CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

În numele libertății credinţelor religioase prevăzute de Constituția României care ”nu pot fi îngrădite sub nici o formă”, un judecător de la Bacău a cerut modificarea ordonanței militare prin care se interzic adunările cu caracter religios

 

 

 

De ce nu se deschid Bisericile de Paști? Ce zice Poliția Română ...

Foto: În Georgia, bisericile rămân deschise …

 în România, băncile, farmaciile, piețele și magazinele alimentare.

 

 

 

Un judecător de la Bacău a depus o cerere de ordonanță președințială la Curtea de Apel Iași, prin care Ministerul de Interne să fie obligat  să modifice textul ordonanțe militare, în sensul permiterii organizării de slujbe religioase, scrie http://www.napocanews.ro/ un-judecator-ataca-in-instanta-inchiderea-bisericilor-de-pasti 

Judecătorul Ioan Petrescu de la Bacău a cerut modificarea ordonanței militare prin care se interzic adunările cu caracter religios.

Sunt creștin-ortodox practicant și solicit anularea parțială a Ordonanței Militare nr. 1, respectiv a articolului 2 din document, tocmai din acest motiv”, a arătat Ioan Petrescu în cererea adresată instanței de judecată ieșene.

Cu alte cuvinte, magistratul a cerut eliminarea din textul Ordonanței militare nr.1 termenele ”religioase„, ”fără accesul publicului” și ”la care nu pot participa maximum opt persoane”.

Acțiunea judecătorului Petrescu  ar trebui admisă din mai multe puncte de vedere.

Primul motiv se referă la Constituția României, care la articolul 29, care se referă la ”libertatea conștiinței”, cultele religioase sunt independente față de stat și, în plus, ”libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă”.

Mai mult, al doilea motiv direct pentru care acțiunea magistratului ar putea avea câștig de cauză se referă la decretul președintelui României, prin care a fost instituită starea de urgență, și unde nu a fost restrâns dreptul garantat de Constituția României, și anume ”libertatea de conștiință”.

În acțiune, judecătorul Petrescu se referă exact la aceste motive. „Libertatea de credință religioasă are atât o componentă interioară, intimă, sentimentul religios, convingerea intimă în existența lui Dumnezeu, dar și o componentă exterioară constând în manifestarea publică a credinței prin participarea la slujbele (în principal Sfânta Liturghie) de adorare a Divinității, de mulțumire și de cerere, slube oficiate de preoți/episcopi și slujitori bisericești în lăcașul de cult, care este biserica”.

Cum prin interzicerea accesului publicului – în speță a credincioșilor – la serviciul religios care are loc în biserică fără ca Decretul de instituire a stării de asediu să prevadă măcar o restrângere a libertății conștiinței, dispozițiile atacate au fost emise cu exces de putere deoarece, pe de o parte, pârâtul a încălcat limita componentei proprii în punerea în aplicare a respectivului Decret, dar și libertatea fundamentală a conștiinței cetățenilor români credincioși ortodocși”, arată judecătorul Petrescu, în cererea adresată Curții de Apel Iași, citat de https://evz.ro/ajutor-nesperat-pentru-biserica-inchiderea-bisericilor-este-ilegală.

 

Ce spune ordonanța

 

Ordonanța Militară nr. 1 a fost emisă pe data de 17 martie 2020 și privește adoptarea unor măsuri de primă urgență, referitoare la aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri. Ordonanța a fost aprobată de către premierul României, Ludovic Orban.

Se suspendă toate activitățile culturale, științifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear și de îngrijire personală, realizate în spații închise.

Se pot oficia slujbe în lăcașurile de cult de către slujitorii bisericești/religioși, fără accesul publicului, slujbele putând fi transmise în mass-media sau online. Se pot oficia acte liturgice/religioase cu caracter privat (botez, cununii, înmormântări), la care pot participa maximum opt persoane, precum și împărtășirea credincioșilor bolnavi la spital sau la domiciliul acestora”, se arată la articolul 2 din cadrul ordonanței emise de Ministerul Afacerilor Interne.

 

   

Până astăzi, autoritățile române au emis șapte ordonanțe militare, dar, potrivit unor surse, în urmă cu două zile, ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunțat, în cadrul unei ședințe a conducerii PNL, că are în pregătire o nouă asemenea ordonanță.

Tot recent, un pensionar ieșean a decis să dea în judecată Guvernul României. Așadar, Mihail George Dimitriu le cere magistraților din cadrul Curții de Apel Iași să dispună anularea prevederilor conform cărora persoanele cu vârste de peste 65 de ani nu au voie să iasă din case decât în anumite intervale orare.

Instanța a decis ca primul termen al procesului să aibă loc tot pe data de 14 aprilie 2020.

10/04/2020 Posted by | CREDINTA | , , , , | Un comentariu

AMENDAMENTUL CUBREACOV LA CONSTITUȚIA R.MOLDOVA

 

 

Imagini pentru vlad cubreacov photoss

Foto: Vlad Cubreacov

 

 

În 1994 omul politic de la Chișinău, Vlad Cubreacov, a votat împotriva Constituției Republicii Moldova pentru două motive pe care le-a invocat expres:

 

1. Menținerea pedepsei cu moartea (care nu a fost aplicată nimănui și a fost anulată peste un an urmare a cererii Consiliului Europei) și

2. Menținerea sintagmei ”limba moldovenească” în articolul 13.

În general, Constituția RM era compilată după cea a României, unele articole fiind identice, ceea ce nu a fost rău în principiu. Unul dintre articolele preluate mecanic din Constituția României, pentru că nu prezenta niciun fel de risc politic pentru guvernanții agrarieni de atunci, era cel privind familia (48 în Constituția României și 48 în Constituția RM). El se referea, pur și simplu, la căsătoria ”ÎNTRE SOȚI”, formulă lipsită de acuratețe semantică.

De principiu, pluralul ”Soți” admitea poligamia (un bărbat și mai multe femei), poliandria (o femeie și mai mulți bărbați) și cuplurile formate de persoane de același gen (doi sau mai mulți bărbați, două sau mai multe femei) sau mixte (doi sau mai mulți bărbați plus una sau mai multe femei și invers).

Evident, acea formulă preluată mecanic, pe negândite, a trezit nemulțumirea, dar mai ales îngrijorarea mea, cunoscând tendințele care se conturau la nivelul unor guverne din lume sau la nivelul unor organisme regionale și internaționale ostile familiei tradiționale creștine constituită de către un (singur) bărbat și o (singură) femeie. ”Soți” era un plural incert, nedefinit și, astfel, infinit. Era mai mult decât un dual clar, rezultat din complementaritatea de gen.

Deputatul Vlad Cubreacov a  intervenit atunci oficial și repetat, formulând un amendament scris (e corect să-i spunem, fără falsă modestie, AMENDAMENTUL CUBREACOV), pe care l-am susținut la nivel de comisii și în plenul legislativului.

Esența amendamentului se reducea la înlocuirea pluralului polisemantic ”SOȚI” cu sintagma ”BĂRBAT ȘI FEMEIE” și la definirea familiei ca fiind ”ELEMENTUL NATURAL ŞI FUNDAMENTAL AL SOCIETĂŢII”.

Președintele de atunci al Parlamentului, Dumitru Moțpan, nu înțelegea care este rostul acestei  inițiative , cu atât mai mult cu cât Comisia pentru redactarea textului Constituției se pronunțase împotriva amendamentului, respingându-l repetat ca fiind, chipurile, unul superfluu și frizând nonsensul.

A trebuit ca inițiatorul amendamentului să ceară o pauză și să-i explice pe îndelete,  lui Dumitru Moțpan de ce anume insista asupra adoptării acestuia. Ca om de la țară, deloc sofisticat și direct, Moțpan a înțeles sensul propunerii și, revenind în ședință, i-a convins pe agrarienii săi și pe aliații lor socialiști să voteze amendamentul.  

Din fericire, acesta a trecut cu unanimitate de voturi.

Acum, peste mai bine de 21 de ani, Vlad Cubreacov nu spune că ar fi fost un  vizionar, dar se bucură să constate acum că a avut perfectă dreptate și că i-a  putut convinge pe adversarii politici să accepte amendamentul formulat de  el.

Familia este definită constituțional în Republica Moldova ca ”elementul natural şi fundamental al societăţii” și ”se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie”. Nici Consiliul Europei și nici Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Drept nu au avut nimic de obiectat în legătură cu Amendamentul formulat la articolul 48. Familia.

Un alt element esențial pe care l-a  putut promova ca prin minune în ultima ședință de dezbatere a proiectului de Constituție și care comporta efecte politice, a fost completarea buclucașului Articol 13 cu sintagma ”funcţionînd pe baza grafiei latine”.

Atât a  putut salva atunci, în vara anului 1994. Dacă în primul caz, privind Familia, a  făcut apel la bunul simț țărănesc al lui Dumitru Moțpan, în cel de-al doilea caz, privind Alfabetul latin ca agent identitar cu valențe geoculturale și chiar geopolitice, a  apelat la spiritul rezonabil al lui Eugen Rusu, membru în comisia de redactare a textului Constituției RM, dar asta este o altă istorie și ea merită discutată aparte.

Iată cum arată Articolul 48. Familia din Constituția României, care fusese preluat mecanic în proiectul de Constituție al RM:

 (1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.

(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie.

Și iată cum arată Articolul 48. Familia din Constituția RM după acceptarea Amendamentului Cubreacov:

(1) Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.

(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

(3) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege.

(4) Copiii sînt obligaţi să aibă grijă de părinţi şi să le acorde ajutor.

Pentru aceste motive, chit că am fost repus între timp în drepturile de cetățean român, susțin ferm inițiativa de amendare a Articolului 48. Familia din Constituția României, astfel încât Legea Fundamentală a Țării să definească familia ca ”elementul natural şi fundamental al societăţii”, statuând că ea ”se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie”.

În familia noastră mare românească uneori și Bucureștiul are de învățat câte ceva bun de la Chișinău.

https://cubreacovblog.wordpress.com/ amendamentul-cubreacov/

13/03/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

România se situează în elita mondială a deţinătorilor de metale prețioase

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

Din 2005, România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate.

Totuși, opt firme străine au primit licențe de exploatare în zonele epuizate, care s-au dovedit a fi foarte bogate: conțin aur în valoare de 54 miliarde euro.

Explicația:

„Au avut hărțile geologice ale statului român”, ne-a spus dr. ing. Florea Neagu.

Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în patrulaterul aurului – adică perimetrul Baia de Criș, Săcărâmb, Zlatna și Baia de Arieș din Munții Apuseni – dar și în Maramureș, sunt exploatate, cu eficiență, de foarte mult timp.

Pe timpul lui Ceaușescu, se scoteau între 14 și 20 de tone de aur pe an.

Dar după 1990, extracția a scăzut dramatic, iar în 2005, minele au fost sigilate.

Oficial, s-a spus că sunt epuizate, a afirmat ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectări Miniere, omul care a proiectat și realizat mine de aur în patrulaterul aurului.

Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Națională a refuzat să mai cumpere aur de la minele românești, pe motiv că nu poate avea o rezervă de metal prețios mai mare de 15% din tot ce înseamnă rezerva valutară.

Cum aceste mine n-aveau voie să vândă metalul extras decât Băncii Naționale, au dat, cum era de așteptat, faliment.

Dacă vechile firme românești ce se ocupau cu metalul prețios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, 8 companii străine, care au cerut în concesiune parcele pentru prospecțiunea și exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea se terminaseră.

Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România, arată că suntem în elita mondială a metalelor prețioase.

 

 

 

 

Foto: prof. Gheorghe Popescu, Facultatea de Geologie București, unul dintre cei mai cunoscuți geologi români specializați pe zăcăminte de aur.

 

 

„Ocupăm locul 5 în lume la extracție în decursul istoriei”, spune prof. dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie București, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte.

Cât înseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, când un gram de aur era 180 lei, valoarea totală a zăcămintelor este de cca 250  miliarde euro! și aceasta în condițiile în care poporul român se luptă cu sărăcia și nesiguranța locurilor de muncă.

Mineritul aurului pe teritoriul României are o tradiție multimilenară.

Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, județul Sălaj și aparțin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani.

Încă de atunci, strămoșii noștri cunoșteau metalurgia aurului.

„Din străvechime până acum, din Carpații României s-au extras 2.070 tone de aur, lucru care ne plasează pe locul 5 în lume, după Africa de Sud, Canada, SUA și Australia.

După cum se vede din grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decât poporul român.

Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori pe cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone.

Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, specialiștii, nu ne întreabă nimeni nimic”, ne-a spus profesorul Gheorghe Popescu, unul din cei mai cunoscuți geologi români specializați pe zăcăminte de aur.

Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primește din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevență de doar 4% din tot ce se extrage.

Adică, dacă se câștigă 100 de milioane de euro din extracția aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.

„Aceste redevențe sunt în defavoarea țării noastre, care primește prea puțin pentru zăcămintele pe care le concesionează.

Sigur că investitorul trebuie să câștige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câștige și România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul”, ne-a spus prof. Gheorghe Popescu.

De menționat este faptul că în Africa de Sud, redevența pentru aur este de 20% !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Constituția României, art. 136:

 

„Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietății publice”.

 

 

 

Sursa: http://www.libertatea.ro/

 

 

 

27/06/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: