Românii şi polonezii încep să nu mai fie interesaţi de munca sezonieră în GERMANIA
CRIZA SPARANGHELULUI în Germania.
Creşterea economică din România îi lasă pe cultivatorii de SPARANGHEL fără mână de lucru
La început de mai, fermierii germani sunt puși în fața unei probleme majore, cu care nu s-au mai confruntat: lipsa forței de muncă. Potrivit unui documentar realizat de televiziunea germană NDR, românii și polonezii nu mai vor să recolteze sparanghelul pe salariu minim.
Germania acordă facilităţi fiscale companiilor care angajează sezonieri. Statul subvenţionează cu 30% salariile acestora. Muncitorii din agricultură, din pomicultură, din amenajări de grădini primesc minimum pe economie, adică 1550 de Euro şi uneori mai mult. Locuiesc în barăci în condiţii subumane. MUNCESC 12 ore pe zi. Câştigă 3,5-4 Euro/oră. Cam cât e ajutorul de şomaj pentru nemţi.
Majoritatea lucrătorilor de acest gen era compusă din români şi polonezi.
Acum a început campania de recoltare a sparanghelului, o legumă foarte utilizată în bucătăria germană, considerată regina legumelor. Fiartă 20 de minute cu puţină sare şi unsă cu unt, reprezintă deliciul primăverilor germane.
Fermierii germani găsesc însă tot mai greu muncitori, după ce în Polonia au fost majorate alocațiile pentru copii, iar România înregistrează creștere economică.
”Economia românească se dezvoltă pozitiv, există mai multe locuri de muncă și mulți nu mai vor să lucreze ca sezonieri în Germania”, a declarat pentru NDR un expert al Camerei de Agricultură din Renania de Nord-Westfalia.
Criza muncitorilor români se simte în Saxonia Inferioară, landul în care sunt cultivate 4.500 de hectare cu sparanghel, care produce o treime din producția totală a Germaniei.
Germania simte că îi pierde pe sezonierii români în favoarea Olandei, unde salariile pentru același gen de activitate sunt mai mari, mai titrează reporterul televiziunii citate.
Anul acesta spargelul, cum îi zic nemţii, a răsărit cu două săptămâni mai devreme. Preţul la fermă a crescut. Sub 20 de Euro/kilogram nu mai vinde niciun fermier.
Se poate spune că DRAGNEA, împreună cu Morawiecki, le-a scumpit nemţilor mâncarea atât de râvintă.
Românii şi polonezii nu mai sunt interesaţi de munca sezonieră în GERMANIA.
Surse:
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 