primele locuri la export l-au luat în deceniul al IV-lea al secolului trecut  petrolul şi produsele  industriale.

Situația se va schimba brusc în 1939 când a început cel de-al II-lea Război Mondial.

Primul efect pe care Al Doilea Război Mondial l-a avut asupra economiei românești, a fost scăderea exporturilor și imposibilitatea firmelor românești de a se aproviziona cu materii prime și echipamente din import, astfel multe firme după ce au terminat stocurile de materii prime au încetat producția.

Investițiile în economia României au început să scadă din cauza nesiguranței generate de război și efortul economic s-a îndreptat spre asigurarea necesarului de armament pentru protejarea granițelor și asupra producției de alimente pentru a asigura necesarul intern.

Agricultura a continuat să fie cea mai importantă ramură a economiei, dar din cauza recrutărilor agricultura ducea lipsă de forță de muncă și astfel agricultura a început să scaă încă din 1939.

Începerea războiului a facut ca petrolul și cerealele româneşti să fie foarte căutate de statele beligerante,  România fiind printre cele mai mari țări producătoare de cereale și de petrol la nivel mondial.

La data de 23 martie 1939 a fost semnat un tratat economic între partea română și cea germană, tratat prin care Germania avea o serie de avantaje economice.

Până în 1940 Germania a preluat controlul mai multor întreprinderi din România prin cumpărarea de acțiuni sau prin înțelegeri între marile trusturi internaționale.

La data de 27 mai 1940 a fost semnat un tratat prin care Germania avea întâietate la exporturile românești de petrol și produse petroliere.

În urma acestui tratat „avantajos” România primea în schimbul petrolului tehnică militară și petrolul era cumpărat la prețurile de la începutul razboiului, prețuri ce nu mai erau de mult timp valabile, prețul petrolului urcând vertiginos din cauza cererii mari și a scăderii productiei din cauza bombardamentelor asupra rafinăriilor din întreaga Europă.

În anul 1939 s-au facut simțite simptomele inflației, care a crescut mult în anii urmatori ajungând în mai 1940 la peste 50% (comparativ cu nivelul din 1929), ca urmare a reevaluarii stocului de aur de către BNR.

Cursul leu – dolar era influențat de evoluția războiului pe frontul de est, astfel că dacă în timpul victoriilor armatelor germane în Est cursul monedei americane era foarte scazut (1 USD = 56,9 lei în iunie 1942, comparativ cu 102 lei în iunie 1941), în iunie 1944 raportul era de 1USD= 169,9 lei).

CITIŢI  ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/07/28/ziua-de-28-iulie-in-istoria-romanilor/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/28/o-istorie-a-zilei-de-28-iulie-video-4/

Surse: 

1) http://www.descopera.ro/istorie/14898…
2) https://www.historia.ro/sectiune/gene…
3) https://ro.wikipedia.org/wiki/Reforma…
4) http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bit…
5) http://ziarullumina.ro/marea-criza-di…

6)http://www.stiri-economice.ro/economia_romaniei_1939-1945_al_doilea_razboi_mondial.html

GEORGE SOROS:CHINA VA AVEA UN ROL IMPORTANT IN CLADIREA NOII ORDINI MONDIALE.VIDEO

 

 

 Iata transcrierea interviului :

 

   FT: Ce fel de abordare financiara trebuie sa adopte Obama cand va calatori in China luna viitoare?

 

   GS: Cred ca acum este timpul, deoarece este cu adevarat nevoie de participarea Chinei la crearea noii ordini mondiale, o ordine mondiala financiara. Ei sunt un fel de membri reticenti ai FMI. Sunt prezenti, dar nu au o contributie prea mare, deoarece nu este institutia lor. 

Participarea lor nu este comensurabila… drepturile lor de vot nu sunt proportionale cu ponderea lor, deci eu cred ca este nevoie de o noua ordine mondiala la crearea careia trebuie sa participe si China si ei trebuie sa se implice. Ei trebuie sa o detina la fel cum, sa spunem, Statele Unite detin Washington Consensus, sistemul curent, si cred ca aceasta va fi o noua ordine mai stabila, una in care vor fi politici coordonate. Eu cred ca realizarea acesteia deja se desfasoara deoarece G20, conform evaluarilor reciproce, se misca efectiv in acea directie.

 

   FT: Avand in vedere continua slabire a economiei Statelor Unite, au dreptate oamenii sa inceapa sa se ingrijoreze in legatura cu dolarul?

 

   GS: Ei, da, bineinteles, iar dolarul este o moneda foarte slaba. Deci este o neincredere generala si o miscare din economii in active imobiliare. Chinezii continua sa aiba un mare surplus comercial iar ei inca preiau active imobiliare. Este o diversificare din active imobiliare ce sunt detinute in mod normal de bancile centrale in alte active imobiliare, in special in domeniul marfurilor. Deci, avem o crestere a aurului, o intarire a petrolului si intr-un fel, s-a micsorat cererea de moneda.

 

   FT: Urmeaza sa fie un moment de rascruce, un moment in care dolarul va fi slabit in mod dramatic? Sau este doar o modalitate de a se desfasura?

 

   GS: Atata timp cat renminbi {moneda chinezeasca,yuanul}este legat de dolar, nu vad ca declinul dolarului sa fie prea mare. Acum, bineinteles, intr-o oarecare masura este foarte util deoarece cu consumatorii din Statele Unite care fac mai multe economii si cheltuie mai putin, exportul poate fi modalitatea prin care sa se rebalanseze economia Statelor Unite. Deci, o cadere ordonata a dolarului este de dorit acum.

 

   FT: Este nevoie, la un moment dat, sa scada si fata de renminbi? Este nevoie sa realizeze o noua valuta globala?

 

   GS: Nu, cred ca la baza sistemul este daramat si este nevoie sa se reconstruiasca. Nu ne putem permite sa avem astfel de dezechilibre groaznice in sistemul financiar international. Deci, este nevoie de un nou sistem monetar si de fapt moneda Fondului Monetar International pentru a se realiza un sistem si cred ca Statele Unite considera in mod gresit ca va rezista folosirii cat mai largi a monedei FMI. Aceasta moneda poate fi foarte, foarte utila acum cand avem un deficit global de cerere.

S-ar putea crea, de fapt, moneda, la nivel international, prin drepturile speciale de tragere, ceea ce s-a si facut. Am emis 250 miliarde de dolari si acesta este un pas foarte, foarte folositor, cu exceptia faptului ca tarile dezvoltate nu prea au nevoie de rezerve suplimentare, deci tot ceea ce pot face aceste tari este sa pregateasca magazinele si sa spuna avem atat in plus. Dar de fapt, ele nu pot folosi rezerva. Acum, eu cred ca ar putea fi folosita pentru a furniza bunuri publice globale.

Tarile dezvoltate  si-ar putea pastra alocarile in angajamente scrise care se cedeaza destinatarului dupa indeplinirea anumitor conditii.Problema este ca trebuie platit un pret pentru a folosi DST.

Pentru moment este un pret foarte mic; este mai putin decat 0,5 pe cent, dar e totusi un cost, deci cineva trebuie sa il plateasca si cred ca deocamdata avem mijloacele sa o facem deoarece FMI are reserve foarte mari de aur – pastrate la preturi foarte mici – si s-a decis sa se foloseasca aceste rezerve de aur pentru beneficiul tarilor mai putin dezvoltate. Deci FMi ar putea de fapt sa stimuleze costul pentru a plati DST…

 

   FT: Folosind rezervele sale de aur?

 

   GS: Si, de fapt, acest lucru se face. Nu s-a facut nici un fel de publicitate, dar am inteles ca in Instanbul a fost semnata o intelegere prin care cred ca Marea Britanie si Franta in momentul de fata au transferat 2 miliarde de dolari din DST-urile lor, sau mai bine spus, DST-uri in valoare de 2 miliarde de dolari, catre tarile in curs de dezvoltare, iar FMI primeste plata. Deci, este o modalitate ce deja se foloseste si se poate folosi si la scara mai mare.

 

   FT: Si cum ramane cu ingrijorarea americanilor legata de faptul ca prin complicitatea la eliminarea dolarului ca moneda de rezerva globala va rezulta slabirea economiei Statelor Unite?

 

   GS: Nu este neaparat in interesul nostru sa avem dolarul ca singura moneda mondiala deoarece pe masura ce economia mondiala creste este nevoie de o moneda suplimentara si, daca dolarul este acea moneda suplimentara, inseamna ca Statele Unite trebuie sa aiba un deficit cronic de cont curent.

Si nu este cazul. Eu cred ca este si in interesul nostru sa reformam sistemul. Cred ca este o ajustare sanatoasa, chiar daca dureroasa, ajustare prin care lumea trebuie sa treaca.

 

   FT: Daca America nu va lua parte la aceasta renegociere a finantelor globale, ce se va intampla? Care este cel mai rau scenariu pe care il inchipuiti?

 

   GS: Ei bine, chinezii vor avea un joc dublu. Deja fac acest lucru. Deja au o intelegere de compensare cu Argentina si cred ca lucreaza la una cu Brazilia si veti vedea ca vor fi din ce in ce mai multe intelegeri bilaterale. Deci dolarul va ramane principala moneda internationala, dar va scadea folosirea sa.

Deci cred ca o lume a relatiilor bilaterale este mai putin de dorit decat o continuare a unui sistem multilateral. Dar sistemul pe care il avem acum se prabuseste in momentul de fata, doar ca nu recunoastem aceasta inca si astfel trebuie sa cream unul nou si este momentul sa o facem.

 

   FT: Cat de ingrijorat sunteti, in Statele Unite, de deficitul bugetar si de posibilitatea inflatiei?

 

   GS: Ei bine, cu siguranta o scadere a dolarului este necesara pentru a compensa faptul ca economia Statelor Unite va ramane mai degraba slabita, va fi o piedica in economia globala. China va iesi la lumina inlocuind consumatorul american si, bineinteles, va fi un motor mai mic deoarece economia Chinei e mult mai mica. Deci, economia mondiala va avea cu un motor mai putin, deci va merge mai departe mai incet decat a mers in ultimii 25 de ani. Dar China va fi motorul ce o va conduce mai departe si Statele Unite vor reprezenta mai degraba o piedica printr-o cadere graduala a dolarului.

 

   Deci va fi o cadere inceata a dolarului, o cadere gestionata a acestuia si va fi nevoie de o indreptare. In acest moment ar putea scapa de sub control si cu siguranta teama de inflatie va precede insasi inflatia.

 

 

   .Aflam asadar de la  George Soros, faptul ca in cadrul Noii ORDINI MONDIALE  China are un rol important de jucat.Tot Soros este acela care spunea  cu mult timp inaintea crizei ca:   “Lumea are nevoie de o noua ordine mondiala si va avertizez ca urmeaza o perioada de puternica dezordine în întreaga lume.“

 

Lucrurile incep sa se miste din cate vedem si   ne amintim ca un alt mare finantist si membru al unor grupari masonice, David Rockefeller,spunea mult mai deschis  ca : „Tot ce avem nevoie este o criza majora, iar natiunile vor accepta Noua Ordine Mondiala „

 

Vedem ca avertismentele devin din ce in ce mai  dese in privinta cursului  care indreapta omenirea spre o alta ordine conceputa de grupuri din umbra.Este interesant ca reprezentanti de marca ai acestor grupari oculte spun deschis si din ce in ce mai des care este PLANUL….

 

 

 Interviul integral poate fi vazut la:

 

fhttp://tinyurl.com/sorosisscum