Statele est-europene s-au apropiat economic de celelalte țări ale Uniunii Europene.
Datorită creșterii puternice din ultima perioadă, s-a micșorat semnificativ diferența de salarii față de media UE. Raportul a fost publicat în august de Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank).
România a avut a doua creştere a PIB din Uniunea Europeană, în cel de-al doilea trimestru al anului 2019, după Ungaria, în comparaţie cu trimestrul precedent, dar şi cu T2 2018, conform Eurostat.
România a avut o creştere economică de 4,6% în comparaţie cu T2 2018, după Ungaria (5,2%) şi înaintea Poloniei (4,2%), informează MEDIAFAX, citat de https:/digi24.ro.
Faţă de trimestrul anterior, creşterea economică a României a fost de 1%, după Ungaria (1,1%) şi înaintea Poloniei, Ciprului, Bulgariei, Danemarcei, Greciei şi Lituaniei, cu creşteri de 0,8%.
Creşterea economică a UE a fost de 1,4% în comparaţie cu T2 2018 şi de 0,2% faţă de trimestrul precedent.
În zona euro economia a crescut în cel de-al doilea trimestru cu 0,2% faţă de trimestrul anterior şi cu 1,2% faţă de perioada similară a anului trecut.
Economia Marii Britanii a înregistrat un regres de 0,2%, Germania şi Suedia consemnează reduceri de 0,1%, în timp ce Italia stagnează.
Creşterea economică a SUA a fost de 0,5% faţă de trimestrul precedent şi 2,3% faţă de trimestrul 2 din 2018.
România a facut progrese mari in ultimii ani. Datorita creşterii puternice din ultima perioadă, în ţara noastră şi în alte ţări est europene s-a micşorat semnificativ diferenţa de salarii faţă de media UE.
Raportul a fost publicat in august de Banca Centrala a Germaniei (Bundesbank).
În ultimii cinci ani, în ceea ce priveşte puterea de cumpărare, România s-a situat pe primul loc în clasamentul PIB-ul pe cap de locuitor, urmată de Letonia si Lituania.
Creşteri ceva mai mici au fost inregistrate în Ungaria, Croaţia, Polonia şi în Slovacia.
În toate aceste ţări, datoria publică a scăzut în raport cu performanţa economică.
Şi datoria externă netă a scăzut în raport cu PIB-ul, în aproape toate aceste ţări.
Cele mai slabe rezultate în UE sunt înregistrate în Italia (0% creştere), care deja de trei trimestre la rând nu înregistrează nicio creştere economică.
Pe locul doi în clasamentul negativ privind creşterea economică este Germania (o creştere de 0,4% din PIB). Economia Germaniei a înregistrat chiar o scădere de 0,1% faţă de trimestrul anterior, scrie https://romania.europalibera.org.
Prognoze
Unul dintre motivele principale ale apropierii noastre din punct de vedere economic, de media UE a fost, spune Banca Centrala a Germaniei, integrarea tot mai puternica a statelor pe piaţa comună europeană şi mondială.
Dar pentru o evoluție în continuare ascendentă, este esențial ca instituțiile să devină din ce în ce mai performante.
În şedinţa din 5 august 2019 Consiliului de administrație al BNR a fost analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2019, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Noua prognoză reconfirmă perspectiva menținerii ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei până la finalul acestui an, urmată de revenirea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, pe o traiectorie relativ similară celei previzionate anterior.
”Am observat în ultima lună şi o anumită creştere a veniturilor bugetare, ceea ce nu este de neglijat. Suntem preocupaţi, dar nu, nu vedem lucrurile în negru şi lucrăm cu guvernul pentru ca într-un an electoral, un an dificil din punct de vedere social, politic, să se păstreze toate echilibrele. Şi echilibrul financiar economic, dar şi echilibrul social şi politic”, a declarat Mugur Isărescu.
S-a constatat de asemenea că:
Rata anuală a inflației IPC a scăzut în luna iunie până la 3,8%, de la 4,1% în luna mai. Evoluția s-a datorat scăderii consistente a prețurilor legumelor și combustibililor.
Noile date statistice confirmă accelerarea creșterii economice în trimestrul I 2019 la 5%, de la 4,1% în intervalul anterior. Pe partea cererii, consumul final a continuat să reprezinte principalul determinant al creșterii economice (4,5 puncte procentuale), urmat de variația stocurilor (2,4 puncte procentuale), și apoi de formarea brută de capital fix cu o contribuție pozitivă ușor diminuată față de varianta anterioară (0,6 puncte procentuale). În schimb, exportul net și-a redus aportul negativ la evoluția PIB, pe fondul revizuirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii.
Cele mai recente date statistice arată o temperare a dinamicii anuale a deficitului balanței de bunuri și servicii în primele două luni ale trimestrului II.
În același interval se evidențiază evoluții mixte în sfera consumului, investițiilor și producției: continuarea creșterii robuste, chiar dacă ușor încetinită a activității în comerțul cu amănuntul și servicii, precum și menținerea la niveluri ridicate a activității în sectorul construcții, dar și prelungirea creșterii lente a producției industriale, mai cu seamă a celei prelucrătoare.
Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a încetinit ușor în iunie 2019, la 7,1% de la de 7,7% în trimestrul I, în condițiile continuării temperării dinamicii componentei în lei, care a rămas însă solidă. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s a majorat la 66,6% (maximul perioadei post iunie 1996).
Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2019, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noua prognoză reconfirmă perspectiva menținerii ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei până la finalul acestui an, urmată de revenirea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, pe o traiectorie relativ similară celei previzionate anterior.
Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 8 august 2019, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 12 august 2019, la ora 15:00.
Următoarea şedință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 3 octombrie 2019.
Țări ca România, Bulgaria, Letonia, Polonia, Croația și Ucraina și-ar putea pierde până în 2045 peste 20% din populația activă, capabilă să lucreze.
Aceasta este concluzia unui studiu al Institutului vienez pentru Studii Economice Internaționale din Viena (wiiw).
Expertul wiiw Richard Grieveson a declarat la prezentarea prognozei acestui institut pentru anii 2019-2021:
„Așa ceva nu s-a mai văzut în vremuri de pace”.
Pierderi comparabile de populație s-ar înregistra doar în timp de război și în perioade de foamete.
Concluzia este că țările din centrul, estul și sud-estul Europei se vor confrunta cu provocări masive în anii ce urmează.
Pe lângă depopulare, este vorba și de lipsa acută a personalului calificat, care ar influența deja major productivitatea și potențialul de creștere economică.
De asemenea, în comparație cu Europa de Vest, SUA și Asia, regiunea nu ar fi la fel de bine pregătită educațional și tehnologic pentru a se integra într-o economie globală digitalizată.
Nivelul de automatizare în estul și sud-estul Europei ar fi de asemenea mult sub media din Vest și Asia..
Ungaria și Polonia, confruntate cu lipsa personalului calificat și foarte dependente de exporturi (mai ales Ungaria, unde exporturile reprezintă aproape 90% din PIB), vor înregistra probabil scăderi deosebit de puternice, după ani cu creștere substanțială .
Expertul wiiw crede că unul din motive pentru evoluțiile negative prevăzute este reducerea cererii pe piețe de export importante pentru această regiune, precum China și Germania.
Alte țări puternic dependente de exporturi sunt Cehia, Slovenia și Slovacia, toate cu 70 până la 90 de procente din PIB asigurate de exporturile de mărfuri și servicii.
Serbia a înregistrat în 2018 un an bun, cu cea mai solidă creștere economică din ultimul deceniu. România și Turcia au avut reculuri semnificative în 2018, după supraîncălzirea economiei în anii precedenți.
Potrivit institutului din Viena, după creșterea de 4,2% din 2018, prognoza pentru creșterea economică a României ar fi de 2,8% în 2019 (ajustată negativ cu 0,8%), 3% în 2020 (ajustată negativ cu 0,7%), respectiv 3,2% în 2021.
Institutul din Viena prognozează că economiile cu creșterile cele mai pronunțate în 2019-2021 vor fi Kosovo, Albania și Moldova, cele mai sărace țări din Europa în prezent.
Rusia va continua să stagneze, în ciuda majorării prețurilor la țiței, în principal din cauza problemelor structurale din economie și a sancțiunilor occidentale.
Perioada de boom economic pentru centrul, estul și sud-estul Europei, din anii 2017-2018, a ajuns la final și ar urma trei ani de avansuri economice mai scăzute.
Guvernanții și companiile din aceste țări vor trebuia să ia măsuri imediate pentru a evita stoparea totală a creșterii economice în anii care vin.
Pentru o regiune care se confruntă cu un declin demografic atât de accentuat și care se bazează în măsură prea mare pe exporturi industriale, automatizarea rapidă ar fi o prioritate.
În fine, investiții mai mari și mai bine orientate în educație și pregătire vor fi cruciale pentru a pregăti regiunea central-est-sud-est europeană pentru noua economie digitală avertizează https://www.dw.com.
Bizar, dar tragedia depopulării României este privită de comisarul european Corina Creţu ca un fenomen de succes…
Prezentă la Cluj la evenimentul “Fraternitatea italo-română – La fratellanza italo-romena”, comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu, a declarat că migrația românilor reprezintă “cel mai mare fenomen migrator de succes din istoria italiană”.
„Românii care trăiesc în Italia, peste un milion de persoane, constituie cea mai mare comunitate străină din Italia.
Plecarea românilor în Italia a fost posibilă datorită aderării ţării noastre la UE.
Sigur, noi suferim în ţară, pentru că avem fuga creierelor, a oamenilor care sunt respectaţi şi integraţi şi care am dori să rămână în ţară, dar, pe de altă parte, este o libertate de exprimare, de mişcare, de a ne stabili în orice ţară dorim să trăim, o libertate câştigată cu sânge odată cu Revoluţia din 1989, pe care trebuie să o apărăm cu toate puterile noastre.
Aderarea României la UE rămâne cea mai importantă realizare din istoria modernă a ţării noastre, un semnal că destinul nostru se află în Europa”, a spus Corina Creţu.
Conaționalii noștri, românii din Italia (…) îşi iau în serios statutul de cetăţeni europeni.“, a scris Corina Crețu pe contul său de facebook
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
