CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

HRISTOS A ÎNVIAT ! Lumina Sfântă s-a aprins la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim

Una dintre cele mai mari minuni sărbătorite de creştinii ortodocşi, de aproape două milenii, este aprinderea miraculoasă, în Sâmbăta Mare, la prânz, a Sfintei Lumini în mormântul Mântuitorului Iisus Hristos,urmată de procesiunea prin centrul vechi al Ierusalimului.

In Sambata Mare, în ziua dinaintea Paștelui Ortodox, a avut loc la Ierusalim și în acest an una dintre cele mai importante slujbe ale creștinătății, aprinderea Sfintei Lumini la mormântul Mantuitorului Iisus Hristos .

Se stie că, de-a lungul secolelor, Sfânta Lumina nu se aprinde decât la ortodocsi, ca o dovada incontestabila ca numai ei pastrează dreapta credință apostolică.

Potrivit tradiției, Patriarhul intră în Sfantul Mormânt, unde apar stropi de lumină albă-albăstruie, pe care îi adună cu mîna și îi asează in potir. Apoi, ia doua manunchiuri  de lumânări pe care le aprinde si rostește cuvintele „Veniți de primiți Lumina!” 

Este un ritual care are loc de aproape 2.000 de ani. Si anul acesta, credinciosii prezenti in numar mare la ceremonie, s-au straduit fiecare sa ia lumina de la Patriarhul Ierusalimului.

Sfanta Lumina este considerata un miracol al Ortodoxiei, care se intampla in fiecare an de Pasti la Ierusalim, cand, in timpul Vecerniei Mari din Sambata Mare, intre orele 12,30 si 14,30  deasupra Sfantului Mormant se aprinde un foc ce se pogoara din cer, manifestându-se diferit în fiecare an și care in primele minute nu frige.

Lumina este adusa credinciosilor de Patriarhul Ierusalimului. De obicei, minunea se întamplă imediat dupa ce termină de spus rugăciunile.

Miile de credincioși stau cu felinare  speciale in maini sa duca acasa, in tara lor, Sfânta lumină, inclusiv în România.

Cei mai multi însă, tin in mâini câte un mănunchi de 33 de lumânari albe, legate intre ele, pe care este imprimata icoana Invierii Domnului, ca sa le aprinda la vreme.

Acest manunchi simbolizeaza numarul anilor pe care i-a trăit Mântuitorul pe pamânt.

„Sfânta Lumină” se aprinde deasupra Sfântului Mormânt, focul se coboară din cer şi aprinde lumânările.

Acesta este considerat cel mai vechi miracol din lumea creştină, fiind documentat prima dată în anul 1106. Sfânta Lumină a coborât în acest an la 1 mai, la ora 13.56 .

Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, a oferit Lumina Sfântă clericilor și reprezentanților Bisericilor prezenți la Mormântul Domnului, după ce Sfântul Mormânt a fost inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac aceasta verificare – pentru a nu exista nicio banuială de înscenare – sunt politiști civili necreștini.

De obicei, aceștia sunt trei: un arab, un turc și un reprezentant al Statului Israel.

Rolul lor este de a cerceta încăperea Sfântului Mormânt, pentru a nu exista vreo sursa de foc.

De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în timpul ceremoniei religioase.

Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, ușa se sigilează, iar la intrare ramân doar gardienii.

După desfășurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbracat doar cu un stihar alb, cu epitrahil si brâu, se indreapta spre Sfântul Mormânt.

La intrare, Patriarhul este controlat de politiști în prezenta unor martori  care aparțin tuturor confesiunilor – romano-catolici, ortodocși, armenicopţi şi iacobiţi.

Două evenimente neliturgice preced celebrarea ritului Luminii Sfinte. Primul, controlarea  Sfântului Mormânt care are ca scop îndepărtarea oricărei surse de foc din interiorul lui.

Controlul  implică trei inspecţii separate, care încep la ora  10:00 şi este condus de un paznic musulman stabilit pentru Sfântul Mormânt, în prezenţa clericilor armeni, copţi şi iacobiţi.

Cel de-al doilea eveniment neliturgic, sigilarea uşii Sfântului Mormânt, se petrece la ora 11:00.

Garda musulmană pune o bandă albă printre cele două mânere ale uşii, sigilând-o cu ceară.

Patriarhul desigileaza intrarea in Mormant ăi pătrunde în prima încăpere, în  Capela Îngerului , insotit – conform traditiei – numai de un arab de religie islamică.

În interior, Preafericirea Sa îngenunchează înaintea dalei de marmură ce acoperă mormântul şi se roagă pentru pogorârea Sfintei Lumini.

Dupa 15-20 de minute de fierbinte rugaciune, toată lumea din biserică observă o lumină puternica, ca o scânteie luminoasa de fulger, coborând în zigzag prin cupola mare a Bisericii.

Scânteia dumnezeiască coboară deasupra Capelei Sfantului Mormânt, ca un glob de lumina ce se fragmenteaza în mici fragmente.

Apoi pătrunde  înăuntru ca o subțire rază de foc, coboară pe lespedea Mormântului și aprinde vata presarată deasupra.

  În aceasta clipă, Sfânta Lumină a venit! Minunea s-a săvârșit!

Patriarhul adună cu mâinile goale vata aprinsă de o flacara galben-verzuie, care timp de câteva minute nu frige.

Apoi, pune vata aprinsă în doua cupe de aur cu găuri și iese în Capela Îngerului.

Aici aprinde doua buchete mari de cate 33 de lumânări, in prezenta musulmanului, iar cupele aprinse le da, pe doua ferestre mici, afara, la cei doi diaconi ortodocsi.

Acestia duc o cupa la Sfantul Altar, iar a doua la biserica Sfintilor Imparati Constantin si Elena de la Patriarhie.

Orthodox Easter 'Holy Fire' ceremony at the Church of the Holy Sepulchre, Jerusalem - 11 Apr 2015

Apoi patriarhul iese in fata Sfantului Mormant cu cele doua faclii aprinse si striga de trei ori: „Veniti de luati lumina!”

Minunea continua, in clipa cand patriarhul iese din Sfantul Mormant, se aprind singure cele sase candele ale ortodocsilor de deasupra, o parte de lumanari din sfesnice si candelele din Altarul Bisericii Mari, sub privirile uimite ale tuturor.

Apoi, doi diaconi iau pe patriarh si il duc in Sfantul Altar, in cel mult trei minute, toti credinciosii adunati aprind felinarele si mănunchiurile de câte 33 de lumânari.

Paşte 2021. Lumina Sfântă s-a aprins şi este împărţită credincioşilor

Biserica este parca o flacara vie. Multi se ating de flacara cu fata, cu mainile, cu hainele, pentru binecuvantare, fara a se arde.

Abia dupa cateva minute flacara arde in mod normal.

Tot acum iau Sfanta Lumina de la Patriarh, romano-catolicii, armenii si coptii si o duc in altarele lor, unde o pastreaza tot anul.

La urma, patriarhul tine o scurta predica de multumita Mantuitorului si de intarire a credintei ortodoxe.

La orele 3 dupa amiaza Vecernia si procesiunea Sfintei Lumini iau sfarsit. 

Timp de doua ore se scurg zeci de mii de pelerini prin fata Sfantului Mormant, cu Sfanta Lumina in mâini.

Ceremonia este transmisă în direct în multe ţări creştine. Ceremonia, simbol al eternităţii, păcii şi Învierii lui Hristos, este unul dintre momentele esenţiale ale tradiţiei liturgice ortodoxe. Sfânta Lumină se aprinde în fiecare an la Ierusalim, în mormântul lui Iisus, mărturisind locul Învierii Mântuitorului.

 Sfânta Lumină de la Ierusalim este cea mai clară dovadă a dreptei credinţe, cea mai evidentă dintre minunile creştine care se petrec în Biserica Ortodoxă.

Patriarhatul ortodox din Ierusalim nu are un typikon scris referitor la rânduiala săvârşită pentru coborârea Luminii Sfinte.

Patriarhii care au săvârşit acest ritual, au lăsat puţine mărturii cu privire la înălţătorul moment, insa rugăciunea specială pentru primirea Sfintei Lumini, există într-o formă tipărită.

Aceasta este citită de către patriarh cât timp stă în Sfântul Mormânt. Originea rugăciunii nu este cunoscută.

Restul slujbei este săvârşit întocmai cu tradiţiile transmise de la un întâistătător la altul, pe cale orală, sau prin însemnări liturgice disparate.

HRISTOS A ÎNVIAT !

Publicitate

02/05/2021 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Epidemia de Coronavirus – un pretext pentru un nou asalt împotriva Bisericii Ortodoxe Române?

 

Crucea de pe Caraiman si „Holograma” de pe Varful Toaca | gabionescu

COVID-19 Un nou asalt împotriva Bisericii Ortodoxe Române?

 

Oricine analizează cu atenție ceea ce se întâmplă în ultima vreme în societatea românească nu poate să nu constate că împotriva Bisericii în general, împotriva Bisericii Ortodoxe Române în special se desfășoară un adevărat război.

Qui prodest ?

Ofensiva unor activiști civici, a unor blogg-eri sau chiar a unor utilizatori de pe Facebook, care uzitează un arsenal lingvistic ce ne aduce uneori aminte de limbajul acuzator al deceniului stalinist, crează un curent de opinie periculos pentru libertatea de conștiință a cetățenilor României.

Mai ales cei care sunt obișnuiți să se informeze doar de pe internet (indiferent de generația căreia-i aparțin) și sunt predispuși să preia fără discernământ lozinci și mesaje dezinformatoare ori care induc scenarii apocaliptice, se exprimă în spațiul public cu o agresivitate care mă înspăimântă.

Vehemența atitudinilor lor mă face să mă simt amenințat în a-mi exprima neîngrădită libertatea conștiinței, așa cu esta ea consfințită în articolul 29 din Constituția României.

În urmă cu aproape o lună, cu ocazia oficierii ultimei liturghii duminicale cu public, numai în municipiul Cluj-Napoca s-au împărtășit la parohiile ortodoxe câteva mii de credincioși, cu o singură linguriță la fiecare biserică.

Internetul și mass-media au fost invadate de mesaje care stigmatizau această practică „medievală”, creionând scenariul unei îmbolnăviri în masă și a creșterii explozive a cazurilor de infectare cu Covid-19.

S-a gândit careva dintre acești cerberi că oamenii care s-au dus, în mod conștient și liber, fără nicio constrângere să se împărtășească, au avut convingerea fermă că nu vor păți nimic fiindcă se împărtășesc cu trupul și sângele Domnului?

A apreciat careva dintre puterea credinței și a gândului ? Au citit cumva câteva din scrierile profesorului Constantin Dumitru Dulcan să înțeleagă de ce este capabilă mintea omenească, să-i respecte pe semenii lor care au ales calea aceasta a credinței și a concentrării spirituale? Până la data de 17 aprilie în tot județul Cluj s-au consemnat numai (din fericire) 224 de cazuri.

Unde este impactul „devastator” al „inconștienței” preoților ortodocși ? Nimeni dintre procurorii/Pilat-ii care au atacat furibund Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu a mai revenit să își ceară scuze Bisericii și semenilor noștri pe care i-ai înfierat, după principiul calomniază, atacă, produ emoția anti BOR, că apoi nu mai contează realitatea, evoluția ulterioară a problemei.

După „tăcerea” de ceva vreme când s-a văzut că în Cluj-Napoca cel puțin nu s-au înregistrat foarte multe cazuri de îmbolnăvire ca urmare a împărtășirii cu lingurița (cum ar fi vrut unii !!!), de câteva zile iar s-a reluat asaltul mediatic în legătură cu acțiunea de distribuire a Sfintelor Paști și a Luminii Sfinte.

Nimeni nu se leagă de agenții firmelor de distribuire a alimentelor și nu numai, care intră în contact zilnic, de dimineața până noaptea, cu sute de oameni despre a căror stare de sănătate nu știu nimic. Și nu sunt îmbrăcați cu combinezoane, nu au viziere, manipulează bani cash etc. Doar preoții și voluntarii ortodocși care împart enoriașilor Sfintele Paști sunt agenții de propagare a Covid-19 !

Nimeni nu i-a oprit pe liderii altor confesiuni să meargă la MAI și să trateze problema distribuirii către enoriași a Sfintelor Paști (în aceste zile sau săptămâna trecută). Cine i-a împiedicat ? Sau dacă există refuzuri din partea autorităților pentru alte confesiuni, vreau să le văd publice. Aceeași tăcere este așternută și peste eforturile lăudabile din această perioadă ale BOR care distribuie gratuit medicamente, măști, mese calde celor în suferință și în neputință. Extrem de puține informații în mass-media și pe internet au apărut care să promoveze și această dimensiune a Bisericii (nu doar ortodoxe).

Au proliferat în ultima vreme acuzele că BOR este conservatoare, închistată în tradiții, opusă modernizării sociale etc. Câți dintre noi știm bunăoară de inițiativele Bisericii, din trecut și din prezent care vizează implicarea în societate. În urmă cu mai bine de o sută de ani, Ioan Mețianu mitropolitul ortodox al Ardealului trimitea circulare preoților care să-i sfătuiască pe enoriași să-și asigure recoltele împotriva calamităților, casele împotriva calamităților și incendiilor. Statul român a introdus relativ recent obligativitatea unor asigurări pentru evenimente de acest gen !

Cărțile, tipăriturile și articolele din ziare necesare desfășurării serviciilor religioase și educației creștine a populației au prevalat în ansamblul textelor tipărite de bisericile ortodoxă și greco-catolică în ultimele secole, însă au rămas o cantitate apreciabilă de circulare, tipărituri și articole în ziarele ecleziastice care popularizau informații privind și alte nevoi zilnice ale românilor decât cele cu caracter strict religios.

O mare contribuție a tipăriturilor bisericești la progresul societății românești din Transilvania din epoca modernă a fost legată de ameliorarea stării de sănătate a populației, la combaterea superstițiilor, sprijinind autoritățile în lupta contra epidemiilor, pentru introducerea unor măsuri de igienă personală și publică. Unul dintre corifeii Școlii Ardelene, Petru Maior, a și publicat o lucrare, nu neaparat originală dar extrem de necesară în epocă intitulată Învățătură pentru ferirea și doftoriia boalelor celor ce se încing prin țeară și a celor ce se leagă și a unor boale sporadice, adică pe ici pe colo îmblătoare ale vitelor celor cu coarne precum și a cailor, a oilor și a porcilor.

Tot așa, un alt ilustru reprezentant al Școlii Ardelene, Gheorghe Șincai, a redactat o lucrare răspândită inițial în forma manuscrisă și publicată însă mult mai târziu (Învățătură firească spre surparea superstiției norodului) în care pleda pentru combaterea practicilor tradiționale și a superstițiilor. Circularele ecleziastice pentru combaterea epidemiilor au fost o permanență în epoca modernă, deopotrivă pentru biserica ortodoxă cât și cea greco-catolică. Dincolo de faptul că ierarhia ecleziastică a fost solicitată să difuzeze ordinele și instrucțiunile autorităților laice, ea nu s-a limitat doar la acest rol și s-a implicat activ în lupta antiepidemică și a elaborat circulare proprii, a tipărit broșuri și articole în ziare pentru a contribui mai eficient la lupta împotriva mortalității cauzate de epidemii.

În timpul războaielor napoleoniene de exemplu, una dintre bolile cu un impact devastator în Transilvania a fost variola. Episcopul greco-catolic de Oradea, Ignatie Darabant, a întrunit Consistoriul diecezan la 14 august 1804 și a redactat o scrisoare pastorală pe care preoții din episcopie trebuiau să o prezinte enoriașilor și să-i lămurească să accepte vaccinarea copiilor lor.

La Episcopia greco-catolică de la Oradea a fost elaborată și apoi difuzată în anul 1831 o circulară, de către episcopul Samuil Vulcan, pentru combaterea holerei care făcea ravagii în zonă, boala fiind necunoscută până atunci pe continentul european.

Fiindcă atât medicii cât şi autorităţile au asociat efectele nocive ale unei alimentaţii precare cu răspândirea şi virulenţa holerei în rândul populaţiei, forurile ecleziastice superioare au trimis preoţilor ortodocși și greco-catolici în timpul holerei din 1836 mai multe circulare prin care clerul era îndemnat să comunice sătenilor ca aceştia, deşi erau în post, să consume carne şi alte alimente prohibite de biserică în timpul posturilor religioase pentru a avea o rezistenţă sporită în faţa bolii.

Preoţimea, o componentă fundamentală a elitei rurale dar şi urbane, era mecanismul de transmisie a disciplinei sociale, a informaţiilor corecte şi necesare dinspre stat spre popor, şi ea s-a achitat în general onorabil în Transilvania în epoca modernă de această misiune cu care a fost investită de către instituţiile administrative laice, centrale şi locale.

La 31 august 1848, vicarul orthodox Moise Fulea le cerea printr-o circulară preoţilor ca atunci când „numărul morţilor de holeră s-ar înmulţi, să se tragă clopotele pentru toţi odată pe zi, la un timp hotărât, pentru ca locuitorii să nu se ţină necontenit cu frică şi în groază prin sunetul clopotelor de mai multe ori pe zi”. Cu prilejul crizelor de subzistență generate periodic fie de ploi abundente, fie de secetă sau invazii de lăcuste, circularele bisericești au făcut propagandă pentru introducerea de către enoriași a unor noi culturi de legume, în special de cartofi.

Astfel, la 24 martie 1815, Nicolae Stoica, protopopul Mehadiei a transmis îndemnurile episcopului ortodox de la Arad Pavel Avacumovici pentru stimularea locuitorilor în vederea cultivării de cartofi, solicitându-le preoților să fie ei înșiși modele în acest sens: „partea cea mai mare dintre români lipsindu-să într-acești timpi din urmă de grâu și cucuruz, grea foamete pot răbda…din milă împărătească, spre ajutor crumpi de sămânță și bucate capătă”. Câți dintre noi știm de construcția înultima vreme de către BOR a multor cămine de bătrâni și copii instituționalizați, de școli profesionale pentru copii orfani, de toată activitatea socială și comunitară a celor care sunt în slujba Domnului ?

Nu pot să nu asociez asaltul împotriva BOR cu tendința de aneantizare a identității noastre naționale. La nivel european cel puțin, dar nu numai, observăm o revitalizare a sentimentului identitar în rândul multor națiuni, inclusiv la nivelul celor care dau tonul în UE. Nu e vorba de o renaștere a naționalismului xenofob precum în perioadele de dominare a ideologiilor totalitare de dreapta sau de stânga, ci de o întărire a sentimentului de apartenență la o națiune sau alta, de afișare cu mândrie a unor simboluri național-statale. Biserica ortodoxă din Transilvania (după 1700 și cea Greco-catolică Unită cu Roma) au reprezentat singura instituție care au avut-o românii timp de mai multe secole pentru a-și conserva identitatea. Românii din Transilvania nu au avut parte până la 1918 de un stat al lor, organizat și condus în nume propriu.

După măsurile luate în anul 1366 de regele Ungariei, prin mai multe evoluții succesive (Unio Trium Nationum, sistemul religiilor recepte (oficiale), Diploma Leopoldină din 1691etc. s-a ajuns la eliminarea totală a românilor atât ca etnie cât și prin religia îmbrățișată de ei de la viața politică a statului maghiar și mai apoi austriac și austro-ungar, doar maghiarii, secuii și sașii beneficiind de toate privilegiile și drepturile ce decurgeau din prezența în instituțiile centrale și locale ale statului. Biserica a oferit românilor din Transilvania nu numai un cadru propice pentru conservarea identității etnice dar și pentru educația civică, democratică, pentru manifestarea unor comportamente care cu greu și-ar fi putut găsi un spațiu mai adecvat de exprimare.

Biserica Ortodoxă, mai ales după 1868, când a fost adoptat Statutul Organic elaborat de Sfântul Andrei Șaguna, episcop și mitropolit al românilor din Transilvania, i-a adus pe români pe terenul vieţii publice, implicându-i în viaţa comunităţii locale, care, ea însăşi, a ieşit din situaţia de marginalizare a istoriei, în care fusese împinsă de secole.

Alegerea periodică a sinoadelor parohiale locale, dar și a celor episcopale sau mitropolitane a implicat exercitarea dreptului de vot de către zeci de mii şi sute de mii de români care nu participau în mod curent la alegerile politice pentru consiliile comitatelor și parlament datorită votului censitar.

Pentru aceştia, exerciţiul democratic reprezentat de alegerea unor organe de conducere la nivelul parohiei dar şi la nivel de protopopiat și episcopie a constituit o experienţă valoroasă şi care a pregătit şi validat maturitatea politică a naţiunii române din Transilvania în toamna anului 1918, când au fost alese în mod democratic consiliile naţionale comitatense şi locale, precum şi cei 1228 de delegaţi care la Alba Iulia la 1 decembrie au votat în unanimitate unirea Transilvaniei cu România. Pentru românii din Moldova și Țara Românească, Biserica Ortodoxă a jucat un rol considerabil în dezvoltarea lor, începând cu primele tipărituri care au difuzat și impus ulterior limba română literară, continuând cu crearea primelor școli etc.

Prin urmare, demolând BOR demolăm și trecutul (chiar dacă el nu a fost în totalitate imaculat) și în consecință și identitatea noastră națională. Poate că asta se dorește și mulți dintre contemporani sunt manipulați în acest sens, atacând nemeritat instituția care s-a confundat secole la rând cu neamul nostru.

 

 

http://www.napocanews.ro 

Acad. Prof. Dr. Ioan Bolovan

 

 

 

 

Prof. dr. Ioan BOLOVAN - Facultatea de Istorie şi Filosofie

 

 

 

Prof. Ioan Bolovan (n. 11 august 1962, Pâncota, România) este un istoric român, profesor universitar și prorector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, din noiembrie 2018 membru corespondent al Academiei Române. 

A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității Babeș-Bolyai în anul 1986.  În septembrie 1989 a obținut un post de cercetător științific la Institutul de Istorie din Cluj. Din anul 2001 până în 2008 a fost conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, iar din martie 2008 este profesor titular la aceeași universitate.

În anul 2015 profesorul Bolovan a fost ales președinte al Comisiei Internaționale de Demografie Istorică (ICHD). 

18/04/2020 Posted by | CREDINTA, LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

Un apel public al actorului Jonathan Jackson pentru construirea mănăstirii ortodoxe româneşti din Shannonbridge, Irlanda

 

 

 

 

 

 

 

Actorul Jonathan Jackson a făcut un apel public la strângerea de fonduri pentru proiectul mănăstirii ortodoxe româneşti din Shannonbridge, Irlanda.

Într-o postare video pe Facebook, actorul american convertit la Ortodoxie, apreciază iniţiativa înfiinţării unui aşezământ monahal în „inima Irlandei” şi îi caracterizează pe promotori drept „nişte oameni minunaţi”.

Mănăstirea este proiectul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale care se află într-o campanie de strângere de fonduri pentru achiziţionarea terenului.

„Au o pagină de strângere de fonduri şi este un lucru minunat ceea ce fac”, spune actorul menţionând că îi cunoaşte personal pe cei care se ocupă de acest proiect.

„Dacă eşti inspirat de ceea ce fac, dacă ai cât de puţin de oferit cred cu sinceritate că va fi o comoară”, a precizat actorul de la Hollywood.

Terenul se află în Shannonbridge, la câţiva kilometri de situl monastic al Sf. Ciaran de Clonmacnoise, într-un ținut cu multe mănăstiri și sfințit prin nevoințele a mii de monahi în primul mileniu creștin.

Proprietatea aparţine unei comunități catolice care doreşte ca terenul să nu îşi piardă specificul religios după înstrăinare.

În acest sens, deşi proprietatea a fost evaluată la 450.000 euro, preţul de vânzare a fost stabilit la 300.000 euro cu posibilitatea plăţii eşalonate până la finalul anului 2020.

Monahia Iosifia, coordonatoarea campaniei de strângere de fonduri în mediul online, menţionează că obiectivul este strângerea a 250.000 euro.

Mănăstirea va avea trei hramuri: Izvorul Tămăduirii,  Sfântul Ciaran de Clonmacnoise (9 septembrie) şi Soborul tuturor sfinţilor celţi ai Irlandei.

Mănăstirea va fi deschisă oricui, indiferent de naționalitate, limbă, rasă sau vârstă, se menţionează pe pagina dedicată strângerii de fonduri.

Campania online a fost demarată în data de 2 septembrie 2019. Până în prezent au donat 93 de persoane şi s-a strâns suma de 23.220 euro.

Poţi dona aici.

 

 

 

 

 

 

 

 

Johnatan Jackson  este câştigător a cinci premii Emmy pentru interpretarea din serialul „General Hospital”, cunoscut şi din rolurile pe care le-a avut în alte filme precum „Nashville”, „Tuck Everlasting” sau „Insomnia”, unde a jucat alături de Al Pacino şi Robin Williams, Jonathan Jackson s-a convertit la ortodoxie în urmă cu aproape opt ani.

Jonathan Jackson a oferit unul din premiile sale Emmy Mănăstirii Vatoped, în cinstea Maicii Domnului

El este și vocalistul formației Enation și autor al lucrării „Book of Solace and Madness”, publicată în 2012.

Sursa: basilica.ro

 

 

22/10/2019 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: