Războiul văzut de fotojurnaliştii sovietici
Revista https://englishrussia.com înfățișează fotografii de propagandă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Unele dintre ele sunt bizare, altele impresionante, iar altele par pur și simplu niște falsuri de doi bani.
Să apreciem singuri, cu ochii cititorului din anul de grație 2022, cât adevăr și câtă minciună răzbate din aceste documente ale unei epoci tragice și în același timp eroice, apuse de mult…
În imaginea de mai sus: luptători sovietici și iugoslavi cu steaguri naționale.
Infanteriști ai Armatei Sovietice sub acoperirea unui tanc sunt pe cale să atace la periferia Bucureștiului. (Oare? Nu cumva Bucureștiul fusese eliberat de Armata Română cu o săptămână înaintea sosirii sovieticilor?)
Distrugeri în București
Oamenii jubilând în Bucureștiul eliberat. Eliberat de cine, dacă sovieticii nu au ajuns în oraș decât la o săptămână după alungarea naziștilor germani ?! Armata română a luptat împotriva fostului aliat, Germania nazistă, începând cu ziua de 23 august 1944, iar până la 28 august au fost curățate de germani Capitala și împrejurimile. La 31 august (data la care a sosit în București Armata Roșie),germanii fuseseră alungați de pe întreg teritoriul României) Se estimează că atunci au fost luați prizonieri de către români un număr de 56.000 de militari germani.
Militari sovietici braț la braț cu cetățeni din Sofia.
Căpitanul sovietic Dmitri Kudashov la Belgrad.
Bătălia pentru Varșovia.
O familie eliberată în ghetoul din Budapesta.
Budapesta.
Tancuri sovietice pe străzile Vienei.
La Berlin.
Luptători sovietici vorbind cu cetățeni berlinezi
Copiii războiului. Ce copilărie au avut și cum au trăit ei coșmarurile războiului?
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 