CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

MĂRTURII: CUM S-A VOTAT ARTICOLUL 13 din Constituția R.Moldova privitor la ”limba moldovenească”

Constituția Republicii Moldova nu a fost votată în unanimitate de parlament în 1994.  

Principalele discuții și proteste a iscat articolul 13 care se referea la denumirea limbii oficiale, scrie https://www.timpul.md//limba-moldoveneasca-in-constituie-cum-s-a-votat-articolul-13

Până la urmă a prevalat poziția majorității agrariene și a socialiștilor care au optat pentru varianta „limba moldovenească, funcționând în baza grafiei latine”. 

În urma alegerilor din februarie 1994, în Parlamentul R. Moldova au ajuns Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM) – 56 mandate), socialiștii și interfrontiștii – 28 mandate, Blocul Țăranilor și Intelectualilor (BȚI) – 11 mandate și Alianța Frontului Popular Creștin Democrat (AFPCD) – 9 mandate.

În lipsa comuniștilor, agrarienii au fost cei care au reprezentat forțele de stânga, iar interfrontiștii de la Mișcarea Unitate-Edinstvo optau pentru federalizare și acordarea limbii ruse statut de limbă oficială.

Parlamentul ales în 1994 a fost cel care a înlocuit imnul „Deșteaptă-te, române” cu „Limba noastră”, ca, la scurt timp, să adopte o Constituție care să precizeze că această limbă e de fapt „moldovenească în baza grafiei latine”.

Câțiva din foștii deputați ai acelui parlament și-au amintit cum s-a votat articolul 13 din Constituție.

Ion Hadârcă (BȚI)

Noi solicitam ca Declarația de Independență să fie preambulul Constituției, pentru că în acest document este folosită sintagma „limba română”. Atunci lucrurile s-ar fi clarificat. Știu că au fost diferite puncte de vedere. La un moment dat, spicherul parlamentului, Petru Lucinschi a propus formularea „limba moldovenească (limba română)” și „limba moldovenească sau limba română”.

Dacă chestia asta era formulată în Constituție, toate divergențele dispăreau. Creștin-democrații aveau o poziție categorică și nu acceptau niciun fel de paranteze pentru limba română. Până la urmă s-au înlăturat toate aceste variante. A prevalat aripa dură a fracțiunii agrariene care a pledat pentru limba moldovenească.

Noi nu am votat Constituția din cauza sintagmei „limba moldovenească”.

Valeriu Matei (BȚI)

Limba română nu a ajuns în Constituție din cauza perversităților și distorsiunilor în conștiința civică și națională a protagoniștilor care formau majoritatea parlamentară și a liderilor lor. E vorba de trioul format din Mircea Snegur, Andrei Sangheli și Petru Lucinschi. Ei au votat Constituția și Snegur a promulgat-o în zece secunde.

Denumirea „limba moldovenească, funcționând în baza grafiei latine” este una de compromis pentru anul 89, dar nu pentru anul 1994. Astăzi este pur și simplu o prostie și o necorespundere cu adevărul științific.

Sergiu Mocanu (AFPCD)

Articolul 13 a fost unul din motivele pentru care nu am votat Constituția R. Moldova. Noi am insistat ca denumirea limbii oficiale să fie limba română. Au fost și alte obiecții. Socialiștii, reprezentanții Interfrontului și agrarienii au votat solidar Constituția, iar fracțiunile BȚI și AFPCD nu au votat. Sintagma „limba moldovenească în baza grafiei latine” este una aberantă, e o încercare veșnică a moldovenilor de a ascunde anumite lucruri.

Cei mai înveterați adepți ai „limbii moldovenești” au fost lingviștii Vasile Stati (PDAM) și Valeriu Senic (Mișcarea Unitate-Edinstvo). Problema limbii a fost și un motiv de scindare a Partidului Democrat Agrar. Mircea Snegur, împreună cu gruparea Andronic a părăsit PDA și s-a solidarizat cu protestele studenților din primăvara lui 1995 legate de articolul respectiv din Constituție. Pentru PDA a început o perioadă de declin.

Ion Suruceanu (PDAM)

În cadrul fracțiunii PDA au avut loc dezbateri aprinse referitor la denumirea limbii. Din 56 de deputați câți eram în fracțiune, vreo 20 erau pro-limba română. Dar când s-a început ședința parlamentului și s-a pus la vot articolul 13, eu am rămas trăsnit. Numai eu am ridicat mâna. Mă simt mândru de acest gest. Președintele PDA, Dumitru Moțpan nu m-a chemat la discuții, ci mi-a respectat părerea.

Nicolae Andronic (PDAM)

Nu cred că Republica Moldova era pregătită pentru adoptarea unei constituții fundamentale. Dar venirea noastră în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei era dictată de adoptarea unei noi Constituții.

Majoritatea parlamentară era formată din agrarieni și socialiști. Socialiștii cereau ca R. Moldova să fie federație, agrarienii cereau apariția proprietății colhoznice în Constituție, iar grupul Moșanu al intelectualilor cerea limba română în articolul 13. Petru Lucinschi a venit cu o găselniță destul de bună pe atunci. El a propus să scriem „limba moldovenească” și în paranteză „limba română”. Grupul Moșanu (BȚI) a fost categoric contra și atunci PDAM a votat cu socialiștii, după ce aceștia au renunțat la federație, iar agrarienii s-au dezis de proprietatea colhoznică. Nu era ușor să votăm. Erau momente dramatice. Totul a depins de această majoritate și mentalitatea ei. Important era ca elevii să învețe limba română la școală.

Și dacă agrarienii au fost așa proști, cum declară unii, atunci de ce politicienii de astăzi nu schimbă Constituția? La noi întotdeauna problema limbii, la fel ca și problema transnistreană, au fost folosite în calitate de cal de bătaie politică.

14/12/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

FAKE NEWS MARCA DODON ȘI PRESA RUSĂ: Președintele Maia Sandu declară război rusofonilor din R. Moldova


Maia Sandu Președintele ales al RMoldova și comandatul suprem al Armatei, a cerut retragerea armatei ruse, nu a pacificatorilor !

Portalul kp.md, publică în cheia specifică a propagandiștilor sovietici, un articol care abundă de minciuni în care afirmă că Maia Sandu ar fi declarat război vorbitorilor de limbă rusă din R. Moldova.

„Drept urmare, o întrebare clarificatoare nu poate să nu apară: ce este aceasta? Nu ar trebui să înțelegem că noul președinte pro-occidental declară război tuturor celor care nu sunt de acord și, mai presus de toate, vorbesc limba rusă?

kp.md este unul dintre cele mai active site-uri în războiul informațional dus de F. Rusă împotriva R. Moldova, iar portalul respectiv abundă în articole de cea mai joasă speță care încearcă cu disperare să provoace conflicte între cetățenii acestui stat.

RUSOFÓN, -Ă adj., s. m. f. (vorbitor) de limbă rusă. (< rus + -fon2)

FAKE NEWS – Presa lui Dodon și cea pro-rusă continuă să manipuleze opinia publică. Maia Sandu a cerut retragerea armatei ruse, nu a pacificatorilor

La rândul său, Site-ul telegraph.md, apropiat de Igor Dodon, insinuează în mod fals că Maia Sandu ar fi cerut retragerea trupelor de pacificatori. Nu putem admite că autorii textului nu cunoasc că pe lângă trupele de pacificatori (CUC), în raioanele de est ale R. Moldova, staționează ilegal trupe din Grupul Operațional al Forțelor Rusești.

Dodon, fostul președinte pro-rus al R. Moldova (foto), recent înfrânt categoric în alegeri, a declarat următoarele:

„Sunt convins că cei care au votat pentru oponentul meu – pentru oponentă, deja înțeleg că au greșit. Iată, primele declarații – împotriva Rusiei, primele declarații – împotriva pacificatorilor din Transnistria. Înțelegeți ce urmări poate avea asta?! (…) ”

Presa dodonistă din R.Moldova repetă aceleași minciuni: 


Același truc ieftin, îl folosește și o oarecare Elena Panina, membru al comitetului pentru afaceri internaţionale al Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus) care a declarat pentru RIA Novosti următoarele: 

„Sandu doreşte ca forţele ruseşti de menţinere a păcii să plece din regiunea transnistreană.

Şi în acelaşi timp respinge scenariul federalizării, care poate contribui la asigurarea unui echilibru de interese şi a păcii pe termen lung. Ce se oferă locuitorilor din regiunea transnistreană în schimb? De fapt – revenirea la situaţia din 1992, când a izbucnit conflictul sângeros care a curmat viaţa a mii de oameni. Este evidentă o perspectivă de „dezgheţare” a conflictului urmată de intrarea în „faza fierbinte”, indiferent de ceea ce spune Sandu, despre dorinţa ei de a rezolva problema în mod paşnic”.

Ce a spus Maia Sandu?


„Sunt convinsă că vom găsi un format de rezolvarea al conflictului. El trebuie să includă retragerea integrală a armatei ruse de pe teritoriul R. Moldova”

Cine sunt pacificatorii ?

Comisia Unificată de Control (CUC) este o forță tri-laterală de menținere a păcii și o structură de comandament militar comună formată din trimiși Republicii Moldova, Transnistriei și Rusiei, care operează în „zona de tampon” de la frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina.

Teritoriul disputat este controlat de așa-zisa Republică Moldovenească Nistreană. 

La momentul actual, Federația Rusă are 400 de militari în forțele de menținere a păcii.

Armata Rusă staționează ilegal pe teritoriul R. Moldova

Grupul Operațional al Forțelor Rusești din Republica Moldova (până în anul 1995 purta denumirea de Armata a 14-a) are în componență aproximativ 1600 de militari.

Formal ex-Armata a 14-a refuză să părăsească teritoriul R. Moldova, unde staționează ilegal de aproape 30 de ani, pentru a păzi depozitul de la Cobasna, unde s-ar afla peste 20 de mii de tone de muniții. De facto, armata rusă este cea care permite existența pe teritoriul R. Moldova unei entități nerecunoscute internațional de nimeni, așa-numita „Republică Moldovenească Nistreană” sau „Transnistria”.

Menționăm că Președintele R. Moldova are atribuții constituționale în domeniul politicii externe și este comandatul suprem al forțelor armate a R. Moldova.

Armata rusă încalcă Constituția R. Moldova

Articolul 11. Republica Moldova, stat neutru

(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.

(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.

Sursa:

https://www.timpul.md/articol/fake-news-dodon-presa-lui-i-cea-pro-rusa-continua-sa-manipuleze-opinia-publica–maia-sandu-a-cerut-retragerea-armatei-ruse-nu-a-pacificatorilor-161216.html

https://www.timpul.md/articol/komsomolskaya-pravda-maia-sandu-declara-razboi-rusofonilor-din-r–moldova-161232.html

23/11/2020 Posted by | PRESA INTERNATIONALA, PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Proiectul de Constituție bolșevică din mai 1917

 

 



Pagina de istorie: Izbucnirea revoluției bolșevice | RFI Mobile

 

 

 

 

Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia, abreviat PSDMR, cunoscut și ca Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Rusia, a fost un partid politic revoluționar marxist din Rusia, înființat în 1898 la Minsk, cu scopul de a uni diferitele organizații revoluționare de orientare socialistă într-un singur partid.

 

PSDMR s-a scindat ulterior în două grupări: bolșevică și menșevică. Prima grupare s-a constituit mai târziu în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. În 1883 luase ființă Grupul pentru Eliberarea Muncii. 

 Programul PSDMR se baza pe teoriile lui Karl Marx și Friedrich Engels, în pofida faptului că Rusia era o țară eminamente agrară, în timp ce marxismul considera că adevăratul potențial revoluționar îl avea muncitorimea din industrie.

Înainte de al doilea congres al PSDMR, la acest partid a aderat tânărul Vladimir Ilici Ulianov   cunoscut cu pseudonimul Lenin . 

 În 1903, la al doilea congres al partidului, ținut în Belgia, participanții au încercat crearea unei forțe unite. La 17 noiembrie, partidul s-a scindat în două facțiuni ireconciliabile: bolșevicii, conduși de Lenin (большеви́к „majoritarii”), și menșevicii (меньшеви́к „minoritarii”), conduși de Iulius Martov.

 

Menșevicii erau în realitate cei mai numeroși, dar se pare că denumirile bolșevici – majoritarii și menșevici – minoritari au fost adoptate după votarea componenței corpului redacțional al organului partidului Iskra (Scânteia), când bolșevicii au obținut un vot în plus. 

Aceste denumiri au fost folosite de cele două grupări pe durata lucrărilor congresului, care a dezbătut propunerile făcute de Lenin, și au rămas și după scindarea din 1903, deși, până la Revoluția rusă, facțiunea condusă de Lenin era mai puțin numeroasă decât cea condusă de Martov.

Principiul numit centralismul democratic și accesul limitat la statutul de membru – susținute de Lenin – au fost cauza principală a scindării.

 

 

 

 

 

 

 

7 noiembrie] 1917 - Revoluţia bolşevică - Today's Events - B-Zone ...

 

 

 

 

 

 

 

Lenin considera că, pentru victoria revoluției, membrii de partid trebuiau să fie revoluționari profesioniști dedicați total revoluției, spre deosebire de Martov, care dorea o politică deschisă de cadre. Încercările de conciliere a celor două tabere au eșuat, iar scindarea a rămas definitivă.

Bolșevicii au câștigat puterea în timpul Revoluției ruse și, în 1918, au schimbat numele Partidului Bolșevic în Partidul Comunist. I-au scos în afara legii pe menșevici, după revolta din 1921, de la Kronstadt, a marinarilor sovietici.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În mai 1917, Partidul Social Democrat din Rusia (b) rebotezat în 1918 Partidul Comunist a prezentat un proiect al Constituției Ruse care era mai progresistă decât actuala lege fundamentală, scrie publicația de limbă rusă http://ttolk.ru.
 
 

Proiectul Constituției bolșevice a fost în primul rând de natură propagandistică. În primăvara anului 1917, Partidul bolșevicilor era atunci  a patra cea mai importantă forță politică din țară  (după sociali-revoluționari, menșevici, cadeți).

Sprijinul  de care acesta se bucura în rândurile populației era de aproximativ 10% (față de 50% în rândul sociali-revoluționarilor și 15% pentru menșevici și cadeți),iar atragerea maselor de alegători devenise o problemă vitală pentru bolșevici.

În aprilie-mai 1917, nimeni nu se gândea la  revoluție și toate forțele politice erau preocupate de alegerile pentru Adunarea Constituantă.

Cu toate acestea, versiunea bolșevică a Constituției arată clar cât de progresistă a fost atunci gândirea  forțelor de extremă stânga.

În prezent, așadar o sută de ani mai târziu, Rusia are o Constituție mult mai arhaică, iar dacă luăm în considerare neglijarea acesteia în practică, atunci vom constata că la începutul secolului XX principalele forțe politice din acea vreme ar fi considerat-o aproape  analoagă țarismului.

 

 

 

100 de ani de comunism. Cum a luat ființă CEKA, poliţia terorii

 

 

 

 

Care erau principalele puncte ale acelei Constituții promovate de bolșevicii lui Lenin  ?


Constituția unei republici democratice ruse trebuia să asigure:



1) autocrația poporului; toată puterea supremă a statului care ar trebui să aparțină reprezentanților poporului,  constituiși într-o o adunare națională și care erau aleși și puteau fi înlocuiți în orice moment de popor .

2) sufragiul universal, egal și direct la alegeri atât pentru adunarea legislativă, cât și pentru toate organele locale de autoguvernare pentru toți cetățenii și femeile care au împlinit vârsta de douăzeci de ani; vot secret la alegeri; dreptul fiecărui cetățean de a fi ales în toate instituțiile reprezentative; parlamentele ; reprezentare proporțională la toate alegerile.

3) Autoguvernarea locală largă; autonomie regională pentru acele localități care se disting prin condiții speciale de trai și structura populației; abolirea tuturor autorităților locale și regionale numite de stat.

4) Inviolabilitate persoanei  și a domiciliului

5) Libertatea nelimitată de conștiință, exprimare, a presei adunărilor, grevelor și asocierilor

6) Libertatea de mișcare și comerț.

7) Desființarea moșiilor și egalitatea completă a tuturor cetățenilor, indiferent de sex, religie, rasă și naționalitate.

8) Dreptul populației de a primi educația în limba maternă, asigurat de crearea școlilor necesare ; dreptul fiecărui cetățean de a vorbi în limba sa maternă la întâlniri; punerea limbii materne pe picior de egalitate cu limba de stat în toate instituțiile publice locale și centrale ale țării; abolirea limbii obligatorii în stat.

9) Toate națiunile care fac parte din stat se bucură la dreptul la autodeterminare.

Dreptul la secesiune liberă și de a-și forma propriul stat aparține tuturor națiunilor care fac parte din stat. 

Republica poporului rus ar trebui să atragă alte popoare sau naționalități  nu prin violență, ci exclusiv prin acordul voluntar al acestora pentru creerea unui stat comun. Unitatea și alianța frățească a muncitorilor din toate țările nu se poate împăca cu violența directă sau indirectă împotriva altor popoare.

10) Dreptul oricărei persoane de a-l urmări în judecată pe orice funcționar în fața unui juriu obișnuit.

11) Alegerea judecătorilor și oficialilor atât în ​​serviciul public, cât și în magistratura militară de către popor .

12) Înlocuirea armatei și poliției  permanente prin înarmarea generală a poporului.

 

 

 





 

 

 

 

Lucrătorii și angajații vor primi salarii pentru timpul dedicat serviciului public în miliția națională.

13) Separarea bisericii de stat și a  școalilor de biserică – deplin secularism al școlii.

14) Educație generală și profesională gratuită și obligatorie pentru toți copiii de ambele sexe până la 16 ani; asigurarea copiilor săraci cu hrană, îmbrăcăminte și materiale didactice plătite de stat ; corelarea educației cu forța de muncă socială productivă a copiilor.

15) Furnizarea necesarului de  hrană, îmbrăcăminte și ajutoare didactice de către stat.

16) Transferul sarcinilor de coordonare a educației publice către organele democratice ale autonomiei locale; eliminarea oricăror ingerințe ale guvernului central  în stabilirea programelor școlare și în selecția personalului didactic; alegerea profesorilor direct de către populație și dreptul populației de a destitui profesorii nedoriti.

Ca principală condiție pentru democratizarea economiei de stat, Partidul Social Democrat din Rusia (b) cere desființarea tuturor impozitelor indirecte și instituirea unui impozit progresiv pe venituri și moșteniri.



(Sursa: Lucrările complete ale lui Lenin, volumul 32)



+++

 

 

ADDENDA


 

 La 10 iulie 1918 a fost adoptată  prima Constituție comunistă rusă. Aceasta fusese adoptată de al V-lea Congres al Sovietelor din Toată Rusia și  specifica faptul că sub conducerea unică  a bolșevicilor, muncitorii și țăranii formau o alianță unică . Această Constituție oferea  garanții în ceea ce privește drepturile egale pentru lucrători și țărani, dar, pe de altă parte, nega toate drepturile politice ale cetățenilor și grupurilor sociale care se opuneau noului guvern.

Republica Sovietică Rusă a devenit cunoscută sub numele de Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă (RSFSR).

Instaurarea terorii bolșevice, a făcut din constituție o caricatură  ideologică, fără aplicabilitate în conducerea statului totalitar rus.



 

23/07/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: