BĂUTURI PE CARE CU SIGURANȚĂ NU LE-AȚI ÎNCERCA
În India a apărut o bautură reconfortantă și răcoritoare,pe baza urinei provenite de la vacile venerate acolo ca fiind sfinte.
În India ,religia consideră sacre vacile şi de aceea sacrificarea lor este interzisă.
Swayamsevak Rashtriya Sangh, cel mai mare şi cel mai vechi grup naţionalist hindus din India,este inițiatorul promovării acestei băutură numite „Gao Jal„.
„Nu vă faceţi griji, aceasta nu miroase ca urina ,este gustoasă și foarte sănătoasă.
Nu este ca bauturile carbogazoase pentu că e lipsită de orice toxine” ,afirmă cei care propun acest tip de băutură.
Ea este fabricată în principal din urina de vaca, amestecată cu plante medicinale .Se afirmă că ar fi „ieftină”, dar producătorii au refuzat să dea detalii despre preţul acesteia sau a ingredientelor ,până când nu se va lansa oficial.S-a spus totuşi, că acest produs ar fi capabil să concureze cu marci de cola americane, chiar daca au bugete lor de publicitate enorme și chiar să fie exportat.
Urina reciclată din Staţia spaţială internaţională
În martie 2009, un reciclator de urină a fost instalat pe Staţia Spaţială Internaţională.Acesta e capabil să obţină apă purificată provenită din urina echipajului.
Echipajului pe ISS a facut istorie atunci când aubăut urina lor reciclată şi au ci0cnit spunând ”Noroc” „(Cheers” )Dupa ce au baut apa, au spus gustul ei a fost minunat!
Whisky Fabricat din urina diabeticilor
James Gilpin ,un cercetător în bolile de diabet zaharat a avut iniţiativa de a transforma urina bogată in zahar a diabeticilor, într-un whisky potrivit pentru export. Materialul sursă este dobândit de la voluntarii vârstnici, inclusiv propria sa bunica . Urina este purificată la acelaşi standarde la care se purifică și apa din reţeaua de apă potabilă.
Îndată ce ce procesul de fermentare se sfârșește,produsul este îmbuteliat și este etichetat cu numele şi vârsta contributorului.
ASTRONAUTI AMERICANI PE MARTE IN ANUL 2035
Preşedintele american Barack Obama a anunţat, joi, obiectivul SUA de a trimite astronauţi pe orbita planetei Marte în jurul anului 2035, într-un discurs prin care a încercat să îi convingă pe numeroşii săi critici de justeţea viziunii sale în ceea ce priveşte explorarea spaţială.
„Considerăm că, până în anul 2025, o nouă navă spaţială (…) ne va permite pentru prima oară să organizăm misiuni spaţiale cu echipaj uman la bord dincolo de orbita lunară, în profunzimile spaţiului”, a declarat Barack Obama la Centrul spaţial Kennedy, din apropiere de Cape Canaveral, unde a ţinut un discurs în care a prezentat viziunea administraţiei americane în domeniul explorării spaţiale.
„Vom începe astfel să trimitem astronauţi către un asteroid, pentru prima oară în istorie, până la jumătatea anilor 2030, şi cred că vom putea trimite oameni pe orbita lui Marte, care să poată să revină cu bine pe Terra, înainte de a putea să coborâm pe Marte”, a adăugat preşedintele american.
Preşedintele Obama a stârnit un val de critici în Congresul american şi în rândul comunităţii specialiştilor din domeniul spaţial, anulând, în luna februarie, programul Constellation, care viza revenirea astronauţilor americani pe Lună, ca etapă pregătitoare pentru „cucerirea” planetei Marte.
Criticii preşedintelui american, printre care se numără şi Neil Armstrong, primul om care a păşit pe Lună, în 1969, l-au acuzat pe Barack Obama că a renunţat la o jumătate de secol de supremaţie americană în spaţiu.
„Nu mai suntem implicaţi într-o cursă care vizează atingerea unui singur obiectiv, precum aselenizarea”, a declarat Obama. „De fapt, ceea ce a fost o competiţie mondială, a devenit de mult timp deja o cooperare globală”.
„Ar trebui noi, oare, să revenim pe Lună aşa cum se prevăzuse anterior?”, a spus Obama. „Trebuie să spun cu hotărâre, vorbind despre acest aspect, că noi am ajuns deja acolo. Buzz Aldrin a ajuns deja acolo”, a continuat Barack Obama.
Buzz Aldrin, al doilea om care a păşit pe suprafaţa Lunii, este un fervent apărător al noii abordări spaţiale propuse de Barack Obama, pe care l-a însoţit, de altfel, joi, la Centrul spaţial Kennedy.
De ce programele spatiale americane bat pasul pe loc?
![]() |
Imaginea lui Armstrong, vizibila in viziera lui Aldrin Foto: NASA |
Preşedintele SUA, Barack Obama, a dezvăluit joi (16 aprilie) planurile pentru viitorul explorării americane a spaţiului, luându-şi angajamentul de trimitere a astronauţilor americani pe Marte până la mijlocul anilor 2030.
Preşedintele a vorbit la Centrul Spaţial Kennedy din Florida în timpul unui discurs prin care îşi prezenta planurile pentru viitorul agenţiei spaţiale americane NASA. Comentariile lui au inclus asigurări că America nu a abandonat explorarea spaţiului, contrar afirmaţiilor pe care le-a făcut după ce a anunţat bugetul SUA pentru 2011, care ar fi pus sfârşit pentru majoritatea proiectelor curente ale NASA, inclusiv dezvoltarea unor noi rachete de lansare numite Programul Constelaţia.
Ca urmare a noului plan propus de Obama, NASA va primi 6 miliarde de dolari americani în plus pentru următorii cinci ani, pentru a dezvolta noi proiecte pe care Obama a pus accent, spunând că NASA a fost în poziţia neobişnuită de a avea un buget extins în timp ce altor agenţii guvernamentale le-au fost menţinute bugetele la acelaşi nivel sau le-au fost scăzute ca urmare a efortului de a reduce deficitul din bugetul SUA.
![]() |
Urmele sunt prea clare, cred scepticii Foto: NASA |
Cu fondurile adiţionale, NASA ar extinde viaţa Staţiei Internaţionale Spaţiale(SIS) cu încă patru ani, cel puţin până în 2020, va dezvolta o nouă serie de rachete cu putere de ridicare de la sol până în 2015 şi va continua dezvoltarea echipajului pentru capsula Orion, o parte importantă din programul Constelaţia. Iniţial, capsula va servi doar ca un vehicul de salvare pentru SIS, dar mai târziu va servi ca “fundaţie tehnologică pentru navele mai avansate pentru a fi folosite în viitoare misiuni pentru explorarea în profuzime a spaţiului.” Planul propus va opri planurile pentru ca operatorii privaţi să servească SIS, în ciuda criticilor că aceşti operatori nu erau demni de încredere pentru această sarcină.
Piesa de rezistenţă pentru plan vor fi misiuni cu echipaj la bord până la lună şi mai departe de aceasta, începând cu o misiune către asteroizi în jurul anului 2025, apoi cu misiuni către Marte care vor urma în următoarea decadă. Iniţial, misiunile către Marte vor însemna trimiterea unor oameni în orbita planetei Marte, cu misiuni pentru aterizarea pe suprafaţa planetei urmând la scurt timp după aceea. Obama a spus că sub acest plan, “vom împinge graniţele asupra locului în care putem să ajungem, cât şi asupra a ceea ce putem să facem.”
Obama a spus că odată cu noul lui plan, NASA va putea să realizeze mai mult într-un timp mai scurt decât ar fi avut sub Programul Constelaţia. El a mai spus că, în ciuda temerilor că schimbările în NASA vor duce la pierderea unor locuri de muncă din Florida, acolo de unde majoritatea misiunilor spaţiale sunt lansate, sub planul lui, un total de 2.500 de slujbe vor fi create în zonă.
Noul plan ar conduce, potrivit lui Obama, la “descoperiri majore” în programul spaţial al SUA. El a spus că ţelul noului program “nu va mai fi doar o destinaţie de atins. Scopul nostru este capacitatea oamenilor de a lucra şi de a învăţa, de a opera şi de a trăi în siguranţă în afara Terrei pentru perioade de timp mari, în cele din urmă în moduri care sunt mai sustenabile şi chiar nedefinite.” Preşedintele a accentuat de asemenea nevoia pentru inovaţie continuă, spunând că “trebuie să o facem [explorarea spaţiului] într-un mod deştept şi nu putem să facem în continuare aceleaşi lucruri învechite pe care le-am făcut şi să ne gândim că asta ne va ajuta să ajungem acolo unde vrem.”
Foto:Boston com.
Surse:
- “Obama sets Mars goal for America” – BBC News Online, 15 aprilie 2010
- “Obama Promises Renewed Space Program” – The New York Times, 15 aprilie 2010
- US unveils revived space exploration program
- http://www.saccsiv.info/