Cum e să fii stângaci în secolul XXI. VIDEO

 

 

 

Diyanet sau Direcția de Afaceri Religioase, aflată în subordonarea directă a primului-ministru al Turciei, se ocupă cu tot ce înseamnă cult și morală islamică și gestionează locaşurile de cult din Turcia.

Aşa se face că în  data de 3 februarie 2018, site-ul oficial al acestei instituții a publicat următorul text care pentru noi pare cel puţin bizar :

„Profetul Mohamet nu accepta să fie utilizată mâna stângă pentru a mânca sau bea. Numai demonii fac acest lucru. Populația este avertizată să utilizeze numai mâna dreaptă”.

Mult timp, de-a lungul istoriei, s-a considerat chiar şi în Europa creştină că stângacii sunt oameni inferiori. Biserica catolică a fost şi ea multă vreme de părere că servitorii Diavolului sunt stângaci.

În Biblie, diavolul este prezentat ca fiind stângaci.

În Rusia, Petru cel Mare a dat un decret prin care stângacii și persoanele roșcate nu aveau dreptul să fie martori în justiție. Nu prezentau încredere…

În islam, tot ce vine de la mâna stângă este considerat impur.

În anul 1921, un tratat de psihologie scria că stângacii au sindromul demenței.

Spre deosebire de europeni, incașii considerau stângacii oameni deosebiți, cu șansă în viață.

Beduinii așează femeile în partea stângă. Dreapta este rezervată bărbaților.

Indigenii din triburile africane nu permit femeilor să gătească cu mâna stângă, care este considerată făcătoare de magie neagră.

Pitagora recomanda să se intre într-un lăcaș sfânt, numai pe partea dreaptă.

Mai multe studii din secolul XX arătau că 70-90% din populaţia lumii ar fi alcătuită din dreptaci. O estimare mai precisă a fost făcută în urmă cu câţiva ani, în anul 2008, când 144 de studii separate, au dus la concluzia că la nivel global, aproximativ 10% dintre femei şi 12% dintre bărbaţi ar fi stângaci, însă motivele pentru care aceştia se nasc stângaci nu au fost încă stabilite exact.

S-a spus că acest fenomen ar fi  o combinație complexă între genele moștenite și factorii de mediu. Alții consideră că există o legătură între partea cea mai activă a creierului și mâna stângă.

Cu toate acestea, trebuie să avem în vedere existenţa mai multor grupe de oameni în funcţie de modul în care aceştia îşi folosesc mâinile :

• stângaci

• dreptaci

• ambidecştri, care folosesc cu aceeaşi uşurinţă oricare dintre mâini, pentru orice activitate; ambidextria înnăscută este foarte rară, frecvenţa ei fiind estimată la 1% din populaţia lumii, dar o definţie mai largă îi include şi pe cei care au învăţat să îşi folosească la fel de eficient ambele mâini. Cel mai adesea este vorba despre stângaci din naştere care, în viaţa de toate zilele, au fost îndemnaţi ori obligaţi să îşi folosească mâna non-dominantă (cazul tipic fiind cel al copiilor stângaci cărora Ii se pretinde, totuşi, să înveţe să scrie cu mâna dreaptă).

• un tip „amestecat” (mixed-handed sau cross-dominant, în engleză) – oameni care folosesc în mod natural mâna dreaptă pentru anumite activităţi şi pe cea stângă pentru altele.

Iată că deja problema devine parcă mai complicată decât obişnuiam să o considerăm, dovadă că organismul uman este (încă) o mare, mare necunoscută.

Există stângaci care au revoluționat lumea: Leonardo da Vinci, Einstein, Bill Gates sunt câțiva dintre aceștia .

  Unde mai pui că dintre ultimii 7 preşedinţi ai SUA, patru – inclusiv ultimul preşedinte, Barack Obama – erau stângaci.

O serie de studii recente înclină balanța în favoarea stângacilor, arătând că aceştia sunt mai rapizi în gândire și răspund mai bine la stimuli. Emisfera dreaptă controlează mâna stângă și percepe mai rapid sunetele. 

Stângacii au o gândire divergentă, studiază mai multe posibilități, sunt mai creativi și buni artiști. Ei pot excela în sporturi precum boxul, tenisul, baseball-ul.

  Chris McManus, un cercetător britanic de la University College London, a publicat o carte (Right-Hand, Left-Hand) dedicată acestui subiect în care susţine că stângacii sunt persoane cu un potenţial deosebit: creierele lor structurate diferit de ale dreptacilor le permit să proceseze limbajul, emoţiile, relaţiile spaţiale în moduri mai diverse şi mai creative, iar printre stângaci s-ar găsi mai mulţi oameni cu talent muzical şi matematic.

Cu toate acestea, se pare că stângacii sunt mai expuși emoțiilor negative și au complexe de inferioritate, sunt mai timizi, mai inhibați.

Preferinţa pentru utilizarea mâinii drepte sau a celei stângi este o manifestare a unui fenomen natural numit lateralitate – tendinţa fiinţelor vii înzestrate cu simetrie bilaterală (cum sunt toate vertebratele, prin urmare şi omul) de a utiliza predominant o parte sau alta – stânga ori dreapta – a corpului.

Deşi manifestarea cea mai evidentă este preferinţa pentru o mână sau alta, tendinţa se manifestă şi în alte aspecte, chiar şi în utilizarea, pentru diferite sarcini, a uneia sau alteia dintre emisferele cerebrale.

Din fericire, multe dintre culturile lumii au depăşit faza în care stângacii erau stigmatizaţi, fiind consideraţi aducători de nenoroc, blestemaţi ori răuvoitori.

(Urmele acestor concepţii sunt vizibile în multe limbi ale lumii, inclusiv în română: „stângaci” nu înseamnă doar un om care are ca mână dominantă mâna stângă, ci înseamnă şi „neîndemânatic” sau lipsit de capacitatea de a se comporta cu uşurinţă firească în societate, iar „drept” are şi sensul de „corect”, „just”, „cinstit”.

În schimb, cuvântul „sinistru” provine din latinescul „sinister”, care, iniţial, însemna pur şi simplu „stâng”. Iar „dexteritate”, sinonim cu „îndemânare”, vine de la cuvântul latin „dexter”, care înseamnă „drept” în sensul direcţiei (în dreapta, dinspre partea dreaptă etc.)

Şi tot aşa… În numeroase limbi, de pe diverse continente, „stânga” şi „stângăcia” poartă tot felul de conotaţii negative, dovezi ale discriminării de care au avut parte, în trecut, acei 10% dintre locuitorii lumii care, fără voia lor, se abăteau de la norma fiziologică a dominanţei mâinii drepte.

Dar, chiar dacă aceste discriminări pălesc încet-încet în lumea contemporană, ele încă mai pot fi observate în difetrite culturi.

În multe ţări ale Asiei şi Africii, unde este considerat necivilizat (un adevărat tabu) să mănânci cu mâna stângă (aceasta fiind rezervată igienei după micţiune şi defecaţie), persoanele stângace din naştere au probleme, comportamentul care le-ar fi lor firesc nefiind acceptat de normele culturale ale societăţii în care trăiesc.

Adesea, aceste persoane suportă, încă de mici, o presiune imensă, prin faptul  că sunt obligate să se adapteze normelor, să treacă de la folosirea stângii la utilizarea predominantă a mâinii drepte. Părinţii le silesc să mănânce cu dreapta, interzicând folosirea mâinii stângi pentru acest act atât de firesc.

Pe alţi copii, profesorii îi silesc, uneori prin pedepse fizice, să scrie cu mâna dreaptă. De multe ori, aceste încercări de „reprogramare” forţată provoacă probleme precum apariţia bâlbâielii şi a altor tulburări de limbaj sau a unor dificultăţi de învăţare.

Chiar şi fără asemenea intervenţii dăunătoare (din ce în ce mai puţin prezente în ţările dezvoltate, dar încă răspândite în alte ţări), stângacii pot avea probleme în lumea în care trăim, pentru că aceasta este, practic, o „lume a dreptacilor”.

În această lume proiectată pentru cei cu mâna dreaptă dominantă, ce alcătuiesc 90% din populaţia lumii, un stângaci poate adesea să se simtă inadaptat, căci nenumărate aspecte ale vieţii de zi cu zi pun îi pun probleme: folosirea diverselor unelte şi dispozitive, mai toate gândite pentru dreptaci (de la banalele foarfeci la periculoasele fierăstraie electrice, de la aparatele de fotografiat până la mouse-ul computerului, de la instrumente muzicale la echipamente sportive), utilizarea mobilierul existent în unele şcoli sau săli de conferinţe, cu pupitre care sunt ataşate de scaun în partea dreaptă, confortabile pentru dreptaci, dar nu şi pentru stângaci, şi multe altele.

Pentru a atrage atenţia asupra situaţiei şi a oferi stângacilor un mijloc de a se exprima colectiv, în 1990 a fost înfiinţată o asociaţie, Clubul Stângacilor, iar în 1992, clubul a instituit chiar o Zi Internaţională a Stângacilor, sărbătorită anual la data de 13 august. E ziua în care în multe ţări se organizează evenimente ce aduc în prim-plan existenţa stângacilor şi este un prilej de a-i face pe oameni conştienţi de avantajele şi dezavantajele faptului de a fi stângaci.

Se organizează tot felul de competiţii sportive între dreptaci şi stângaci, demonstraţii ale abilităţilor sportive şi artistice ale stângacilor, precum şi evenimente unde dreptacii sunt îndemnaţi să încerce să folosească unelte şi echipamente proiectate pentru mâna stângă, pentru a simţi, pe pielea lor, cum este să trăieşti într-o lume proiectată pentru cealaltă mână.

Iată cum una dintre multele enigme ale corpului omenesc, lateralitatea manifestată la nivelul mâinilor prin existenţa stângacilor şi a dreptacilor, este unul dintre numeroasele şi fascinantele aspecte ale diversităţii umane: suntem 7 miliarde de oameni, identici prin apartenenţa la aceeaşi specie şi totuşi diferiţi în mii de feluri – o variabilitate care îmbogăţeşte lumea şi face mai pasionantă cercetarea diversităţii ei.

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/04/18/ziua-de-18-aprilie-in-istoria-romanilor/

 

 

 

Surse:

http://www.descopera.ro/stiinta/11750358-stangaci-sau-dreptaci-ce-spune-despre-tine-mana-cu-care-scrii

https://www.efemeride.ro/totul-despre-stangaci-in-istorie-au-fost-persecutati

Publicitate

VIDEO: EXTRAORDINAR ! Savantii de la Universitatea din Berkeley experimenteaza un sistem care poate capta activitatea vizuală din creierul uman pentru a o transpune sub forma de imagini video digitale

Oamenii de stiinta au dezvoltat un sistem de captare a activităţii vizuale în creierul uman pentru a le reda  in  clipuri video digitale. În cele din urmă, acest proces va permite să vă înregistraţi şi reconstruiti  visele  proprii pe un ecran de computer.

Profesorul Jack Gallant, de la Universitatea  Berkeley din California,  neurolog şi coautor al acestei cercetări a  declarat  in revista „Biology-curent ” ca  acesta este un salt important spre  deschiderea unei ferestre  spre imaginile în mintea noastră. „

Ei au folosit trei subiecte diferite iar  cei trei oameni făceau parte din echipa de cercetare, întrucât era nevoie ca fiecare să petreacă multe ore în interiorul unui aparat IRM (Imagistică prin rezonanţă magnetică). Ei au fost supuşi la două tipuri de trailere video ale filmelor de la Hollywood, iar aparatul a înregistrat fluxul sangvin ce trecea prin cortexul vizual. Datele au fost introduse într-un soft  care a decodat semnalele creierului generate de mişcările imaginilor, conectând informaţiile despre formă şi mişcare din filme cu acţiunile specifice ale creierului. Odată cu trecerea timpului, computerul a continuat să înveţe despre cum activitatea vizuală prezentată pe ecran corespunde cu activitatea creierului.

Computerul a analizat 18 milioane de secunde dintr-o serie de filme alese la întâmplare de pe YouTube, construind astfel o bază de date cu potenţiala activitate a creierului. Din toate aceste clipuri, softul a ales o sută pe care le-a combinat într-unul singur. Chiar dacă filmul ataşat ştirii este la o calitate slabă, imaginile se potrivesc cu cele văzute de subiecţi.

 

„Experienţa noastră vizuală normală seamănă cu vizionarea unui film. Pentru ca tehnologia aceasta să poată fi aplicată, trebuie mai întâi să înţelegem cum creierul procesează aceste experienţe vizuale dinamice”, a declarat Shinji Nishimoto, unul din membrii echipei de cercetători.

Cercetătorii susţin că această tehnologie va permite în viitor transpunerea în imagini a viselor, urmând să aibă şi aplicări medicale, spre exemplu pentru a reconstitui ceea ce vede un pacient aflat în comă sau care a suferit un atac cerebral.

 Este pentru prima dată când cineva a reuşit să decodifice activitatea cerebrală şi să reconstruiască imagini video pe un computer, iar oamenii de stiinta spun ca  o prima aplicatie ar putea fi aceea că acest sistem va permite pacienţilor imobilizaţi să controleze computerele cu ajutorul minţii.

Gândiţi-vă la cele 18 milioane secunde de video aleatoare ca o paletă de culori pictor . Un pictor vede un trandafir roşu în viaţa reală şi încearcă să reproducă color, folosind diferite tipuri de roşii disponibile în paleta lui, combinându-le pentru a se potrivi ce a văzut. Software-ul este pictor si 18000000 secunde de video aleator este paleta de culoare. Acesta analizează modul în care creierul reactioneaza la anumiti stimuli, compară-l la reacţii creier la paleta de 18 de milioane de-al doilea, şi ponturi ce mai strâns meciuri aceste reacţii creier. Apoi se combină clipuri într-o unul nou, care dublează ceea ce subiectul a fost văzut. Observaţi că 18 milioane secunde de video de mişcare sunt , nu ceea ce vede subiectul. Ele sunt biţi aleatorii folosite doar pentru a compune imaginea creierului.

Având în vedere o bază de date destul de mare de materiale video şi de putere de calcul suficienta, sistemul ar fi în măsură să re-creeze imagini în creierul tău.

 

 

 

În acest videoclip alte puteţi vedea cum s-a lucrat în cele trei cazuri  experimentale.  

Aceasta este prima data in istorie cand  am fost capabili să decodam  activitatea creierului şi sa reconstrumi imagini in mişcare pe un ecran de computer. Calea pe care aceasta cercetare deschide depaseste capacitatea de intelegere a mintii. si aminteşte de, filmul  în care Christopher Walken si un grup de oameni de stiinta , inventeaza o maşină capabilă să înregistreze cele cinci simţuri ale unei fiinţe umane şi apoi  sa le reproduca.

Această evoluţie nouă ne aduce mai aproape de acest obiectiv pe care, nu am nici o îndoială, se va întâmpla la un moment dat. Având în vedere creşterea exponenţială a puterii de calcul şi de înţelegerea noastră a biologiei umane, cred că acest lucru va ajunge mai repede decât se aşteaptă majoritatea muritorilor. Poate că într-o zi oamenii ar putea să merg la culcare purtand o bandă flexibilă  Sony Dreamcam în jurul  capului. [ UC Berkeley ]

 

http://newscenter.berkeley.edu/2011/09/22/brain-movies/

SURSE: Surse: Gizmodo, Berkeley si Descopera.ro

UN STUDIU STIINTIFIC ARATA CA CREIERUL INDIVIZILOR CU VEDERI CONSERVATOARE PREZINTA DEOSEBIRI COMPARATIV CU CEL AL PERSOANELOR CU CONVINGERI LIBERALE. Political views ‘hard-wired’ into your brain

Photo: CORBIS

Creierul persoanelor cu vederi conservatoare prezinta  deosebiri in comparatie cu  cel al oamenilor cu vederi mai democrate, au descoperit, cu surprindere, oamenii de stiinta

In cazul „conservatorilor”, o zona a creierului numita „amigdala” situata in centrul encefalului si care e asociata, in mare masura, cu anxietatea si emotiile, are dimensiuni mai mari; in schimb, este mai putin dezvoltat cortexul cingulat anterior, o zona asociata cu indrazneala si optimismul.

Diferentele au fost descoperite de o echipa de cercetatori de la Colegiul Universitar din Londra, Marea Britanie, care au scanat creierele mai multor voluntari, printre care si doi membri ai Parlamentului britanic (unul conservator, iar celalalt – laburist) si 90 de studenti; acestia din urma au fost, ulterior, chestionati in privinta convingerilor lor politice.

Insa, dat fiind faptul ca toti participantii erau adulti, nu se stie daca aceste caracteristici ale creierului sunt innascute sau creierul se dezvolta diferit in decursul timpului, sub influenta experientei.

Rezultatele studiului se coreleaza cu cele ale unui studiu american anterior, realizat la Universitatea California, si care arata ca unii oameni poseda o „gena liberala”, numita DRD4, a carei prezenta ii face pe posesori mai inclinati sa adopte vederi politice mai putin conventionale.

Political views ‘hard-wired’ into your brain

Tories may be born not made, claims a study that suggests people with right wing views have a larger area of the brain associated with fear.

Scientists have found that people with conservative views have brains with larger amygdalas, almond shaped areas in the centre of the brain often associated with anxiety and emotions.

On the otherhand, they have a smaller anterior cingulate, an area at the front of the brain associated with courage and looking on the bright side of life.

The „exciting” correlation was found by scientists at University College London who scanned the brains of two members of parliament and a number of students.

They found that the size of the two areas of the brain directly related to the political views of the volunteers.

However as they were all adults it was hard to say whether their brains had been born that way or had developed through experience.

Prof Geraint Rees, who led the research, said: „We were very surprised to find that there was an area of the brain that we could predict political attitude. „It is very surprising because it does suggest there is something about political attitude that is encoded in our brain structure through our experience or that there is something in our brain structure that determines or results in political attitude.” Prof Rees and his team, who carried out the research for the Today programme on BBC Radio 4, looked at the brain make up of the Labour MP Stephen Pound and Alan Duncan, the Conservative Minister of State for International Development using a scanner. They also questioned a further 90 students, who had already been scanned for other studies, about their political views. The results, which will be published next year, back up a study that showed that some people were born with a „Liberal Gene” that makes people more likely to seek out less conventional political views. The gene, a neurotransmitter in the brain called DRD4, could even be stimulated by the novelty value of radical opinions, claimed the researchers at the University of California

Surse: Telegraph si Descopera .ro