Simboluri a căror origine şi semnificaţie este adesea ignorată (II)

 

 

 

CRUCEA

 

 

 

 

 

Crucea este unul dintre simbolurile cele mai răspândite şi în acelaşi timp printre cele mai vechi. Se găseşte pictata sau scrijelita în peşterile preistoriei (epoca de piatră), iar în Europa preromană şi precreştină  a fost un simbol preferat al celţilor (monezile lor ne stau mărturie).

Ştim însă cu siguranţă că  a fost si  un simbol legat de divinităţi odată cu apariţia civilizaţiilor istorice (scrise), exemplul primar fiind Egiptul, unde crucea coptă (ankh) o vedem adesea în mâna diverşilor zei egipteni reprezentaţi de oamenii acelor timpuri, sau pe sarcofagele şi pereţii mormintelor lor.

Sensul ei era acela al vieţii (imortalităţii), de aceea interpretarea cea mai frecventă este aceea a unei alăturări a organelor sexuale stilizate (ansa reprezentând vulva, în continuarea căreia este ataşat penisul la capătul căruia sunt situate testiculele).

La apariţia lui, creştinismul a integrat şi el simbolul acesta străvechi.
«Crucea» are două sensuri: un sens material, şi un sens moral.

În limba latină cuvântul ia primul sens pe la anul 264 înaintea erei creştine, şi servea la pedepsirea sclavilor, răufăcătorilor şi furilor, care nu erau cetăţeni romani.

Inițial, crucile aveau axele egale, iar Papa încă mai poartă această cruce de formă originală, fapt explicabil, dacă ne gândim că creștinii îl consideră pe Iisus fiul lui Dumnezeu, divinitatea lor supremă, echivalentul lui Ra.

Constantin cel Mare, primul împărat roman convertit la creștinism, obișnuia să practice venerarea Soarelui, așa că este posibil ca adoptarea creștinismului ca religie principală și apoi a crucii, ca simbol principal, să nu fie o coincidență.

Citiţi şi: https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/01/27/despre-sfanta-cruce-si-simbolistica-ei/

 

 

 

 

LUNA CRESCĂTOARE MUSULMANĂ

 

 

 

Luna crescătoare este unul dintre cele mai vechi simboluri ale umanității, reprezentând aspectul feminin al vieții, venerat sub forma zeiței grecești Artemis, al cărei cap era întotdeauna înconjurat de o lună crescătoare.

În timpul Imperiului Roman, același simbol a însoțit-o pe Diana, zeița vânătorii și a Lunii, despre care se spune că proteja fecioarele.

Simbolurile religioase intlnite in Islam nu sunt nici verbale, nici textuale, ci doar vizuale. Acestea evoca sentimentele religioase prin semne.

Unele detalii din simbolurile religioase islamice sunt general recunoscute, avand o vechime considerabila. Astfel, culoarea verde este asociata cu Islamul încă de la inceput.

Semiluna si steaua este unul dintre cele mai renumite simboluri din Islam. De fapt, simbolul ar fi doar semiluna, steaua aparand mai tarziu, in special pe steagurile mai multor tari din lumea islamica (Turcia, Malaezia si Pakistan).

Criticii susţin ca acest simbol nu a fost folosit de Mahomed, drept pentru care el nu are nici o bază tradiţionala în Islam.

Oricum, semnul a ajuns sa fie identificat cu Califatul.

Semiluna era simbolul Imperiului Sasanid din Persia (Iran), acesta aparand pe mai toate coroanele regilor. Dupa cucerirea araba a imperiului, in anul 651, acest semn a fost preluat, din ce in ce mai mult, de catre califi si musulmani. Acest semn caracteriza si Imperiul Otoman.

Culoarea verde are o semnificatie speciala in Islam. Aceasta culoare este foarte folosita in decorarea interioara a moscheilor, a mormintelor invatatorilor musulmani, cat si pe multe dintre steagurile tarilor arabe.

Se crede ca aceasta era culoarea preferata a lui Mohamed, acesta purtand chiar un turban verde.

Deși utilizarea simbolurilor sfinte este interzisă prin lege la musulmani, luna crescătoare împodobește steagurile câtorva națiuni de această religie, și a fost adoptată pentru a simboliza, neoficial, credința islamică.

 

 

 

OCHIUL LUI HORUS

 

 

 

 

 

 

Ochiul lui Horus, sau ochiul atotvăzător, aflat deasupra porții de la intrarea în curtea Mânăstirii Neamț, atestată documentar din 1407.

Ochiul lui Horus este un simbol antic egiptean, de protecție și putere regală. Acest simbol sacru se regăsește pe aproape toate operele lor de artă. Era considerat o sursă de fluid magic, ochiul-lumină purificator.

 

 

 

 

 

 

Americanii spun că faimosul ochi de pe bancnota de 1 dolar a Statelor Unite reprezintă ochiul lui Dumnezeu, veghind asupra teritoriului țării.

Egiptenii l-au înfățișat pe Horus, zeul protector al țării lor, cu un singur ochi, înconjurat de raze de soare, în timp ce în budism, „ochiul lui Dumnezeu” înseamnă porțiunea deschisă din vârful piramidei, poarta Soarelui, care este conștiința divinității.

Masonii spun că utilizează acest simbol pentru a-și reaminti că gândurile și faptele lor sunt tot timpul vegheate de marele arhitect al Universului.

 

 

 

HAMSA ARABĂ

 

 

 

 

Hamsa este un simbol utilizat în producerea de amulete, obiecte de decor sau bijuterii. Musulmanii o numesc „mâna Fatimei”, iar creștinii, „mâna Fecioarei Maria”. Reprezintă o palmă deschisă, în mijlocul căreia se găsește un ochi (evreii înlocuiesc uneori ochiul cu Steaua lui David). „Hamsa” în limba arabă înseamnă „cinci”, după numărul degetelor de la mână.

Sub formă de amuletă, este folosită ca protecție împotriva deochiului. Simbolul mâinii deschise a fost folosit în mai multe culturi vechi. În budism înseamnă a transmite învățături, în timp ce în hinduism, palma deschisă cu degetele în jos semnifică „a dărui”.

 

 

ȘARPELE

 

 

 

În grădina Raiului, Lucifer a luat legendara formă de șarpe, strecurându-se pe lângă pomul cunoașterii și îndemnând-o pe Eva să muște din fructul oprit de Dumnezeu.

Aceasta, la rândul ei, l-a convins pe Adam să facă același lucru și, ca urmare, au fost alungați din Paradis.

Însă înainte ca Vechiul Testament și cartea Tora să demonizeze șarpele pentru totdeauna, acesta era un simbol sacru în religiile gnostice, semnificând înțelepciune. Gnosticismul a împrumutat de la hinduism conceptul de energie kundalini. În hinduism există credința că cei doi nervi de la baza coloanei vertebrale pot oferi experiența iluminării.

Cea mai recentă reprezentare a doi șerpi încolăciți este cea a ADN-ului uman, oglindind simbolul sumerian similar.

Un al simbol modern al șerpilor încolăciți în jurul unui baston înaripat este caduceul. În antichitate, era un simbol al comerțului, asociat zeului Hermes, mesagerul zeilor.

Caduceul este folosit în America de Nord ca simbol al medicinii, în timp ce simbolul european, tradițional, este „toiagul lui Esculap”, cu un singur șarpe și fără aripi.

 

 

 

Faravahar

 

 

 

 

 

 

Este unul dintre cele mai cunoscute si intâlnite simboluri religioase zoroastriene. Zoroastrismul era religia de stat in anticele Imperii Persane.

In Iran, succesorul de astazi al dinastiilor persane, Zoroastrismul nu mai este oficial religia de stat, insa simbolul numit „faravahar” a ramas inca, reprezentand vechea si actuala Persie, intrupata in Iran.

Discul inaripat are o foarte lunga istorie in cultura si arta antica. Din punct de vedere istoric, acest semn este simbolizat de un soare cu aripi.

Acest semn apare inca din Epoca Bronzului, in special pe sigiliile pastrate. In timpurile neo-asiriene, un bust uman este adaugat acestui antic simbol.

Acest „slujitor in roba” este simbol al lui Ashur. De asemenea, el poate simboliza si pe „Ingerul pazitor” ori „Slava Dumnezeiasca”.

Surse: 

 

http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/religii/simboluri-religioase-marile-religii-96485.html

 

http://frumoasaverde.blogspot.ro/2013/09/cele-mai-cunoscute-simboluri-ale-lumii.html

 

SECRETELE DIN SPATELE SOCIETATILOR SECRETE. VIDEO

42% dintre romani cred ca soarele se invarte in jurul Pamantului!

In urma cu doi ani aflam din presa, ca aproape jumatate dintre romani erau convinsi ca Soarele se invarte in jurul Pamantului…

Mi-am amintit de aceasta stire astazi, cand aniversam ziua de nastere a lui Nicolaus Copernic, astronomul polonez care sustinea ca Pamantul se roteste in jurul axei sale şi, ca şi alte planete, se învârt în jurul Soarelui care este centrul Universului nostru.

 

Nicolaus Copernicus (19 februarie 1473 – 24 mai 1543)

Naționalitatea sa este reclamată și de germani, dar majoritatea istoricilor îl consideră polonez. Afost doctor în drept, canonic, economist, matematician şi astronom.
El a dezvoltat celebra sa teorie privind miscarea corpurilor ceresti, intr-o vreme in care se credea că Pământul era centrul universului şi ca celelalte planete se învârt în jurul sau.

Lui Copernicus i-a fost teamă sa nu fie pedepsit de Biserica Catolică şi a aşteptat sa-si publice teoria până la sfârşitul vieţii sale, la varsta de 70 de ani.Si-a publicat lucrarea 24 mai 1543, cu putin timp înainte de moartea sa.

Opera sa a stat  la originea a revoluţiei ştiinţifice din secolul al 17-lea, care a continuat prin Kepler şi Galileo.

 

Citez din articolul:  42% dintre romani cred ca soarele se invarte in jurul Pamantului.Romania si stiinta: ingrijorator, scandalos sau trivial?

 

 

Cel putin unul din trei romani probeaza a fi: creationist, geocentrist si cu cunostinte precare de genetica, fizica sau medicina.

 Chiar daca sunt majoritari cei care raspund ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui (52%), este remarcabil faptul ca pentru 42% dintre romani Soarele se invarte in jurul Pamantului.

60% dintre romani exprima acordul cu afirmatia conform careia “Ne bazam viata prea mult pe stiinta si nu destul pe credinta”, aproximativ 4 din 5 romani cred ca “Exista miracole, fenomene ce nu pot fi explicate de stiinta”

22% dintre romani considerau in 2005 ca horoscopul este “foarte stiintific”, aceasta fiind cea mai ridicata rata din tarile europene, dupa Cipru.

De asemenea, Romania se situeaza printre primele societati europene in ceea ce priveste proportia adultilor care cred in existenta unor numere norocoase: aproximativ jumatate dintre romani erau de acord in 2005 cu afirmatia ca “unele numere sunt deosebit de norocoase pentru anumiti oameni”, fata de media EU29 de aproximativ o cincime.

Sa incercam sa citim extrasele de mai sus, avand in minte cateva intrebari:

• Intelegem ca sub ochii nostri are loc o reorientare profunda a proceselor economice in jurul cunoasterii si cercetarii stiintifice?

• Suntem constienti ca revolutia informationala si revolutia manageriala obliga tarile lumii sa-si regandeasca strategiile nationale?

• Suntem constienti ca educatia este din ce in ce mai mult tratata ca un sector economic de importanta strategica?

• Ar fi interesant de vazut cum am putea comenta urmatoarele concluzii ale cercetarii conduse de profesorul Lazar Vlasceanu :

• Stocul public de cunoastere stiintifica din Romania contemporana releva un deficit stiintific accentuat: aproximativ 80% din populatie nu dispune de cunostinte stiintifice elementare si de un vocabular stiintific activ; de asemenea, aproximativ 80% dintre romani nu stiu cum este aplicata metoda experimentala de cercetare si opereaza precar cu probabilitatile

• In context european, romanii sunt mai putin “alfabetizati” din punct de vedere stiintific. Deficitul cognitiv “stiintific” al publicului roman este unul dintre cele mai mari din Europa. Conform datelor Eurobarometrului special 224, Valul 63.1/2005, Romania se afla pe locul 24 din 29 de tari europene (EU29), in ceea ce priveste nivelul cunoasterii stiintifice a publicului.

Surprinzator, in Romania actuala, credinta in influenta zodiilor este in egala masura prezenta in randul respondentilor cu un nivel ridicat de cunoastere stiintifica sau de educatie scolara.

De asemenea, contrar asteptarilor, persoanele cu un nivel mai ridicat de religiozitate cred in mai mare masura in influenta zodiilor asupra personalitatii decat persoanele mai putin religioase.

In plus, studiul aduce si o veste buna. Credinta “culoarea rosie ne fereste de deochi” si zicala “daca te mananca palma stanga vei primi bani” sunt suficient de larg raspandite ca sa ne asigure, ca popor, o solida baza de repliere psihologica si epistemologica: Aproape jumatate dintre respondenti cred ca este bine sa tinem cont de ele in viata.

Cand 55% dintre respondentii din mediul rural si 47% dintre respondentii din mediul urban tin cont de faptul ca deochiul ar putea fi prevenit cu ajutorul culorii rosii, iti este clar ca tot ce-i romanesc nu piere si nici nu va pieri, indiferent ce spun astia cu revolutia lor tehnologica si managementul lor.

Inainte de a incheia, sa mai mentionam totusi un citat din studiul profesorilor Facultatii de Sociologie de la Universitatea din Bucuresti, citat care in mod sigur are o semnificatie practica si politica mai mare decat ni se pare la prima vedere:

Cu cat numarul de cetateni “alfabetizati stiintific” dintr-o tara este mai mic, cu atat deficitul cognitiv al stocului public de cunoastere stiintifica e mai mare si cu atat mai mari si mai greu rezolvabile sunt problemele de dezvoltare nationala culturala, economica si democratica.