Reuters: Până în 2050 vor fi forțate să migreze peste 1 miliard de persoane

 

 

 

 

 

 

 

Potrivit unor analize recente referitoare la amenințările ecologice globale, creșterea rapidă a populației, lipsa accesului la alimente și apă și incidența crescută a dezastrelor naturale vor pune peste 1 miliard de persoane în situația de a fi nevoite să migreze până în 2050, relatează https://www.reuters.com/ more-than-1-billion-people-face-displacement-by-2050 

 

Datele au fost anunțate de Institutul pentru Economie şi Pace (IEP), un grup de reflecţie care publică anual date privind evoluțiile ecologice globale.

Registrul ameninţărilor ecologice foloseşte date de la Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte surse pentru a evalua opt ameninţări ecologice şi pentru a prezice care sunt ţările şi regiunile cu cele mai multe la risc, relatează Reuters.

Având în vedere că populaţia lumii va creşte la aproape 10 miliarde până în 2050, intensificând lupta pentru resurse şi alimentând conflictele, cercetările arată că până la 1,2 miliarde de persoane care trăiesc în zone vulnerabile din Africa subsahariană, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu pot fi forţate să migreze până în 2050.

Prin comparație, factorii ecologici și conflictele au condus la strămutarea a aproximativ 30 de milioane de oameni în 2019, se arată în raportul de 90 de pagini face un clasament al amenințărilor, pe care le grupează în două categorii: una dintre acestea cuprinde insecuritatea alimentară, resursele reduse de apă și creșterea numărului populației, iar alta vizează dezastrele naturale, printre acestea fiind listate inundațiile, secetele, creșterea nivelului mării și creșterea temperaturilor.

„Acest lucru va avea un impact social  și politic  uriaș nu doar în țările  în curs de dezvoltare, ci și în regiunile dezvoltate, deoarece deplasarea în masă va duce la fluxuri mai mari de refugiați către cele mai dezvoltate țări”, a declarat Steve Killelea, fondatorul IEP.

Rezultatul este o analiză care evaluează  ameninţările cu care se confruntă fiecare dintre cele aproximativ 150 de ţări ale lumii şi capacitatea lor de a le rezista.

În timp ce unele țări, cum ar fi India şi China, sunt cele mai ameninţate de lipsa apei în deceniile următoare, altele, precum Pakistan, Iran, Mozambic, Kenya şi Madagascar, se confruntă cu o combinaţie  de ameninţări, precum şi cu o capacitate diminuată de a le face faţă .

„Aceste țări sunt în general stabile acum, dar au o expunere ridicată la amenințările ecologice și o„ pace pozitivă ”scăzută și deteriorată, ceea ce înseamnă că sunt expuse unui risc mai mare de colaps viitor”, a constatat analiza de 90 de pagini.

 

 

 

 

 

 

Lumea are acum cu 60% mai puţină apă proaspătă disponibilă decât acum 50 de ani, în timp ce se preconizează că cererea de alimente va creşte cu 50% în următorii 30 de ani,  în mare parte ca urmare a expansiunii clasei de mijloc din Asia.

Acești factori, combinați cu dezastrele naturale care sunt susceptibile să crească în frecvență din cauza schimbărilor climatice, înseamnă că și statele stabile sunt vulnerabile până în 2050.

IEP speră că registrul, care ar putea deveni o analiză anuală, va forma politicile de ajutor şi dezvoltare, cu mai mult accent şi finanţare către problemele legate de climă.

Acest avertisment vine în contextul în care, din data de 22 august, omenirea trăiește pe credit ecologic, în contextul în care și-a consumat deja resursele pe care i le oferă planeta în cursul unui an, această dată fiind întârziată cu trei săptămâni, comparativ cu anul trecut, în contextul pandemiei de COVID-19. 

 

 

 

Publicitate

Asociaţia Magistraţilor din România a precizat că nu pot fi invocate prevederile art. 53 din Constituţie pentru reducerea pensiilor şi salariilor

Magistratii matura pe jos cu Boc

Duminică, 30 mai 2010

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) a precizat că în fundamentarea măsurilor de reducere a pensiilor şi salariilor nu pot fi invocate prevederile art. 53 din Constituţie, aceste măsuri fiind, în realitate, de natură a pune în pericol atât securitatea, cât şi siguranţa naţională.

Potrivit unui comunicat de presă de sâmbătă al Asociaţiei Magistraţilor din România, invocarea siguranţei naţionale ca temei al restrângerii dreptului „contravine conceptului de siguranţa naţională prevăzut de art. 1 din Legea nr. 51 din 1991”.

Sursa citată precizează că siguranţa naţională ar trebui să privească întreaga naţiune şi nu doar o parte a ei, reprezentată de categoria bugetarilor care au fost supuşi exclusiv măsurilor de austeritate.

„De altfel, nici un stat care a procedat la reducerea veniturilor nu a invocat motive de siguranţă şi securitate naţională, Guvernul dovedind astfel dispreţ faţă de drept şi statul de drept, redus doar la puterea executivă”, se mai arată în comunicat.

Reprezentanţii magistraţilor precizează că, Guvernul nu a respectat principiul nediscriminării, măsura nefiind aplicabilă întregii populaţii.

„Măsurile dispuse de aceste legi vizează în mod exclusiv doar personalul din sectorul bugetar şi pensionarii, fiind excluşi de la aplicarea cu caracter general, sectorul privat, precum şi salariaţii regiilor autonome şi a celorlalte companii, la care Statul este acţionar, ale căror venituri implică şi o componentă bugetară importantă”, mai spun reprezentanţii organizaţiei profesionale a magistraţilor.

De asemenea, magistraţii arată că în cazul special al pensiilor de serviciu, „Guvernul urmăreşte subminarea puterii judecătoreşti şi a activităţile unor categorii profesionale menite să asigure tocmai siguranţa şi securitatea naţională şi nicidecum să contribuie la înlăturarea efectelor crizei, precizând că măsura înlăturării pensiei de serviciu „este nelegală”, întrucât aceasta este prevăzută cu caracter definitiv şi nu temporar, aşa cum ar impune starea de criză.

Tot astfel, măsura de reducere cu 15 procente a cuantumului pensiilor stabilite pe Legea nr. 19/2000 este neconstituţională, încălcând şi practica europeană în situaţii similare care iar prin diminuarea valorii punctului de pensie, în realitate scăderea pensiei este de încă 15 la sută, rezultând că diminuarea reală a valorii pensiilor, va fi de 30 la sută.

Asociaţia profesională a magistraţilor consideră că în viziunea guvernamentală, puterea judecătorească este subordonată Executivului.

„Hotărârile judecătoreşti nu sunt executate prin dispoziţii exprese date în acest scop, judecătorii sunt ameninţaţi cu răspunderea pentru efectele crizei, dacă vor admite acţiunile având ca obiect drepturile îngrădite. Obligându-se prin Scrisoarea de Intenţie adresată Fondului Monetar Internaţional să garanteze constituţionalitatea măsurilor luate, în realitate Guvernul s-a pronunţat şi asupra constituţionalităţii măsurilor în discuţie”, explică sursa citată.

Potrivit magistraţilor, criza economică nu poate constitui un pretext de a îngrădire a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, protejate constituţional şi la nivel internaţional.

Premierul Emil Boc a declarat, miercuri, că legea de diminuare a cheltuielilor bugetare, care prevede reducerea costurilor cu salariile, pensiile şi alte drepturi sociale, are ca temei articolul din Constituţie privind restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi, pentru apărarea securităţii naţionale.

El a amintit că Guvernul îşi va suma răspunderea pe două legi, dintre care una vizează restabilirea echilibrului bugetar prin reducerea chetuielilor cu salariile, pensiile şi a celorlalte drepturi sociale.

„Această lege are ca temei articolul 53 din Constituţia României, de restrângere temporară a exerciţiului unor drepturi, şi anume este vorba de restrângerea acestora până la sfârşitul anului, până în 31 decembrie, urmând ca drepturile de pensii şi drepturile salariale pentru 2011 să fie stabilite prin legea bugetului pe 2011, prin noua lege a pensiilor şi prin noua lege a salarizării unitare a bugetarilor. Asta în condiţiile în care se realizează măsurile de restructurare a sectorului bugetar şi, pe de altă parte, de relansare a activităţii economice, astfel încât să avem resursele financiare pentru a putea vorbi de o creştere sănătoasă a salariilor şi pensiilor în anul 2011”, a spus Boc.

Întrebat de jurnalişti în baza cărui principiu a decis Guvernul restrângerea unor drepturi constituţionale, premierul a răspuns că ordinea publică şi siguranţa naţională permit acest lucru.

Articolul 53 din Constituţie prevede că exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

 

Sursa:http://www.agentia.org/stiri/

“Viktor Orban se uita in continuare spre Trianon”declara anticomunistul Adam Michnik la Cluj-Napoca

Foto:Napocanews

Fostul disident anticomunist polonez Adam Michnik a avertizat, miercuri, la Cluj-Napoca, că victoria Fidesz la alegerile din Ungaria va influenţa istoria Europei de Est, din cauza “naţionalismului” preşedintelui partidului, Viktor Orban, care “merge înainte, dar cu capul întors spre trecut”.

Michnik a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că îl cunoaşte pe Viktor Orban de peste 20 de ani şi că acesta a fost, iniţial, un politician liberal de stânga, iar acum a devenit un naţionalist de dreapta.

“Victoria zdrobitoare a lui Viktor Orban va complica istoria din această parte a Europei, este un semnal al lucrurilor care s-ar putea întâmpla. Îl ştiu pe Orban de 21 de ani şi i-am observat evoluţia. A fost un liberal de stânga, iar acum este un naţionalist de dreapta. Naţionalist înseamnă că nu doreşti să asculţi părerile părţii adverse. El merge înainte cu capul întors spre trecut şi se uită în continuare spre Trianon. Dacă ai capul întors înapoi, te poţi împiedica uşor de orice piatră”, a precizat Adam Michnik.

Potrivit acestuia, după victoria partidului condus de Orban, lucrurile vor deveni periculoase mai ales pentru Ungaria şi ar putea duce chiar la un conflict slovaco-ungar.

“Mă tem că lucrurile vor fi periculoase nu atât pentru România, cât pentru Ungaria. Pe dreapta, în opoziţie, este o formaţie pro-fascistă, Jobbik, şi va exista o presiune permanentă pe această parte. Situaţia economică este foarte dificilă, iar ca să previi tensiunea internă te preocupi de crearea unei tensiuni externe. Pentru că în Slovacia există o formaţiune dispusă să joace o carte naţionalistă este foarte uşor să se creeze conflicte slovaco-maghiare”, a spus Michnik.

Adam Michnik a precizat că, pe de altă parte, în România situaţia “este puţin altfel”.

“Fidesz nu e mulţumit că, din perioada mandatului lui Emil Constantinescu, în România s-a creat un compromis româno-maghiar. Dar totuşi nu o să explic eu, în România, relaţiile româno-maghiare”, a afirmat Michnik.

Adam Michnik, cunoscut istoric şi publicist, este redactor-şef al celui mai important cotidian polonez “Gazeta Wyborcza”. Michnik a fost unul dintre principalii oponenţi ai regimului comunist şi membru marcant al sindicatului polonez “Solidaritatea”.

sursa: Mediafax