CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Înlocuirea în Constituţia R. Moldova a sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română”. VIDEO

 

 

 

 

 

 

Mai puțin de 20 de zile au trebuit Curții Constituționale (CC) a R.Moldova pentru a se pronunţa asupra inițiativei legislative a unui grup de deputați privind modificarea articolului 13 din Constituție în partea ce ține de denumirea limbii de stat a Moldovei.

Marți, 31 octombrie 2017, judecătorii au dat Parlamentului undă verde pentru înlocuirea în Constituţie a sintagmei  „limba moldovenească” cu sintagma „limba română”.  

 

 

”Soluție tehnică” 

 

 

Proiectul  privind modificarea denumirii limbii de stat, indicate în Constituție,a fost semnat de deputați ce reprezintă patru partide – Liberal, Liberal-Democrat, Popular European și cel Democrat. De asemenea, printre semnatari se numărau şi  parlamentarii independenți din rîndul liberalilor.

Din partea PDM și PPEM inițiativa a fost susținută de deputații care, anterior trecerii ”sub aripa” acestor partide, au făcut parte din PLDM.

Curtea Constituțională a dat aviz pozitiv interpelării. Președintele CC, Tudor Panțîru, a comunicat după examinarea interpelării că inițiativa legislativă nu necesită o analiză minuțioasă, deoarece este „o soluție tehnică” și este orientată spre îndeplinirea deciziei CC nr.36 din 5 decembrie 2013.

„În ea CC recunoaște limba română drept limbă de stat, în conformitate cu Declarația de Independență a RM. Această decizie a CC este obligatorie pentru îndeplinire de către toate autoritățile publice. Indiferent de decizia privind această inițiativă legislativă de modificare a Constituției, decizia CC din 5 decembrie 2013 rămîne în vigoare, deoarece deciziile CC sînt parte indispensabilă a Constituției și urmează a fi îndeplinite”, a declarat Tudor Panțîru.

Vom aminti că la baza verdictului CC din decembrie 2013 a stat concluzia că textul Declarației de Independență a RMoldova (adoptată de Parlament prin lege), în care limba de stat este numită româna, prevalează asupra Constituției, în care limba este numită moldovenească.

„Declarația de independență este parte indispensabilă a Constituției. În caz de discrepanțe, prevalează textul Declarației”, se spune în hotărîrea CC.

Totodată, Curtea a menţionat că indiferent dacă proiectul avizat  de ea va fi sau nu votat în Parlament, hotărârea sa din decembrie 2013 rămâne în vigoare şi trebuie respectată de toate instituţiile publice.

Problema denumirii oficiale a limbii de stat în Republica Moldova creează dispute în societate de mai bine de două decenii.   

În Constituţia adoptată în 1994, în contextul existenţei la acea dată unei majorităţi parlamentare filoruse, a fost stabilit că limba de stat este aşa-numita „limbă moldovenească”.  

O încercare din 1996 a președintelui moldovean Mircea Snegur de a schimba numele limbii în română, a fost anulată de către parlamentul moldovean.

În orice caz, identitatea limbii vorbite pe ambele maluri ale Prutului a fost recunoscută oficial încă de la reintroducerea alfabetului latin în 1989 în ultimii ani de existenţă ai Moldovei sovietice și, într-adevăr, în Declarația de independență din 1991 limba se cheamă „română”, denumire sub care de altfel se predă și în școli începând de atunci.

 

 

 

 

Curtea Constituțională a aprobat ”sentința” pentru limba moldovenească

 

 

 

În 2013 unii „experți” și comentatori „moldovenişti”au criticat dur decizia Curţii Constituţionale privind denumirea oficială în stat a  limbii române , considerând-o ilegală şi contravenind chipurile nu doar Constituției, ci și practicii internaționale și realității istorice.

Au răsunat epitete ca ”înaltă trădare”, ”trădare de patrie”, ”amenințare la adresa securității naționale”.

Mulţi politicieni şi formatori de opinie devotaţi Rusiei se arătau convinşi că poziția exprimată de judecători ar fi un motiv serios de demisie a acestora, cu toate că membrii Curții Constituționale au un statut special de inamovibilitate absolută, astfel încât dorinţa fierbinte a opozanţilor limbii române de a-i înlătura  nu s-a putut materializa.

 Președintele – slugă rusească, Igor Dodon, consideră că oricum va veni timpul cînd ”trădătorii țării” vor fi pedepsiți, iar faptul că unii  judecători au cetăţenia română l-a îndurerat profund şi pe  vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care a comentat iritat verdictul Curţii Constituţionale a R. Moldova pe pagina sa dintr-o rețea de socializare.

Dodon consideră că unii politicieni ”de dreapta”, dar și unii membri ai CC se comportă ca niște ”mercenari străini”, iar scopul lor este adaptarea Constituției la proiectele unioniste de lichidare a identității naționale. 

La recentul recensământ al populației,  56,7% dintre cetățenii R.Moldova își numesc limba „moldovenească”, și doar 23,5% – română.  

 La nivel de populație, deși majoritatea locuitorilor capitalei Chișinău și  persoanele cu înaltă educație folosesc denumirea de „limbă română”, majoritatea moldovenilor din mediul rural au declarat româna ca limbă maternă.

  Șeful grupului de observatori ai Consiliului Europei care au monitorizat recensământul populaţiei din 2004, John Kelly, a declarat atunci că șapte din cele zece grupuri de observatori internaționali au înregistrat un număr considerabil de cazuri în care recenzorii le-au recomandat respondenților să se declare moldoveni și nu români.
Totodată, un studiu efectuat la comanda Institutului de Politici Publice în aprilie 2014, arată că folosirea denumirii de „limba română” crește direct proporțional cu nivelul economic, tinerețea și nivelul de educație al cetățenilor Republicii Moldova.
În schimb, susținerea față de denumirea de „limbă moldovenească”  corespunde mai degrabă unui nivel socio-economic scăzut, unei educații primare și, în genere, mediului de viață rural.

De asemenea, această susţinere este mai mare între minoritățile etnice de pe teritoriul Republicii Moldova.

 

 

 

PLDM atenţionează opinia publică asupra unui atac mediatic la adresa Moldovei, după lansarea filmului „Istoria Moldovei” sub patronajul lui Igor Dodon

 

 

 

 

Dodonul ameninţă 

 

„Și în Constituția țării, și în datele recensămîntului populației, și în sondajele opiniei publice, și în letopisețe limba moldovenească este indicată drept limbă istorică a poporului moldovenesc.

Denumirea „limba moldovenească”, secole în șir, s-a înrădăcinat pe teritoriul țării noastre, fiind un element fundamental al identității și matricei culturale a moldovenilor.

Majoritatea absolută a populației băștinașe a Moldovei consideră că vorbește moldovenește. Iar dacă cineva are îndoieli, putem organiza un referendum pentru a întreba cetățenii care denumire a limbii o preferă: română sau moldovenească”, clamează Igor Dodon.

 Socialiștii din partidul condus de Dodon apreciază decizia CC ca pe o ”tentativă asupra statalității țării noastre și a identității poporului nostru”.

Partidul socialist consideră inacceptabil faptul că judecători din CC, cetățeni ai României, care au depus jurămîntul de credință altui stat, să adopte decizii fundamentale pentru statul moldovenesc și întreaga națiune moldovenească.

PSRM consideră de asemenea că acțiunile judecătorilor sunt ”anticonstituționale, ele încalcă principiile democratice și subminează suveranitatea națională”.

 

 

„Trădezi” limba „moldovenească” – „trădezi” țara

 

 

 

Adepții „statalității moldovenești” consideră că denumirea limbii și a națiunii însăși are o importanță primordială pentru dezvoltarea unui stat național tânăr și încă slab.  

Fostul preşedinte comunist Vladimir Voronin,  a insistat şi el  în perioada guvernării PCRM, să fie adoptată o lege care interzicea persoanelor cu cetățenie dublă să ocupe posturi înalte în statul moldovenesc.

Această lege a fost anulată în 2009, imediat după ce coaliția democratică proeuropeană, a obținut puterea. 

 

Ce va urma ?

Deputații pot adopta Legea privind modificarea Constituției, doar peste șase luni după înregistrarea inițiativei în Parlament.

Amendamentele se adoptă cu două treimi din voturile aleșilor poporului (67 din 101). Dacă ele nu vor fi aprobate timp de un an după introducerea proiectului de lege, acesta se va considera lipsit de valabilitate și va fi anulat. 

Autorii inițiativei nu vor să aștepte însă expirarea celor șase luni stipulate de Constituție. „Cum numai vom avea textul deciziei CC, vom înregistra propunerea legislativă în Parlament pentru a da start procedurii de examinare a proiectului, spune Tudor Deliu, profesor, conferențiar universitar și lector din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova începând cu anul 2010, pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova. CC practic a confirmat că decizia ei din 2013 trebuie îndeplinită.”

Unii experți au susținut această opinie, menționînd că CC consideră Constituția secundară comparativ cu Declarația de Independență și că proiectul de lege poate fi examinat în decurs de șase luni, dar nu după expirarea lor.

Pe de altă parte, experții în drept constituțional menționează că Legea supremă stipulează norme procedurale stricte, pe care deputații trebuie să le respecte la examinarea proiectelor legislative constituționale. 

Da, înregistrarea proiectului în Parlament se face după obținerea avizului pozitiv al CC. Însă examinarea lui poate începe doar după expirarea a șase luni din clipa înregistrării.

Așa sau altfel, deputații interesați urmează să găsească 67 de voturi în susținerea modificării articolului 13 din Constituție. Liberal-democratul Tudor Deliu consideră că nu vor apărea mari probleme în acest sens.

„Cunosc mulți deputați din diferite partide care susțin că limba de comunicare este româna. Printre ei se numără deputații din Partidul Democrat.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, care în repetate rînduri a susținut că vorbește româna”, a spus imediat după ședința Curții Constituționale că limba oficială a Moldovei este româna și că ”în anumite condiții vom fi nevoiți să modificăm articolul 13 privind limba de stat”.

Valeriu Ghilețchi nu a fost însă la fel de optimist: „Nu sînt sigur că va fi ușor să găsim 67 de voturi pentru a adopta amendamentele.”

El consideră că pentru ca două treimi din deputați să susțină această inițiativă legislativă, este necesar un dialog și un compromis în Parlament.

În această ordine de idei, multe depind de Partidul Democrat, care oficial încă nu și-a determinat poziția. În dezbaterile publice unii deputați susțin modificarea denumirii limbii de stat în Constituție, alții tac sau preferă sintagma „limba moldovenească”.

Fără voturile majorității membrilor fracțiunii PDM, care numără 41 de deputați, proiectul legislativ al PLDM nu are sorți de izbîndă.

Între timp, PSRM a și început negocierile de căutare a celor 11 voturi de care mai are nevoie fracțiunea socialiștilor pentru a bloca amendamentul constituțional (35 de voturi contra).

În plus, președintele- slugă rusească Igor Dodon amintește că are două tentative de a bloca proiectul de lege.

„Eu voi tergiversa adoptarea modificărilor minim pentru 1,5 luni din momentul aprobării legii în ultimă lectură în Parlament. Dacă majoritatea parlamentară va insista și va încerca iarăși să utilizeze pîrghiile Curții Constituționale controlate, spre a face presiuni, apoi aceasta este chestiunea pentru care voi ridica întregul popor moldovenesc în apărarea limbii materne și a demnității noastre”, a declarat el.

 

Un comentariu: 

 

Etnonimul”român” şi  glotonimul „limba română” sunt foarte vechi şi există documente scrise despre aceasta (Vezi „Cartea românească de invaţătura”, sau „Cazania lui Varlaam”, tipăritura de cel mai larg răsunet în viaţa spirituală a poporului nostru, în decursul secolelor trecute, editată în 1643 , prima scriere tipărită în limba română, alcătuită şi îngrijită de Mitropolitul Varlaam în perioada domniei lui Vasile Lupu.

 Cazania sau paucenia, cum mai era numită în epocă, a fost un dar al domnitorului, destinată întregului neam românesc, „seminţiei” pravoslavnice de pretutindeni.

Numele Moldova vine de la căţeaua „Molda”, dar numele de „român” nu e chiar la întâmplare dat, dacă avem in vedere latinitatea limbii române.

„Moldoveniştii”preaplecaţi Rusiei colonialiste ar trebui să ştie, că nu  putem vorbi de naţiuni teritoriale, un popor putând trăi în state diferite (ex. germanii, ruşii, francezii, italienii, grecii, albanezii etc).  Aşadar nu doar românii trăiesc în mai multe ţări !

 Lumea s-a impraştiat, au venit seminţii de la sud spre nord,vest, est şi invers.

Este prin urmare  o aberaţie demnă de cineva care nu a fost niciodata prin România sau prea prost, să creadă că un moldovean este altceva decât român.

  R.Moldova este o bucata dintr-o bucată (Basarabia dintre Nistru şi Prut), dintr-o o bucată (Moldova istorică), care are o statalitate inventată acum 27 de ani (plus o lună – două în 1917), care nu se poate sprijini pe o cultură proprie diferită de cea română şi nici pe trecut sau pe credinţa într- un viitor propriu, şi care e lipsită de resurse (singura sa resursă au fost oamenii calificaţi care au plecat peste hotare).

Niciodată Principatul medieval Moldova nu a avut, la est de Prut o capitală şi nici o statalitate diferită. Statalitatea”moldovenească” şi „limba moldovenească”au fost inventate în secolul XX de ocupanţii sovietici,  după apariţia României ca stat.

Nimeni nu investeşte astăzi nimic în R.Moldova, nici Rusia, nici nimeni.

 R. Moldova primeşte câte ceva de la UE, România şi SUA, pentru a putea să surpavieţuiască pâna se va uni cu România, ca să nu se creeze o dramă umanitară la marginea UE.

Pe plan  internațional, termenul de „limbă română” este folosit pentru a denumi şi limba oficială a Republicii Moldova de către diverse instituții și organizații, ca ONU, Uniunea Europeană, Banca Mondială, CIA, Ministerul German de Externe  sau Departamentul de Stat al SUA.

În anul 2002, ministrul moldovean de Justiție Ion Morei, declara că româna și moldoveneasca sunt una și aceeași limbă, și că  ar trebui modificată Constituția Republicii Moldova, nu neapărat prin schimbarea cuvântului moldovenească în română, ci prin adăugarea sintagmei „Româna și moldoveneasca sunt aceeași limbă“.

 Ministrul moldovean al învățământului, Valentin Beniuc, zicea la rândul său că: „Am spus nu o dată că noțiunile de limbă moldovenească și limbă română reflectă unul și același fenomen lingvistic în esență“. 

De altfel, în standardul internațional ISO 639, aşa zisei limbi moldovenești i-au fost atribuite inițial codurile mol și mo, însă acestea au fost suprimate în noiembrie 2008 și înlocuite cu codurile asociate limbii române.

Aşadar, în prezent Nu există un cod Ethnologue al „limbii moldovenești”…

 „Moldovenismul” nu este altceva decât o diversiune politică clocită în laboratoarele moscovite, prin care se încearcă de aproape un secol cu încăpăţânare să se sădească în minţile neştiutorilor, ideea imbecilă că moldovenii ar fi un popor separat, diferit de poporul român.

Marele savant lingvist Eugen Coșeriu (n. 27 iulie 1921, în comuna Mihăileni, județul interbelic Bălți, România, azi în Republica Moldova – d. 7 septembrie 2002, Tübingen, în Germania), fondatorul primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tübingen, implicat și el în dezbaterea referitoare la glotonimul  „limba moldovenească”, preciza că:  

„a promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greșeală naivă, ori o fraudă științifică. Din punct de vedere istoric și practic este o absurditate, o utopie și din punct de vedere politic e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și deci un act de genocid etnico-cultural”

 În încheiere, îi sfătuim pe toţi neisprăviţii de peste Prut, care încearcă să falsifice şi să mutileze lingvistica şi istoria poporului nostru, să bage bine la cap cuvintele înţelepte publicate în Revista Ministerului Instrucțiunii Publice din Rusia din Sankt Petersburg, fasciculul 29, secțiunea IV , unde se află scris, încă în anul 1840, la pagina 7  :

„Moldova și Valahia sunt țări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură Credință, în pofida separației lor pe plan civil, ele au avut necontenit o singură soartă comună: au suferit împreună de-a lungul secolelor, purtând aceeași cruce grea, iar acum sorb o nouă viață din același izvor dătător de viață. Ele au același trecut, același prezent și, bineînțeles – același viitor!”

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/02/08/adevarata-istorie-a-basarabiei-hartile-moldovei-de-a-lungul-timpului-si-negarea-ocupatiei-rusesti/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_moldoveneasc%C4%83

 

Citiţi mai mult în articolul „Curtea Constituțională a aprobat ”sentința” pentru limba moldovenească”

https://www.noi.md/md/news_id/253629

18/11/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Un comentariu

Sluga Dodon s-a dezlănţuit după ce Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că dislocarea trupelor de ocupaţie ruse pe teritoriul ţării este neconstituţională

Imagini pentru moldova ucraina romania map

Curtea Constituțională a decis: Dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor de ocupaţie ruseşti este neconstituţională

Igor Dodon, marioneta rusească aflată la conducerea ţării a declarat că judecătorii de la Curtea Constituţională a Moldovei fac plecăciuni în faţa unioniştilor, după ce, la 2 mai 2017, aceasta s-a pronunțat unanim în legătură cu interpretarea articolului 11 din Constituție (Sesizarea 37b/2014), referitor la neutralitatea permanentă a Republicii Moldova.

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională la 26 mai 2014  de deputații Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Gheorghe Brega și Corina Fusu privind interpretarea articolului 11 din Constituție, potrivit căruia:
„(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.
(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.”

Examinând materialele dosarului, Curtea a reţinut că acesta vizează în esenţă efectele neutralităţii declarate a Republicii Moldova în contextul ocupării unei părţi a teritoriului naţional de trupe militare străine.

Din redacția articolului 11 din Constituție, pot fi deduse două caracteristici distinctive ale instrumentului neutralității permanente a Republicii Moldova.

În primul rând, neutralitatea permanentă înseamnă că Republica Moldova se angajează să rămână neutră în orice conflict din prezent și viitor, indiferent de identitatea beligeranților și de locul și momentul declanșării acestuia.

În al doilea rând, neutralitatea Republicii Moldova înseamnă că această ţară nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.

Republica Moldova a înscris în Constituţia sa statutul de neutralitate, fără a fi cerut însă confirmarea lui în cadrul ONU.

De fapt, nici un stat nu a recunoscut neutralitatea Republicii Moldova și nu există garanţii internaţionale ale acestui statut (aşa cum există în cazul Austriei).

Ocupația militară a unei părţi a teritoriului Republicii Moldova în momentul declarării neutralității, precum şi lipsa recunoaşterii şi a garanţiilor internaţionale a acestui statut, nu afectează validitatea prevederii constituționale referitoare la neutralitate.

Articolul 11 din Constituţie prevede că “Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă”. Deşi în paragraful al doilea al articolului este specificat că “Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”, încă din timpul ocupaţiei sovietice a actualului teritoriu al Republicii Moldova (1944-1991) până în prezent în partea estică a ţării au rămas dislocate trupe  ale Federației Ruse.

Astfel, faptul că Federaţia Rusă nu şi-a retras trupele sale de ocupaţie din estul ţării, ci dimpotrivă, şi-a consolidat prezenţa militară în partea transnistreană a Republicii Moldova, constituie o încălcare a prevederilor constituționale referitoare la independența, suveranitatea, integritatea teritorială și neutralitatea permanentă a Republicii Moldova, precum și a dreptului internațional.

Neutralitatea și independența sunt interdependente: Independența este atât ceea ce neutralitatea încearcă să protejeze, cât și, deoarece statul trebuie să poată lua decizii în mod liber, o condiție sine qua non a neutralității.

Pentru a fi credibil, un stat neutru permanent trebuie să dovedească un grad suficient de independență reală față de alte țări. Numai atunci va fi în măsură să reziste presiunilor la care ar putea fi expusă în momente de criză și să își îndeplinească obligațiile ca stat neutru.

Deși documentul privind neutralitatea specifică în mod clar faptul că „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”, în partea estică a țării mai sunt trupe „de ocupație” ale Federației Ruse, a precizat Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale, la un post de televiziune local.

„Practic, ocupația sovietică/rusească nu a încetat în partea estică a țării nici astăzi, cu toate că a fost proclamată independența Republicii Moldova. Federația Rusă a recunoscut-o, dar și-a retras armata numai din partea vestică a teritoriului moldovean (sub ocupație a mai rămas 11% din suprafața Republicii Moldova)”, a subliniat președintele Curţii Constituţionale .

Curtea reține că, cu cât Republica Moldova rămâne sub ocupație militară, cu atât mai relativă este independența și autonomia pe care statutul său de neutralitate trebuie să le implice.

Curtea reține că Constituția nu poate fi un “pact sinucigaș” („The Constitution is not a suicide pact”).

Astfel, în cazul unei amenințări în adresa unor asemenea valori fundamentale constituţionale, precum independenţa naţională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora.

Mai mult, în condițiile unor capacități independente limitate de apărare tot mai evidente, este imperativă o mai mare cooperare internațională, atât bilaterală, cât și multilaterală.

Este evident că statutul de neutralitate nu constituie un obstacol în politica de apărare a Republicii Moldova.

O interpretare prea restrictivă, limitând foarte mult posibilitățile de apărare, ar fi un handicap pentru țară și pentru locuitorii săi.

Scopul neutralității este de a spori securitatea țării, nu de a-i limita capacitatea de apărare.

Mai mult, statutul de neutralitate nu este opozabil statului agresor, deoarece statul nu se poate abține când este agresat.

Totodată,  magistrații consideră că neutralitatea Republicii Moldova nu exclude și cooperarea cu alte alianțe militare pentru consolidarea capacității ei de apărare.

Rezultă, deci, că deschiderea Biroului NATO la Chișinău, preconizată pentru sfârșitul lunii iunie, nu încalcă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, așa cum susținea președintele Igor Dodon, remarcă analiștii moldoveni.

Statul neutru are dreptul la legitima apărare (individuală şi colectivă) împotriva unui atac armat îndreptat contra suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului.

Dispozițiile articolului 11 din Constituție, potrivit căruia nu pot fi nici baze militare străine pe teritoriul Republicii Moldova, inter alia, înseamnă că, pe teritoriul Republicii Moldova nu poate fi nici o bază militară, condusă și controlată de către state străine.

În concluzie, Articolul 11 din Constituție trebuie să fie văzută ca instrument de protecție, și nu ca obstacol pentru protecția independenței, democrației și altor valori constituționale ale Republicii Moldova.

Hotărârea Curţii

Pornind de la argumentele enunțate, Curtea Constituţională a hotărât că, în sensul articolului 11 din Constituţie coroborat cu articolele 1 alin.(1), 3 și 8 din Constituţie:

1. Ocupația militară a unei părţi a teritoriului Republicii Moldova în momentul declarării neutralității, precum şi lipsa recunoaşterii şi a garanţiilor internaţionale a acestui statut, nu afectează validitatea prevederii constituționale referitoare la neutralitate;

2. În cazul unei amenințări în adresa unor asemenea valori fundamentale constituţionale, precum independenţa naţională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora;

3. Dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau a baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituţională;

4. Participarea Republicii Moldova la sisteme colective de securitate, asemenea sistemului de securitate al Națiunilor Unite, operaţiuni de menţinere a păcii, operaţiuni umanitare, etc., care ar impune sancțiuni colective împotriva agresorilor și infractorilor de drept internațional, nu este în contradicție cu statutul de neutralitate.

Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Sursa: Constcourt.md 

03/05/2017 Posted by | ROMANII DIN JURUL ROMANIEI | , , , , , | Lasă un comentariu

PROCLAMAREA INDEPENDENȚEI R.MOLDOVA A FOST UN SCENARIU SCRIS LA MOSCOVA

 

(video) Vladimir Beșleagă: Proclamarea indepenței RM a fost un scenariu scris la Moscova

 

 

Deputatul în primul Parlament, Vladimir Beșleagă, susține că proclamarea independenței Republicii Moldova a fost un scenariu scris la Moscova și că reunirea Basarabiei cu România nu s-a înfăptuit din cauză că guvernarea de la București nu și-a dorit acest lucru.
Declarațiile au fost făcute astăzi în cadrul emisiunii Alb&Negru de la UNIMEDIA.
„La noi interiorul este foarte dependent de experior.

Proclamarea indepenței a fost un trend care nu a aparținut Republicii Moldova, ci a fost un rezultat al războiului rece, aceasta a fost dictată de SUA.

A fost un scenariu scris la Moscova ca și multe alte scenarii pe care urmează să le vedem. Evenimentul proclamării independenței este unul major, pentru că altfel noi am fi fost pierduți”, afirmă scriitorul.
Dacă ar fi să întoarcă timpul, Vladimir Beșleagă susține că la fel ar semna pentru independența Republicii Moldova.
„Se putea întâmpla și altceva. S-a întâmplat așa că proclamarea independenței a fost foarte greu obținută.

Abia dacă 1/3 dintre deputați erau reformatori. Ceilalți erau pentru conservare și revenire la colhozuri.
N-au trecut nici două-trei luni și s-a format CSI-ul, acest fapt este paradoxal.

Cum s-a întâmplat că odată destrămată, Uniunea Sovietică să-i cheme înapoi și ei să se ducă. Președintele Snegur a luat această decizie de a intra în Comunitatea Statelor Independente. Conform Constituției, el putea lua asemenea decizii, dar trebuia să se consulte cu Parlamentul.

Totuși, consilierii lui Snegur au spus atunci: „noi semnăm numai capitolele și condițiile economice, militare nu”.

Celelalte republici au semnat și condițiile militare, dar la noi, în pofida faptului că nu au fost militari, s-a declanșat acest conflict și am rămas până astăzi cu armată străină pe teritoriul țării”, mai spune fostul deputat.
Vladimir Beșleagă susține că înainte de a fi proclamată independența Republicii Moldova, deputații de la Chișinău au încercat să-i convingă pe cei de la București.
„Au fost mai multe încercări de a-i convinge pe frații noștri din România de a produce unirea, dar ei au fost foarte rezervați.

S-au făcut demersuri prin demitari de stat, iar persoanele de a vârf de acolo, care primii au recunoscut independența, așa și au lăsat-o.

Faptul se confirmă prin următorul detaliu, Ucraina și-a proclamat independența pe 24 august, iar Republica Moldova pe 27, în aceste 3 zile am încercat să discutăm despre unire”, a conchis invitatul.

 

VLADIMIR BEȘLEAGĂ

Unimedia.md

23/08/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: