Documentar: Un hold- up în România comunistă a anului 1959. VIDEO
Foto: Banda lui Ioanid
În august 1959, în Bucureşti, o maşină a Băncii Naţionale este atacată în plină stradă, de un grup de oameni mascaţi şi înarmaţi, care fug cu suma de 1,6 milioane de lei.
După două luni de anchetă fără precedent, implicând mii de interogatorii şi omorârea în bătaie a cel puţin unei persoane, casierul de bancă Gogan, Securitatea arestează şase persoane pe care le acuză de comiterea loviturii:
– Alexandru Ioanid (Herman Leibovici, nascut la 17 noiembrie 1920), fost locotenent-colonel de militie si sef al Directiei Militiei Judiciare, membru de partid. Casatorit cu sora sotiei lui Alexandru Draghici, ministrul de interne.
– Paul Ioanid, (Paul Leibovici, nascut la 24 martie 1923), inginer, profesor universitar, cu studii de doctorat la Moscova, seful catedrei de balistica la Academia Militara, membru de partid. Era fratele mai mic al lui Alexandru Ioanid, expert in probleme aeronautice, foarte cunoscut in epoca pentru comentariile din presa, radio si televiziune despre primele lansari in cosmos.
– Saşa Muşat (Abrasa-Saşa Glanzstein, nascut la 26 august 1924), profesor universitar de istorie, activist al Cabinetului Orăşenesc de Partid, văr primar cu Florica, soţia lui Emil Bodnăraş – vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri la acea data.
A fost utecist incă din anii ’40, in ilegalitate, iar in 1948 a fost trimis in Occident ca agent. Deconspirat ca spion, este expulzat si nevoit sa se întoarca in tara câţiva ani mai tarziu.
– Igor Sevianu, (Igor Herscovici, nascut la 31 octombrie 1924), inginer aviator, fost locotenent de militie pana in anul 1951, membru de partid. La data respectiva lucra ca sef de serviciu în cadrul O.N.T.
– Monica Sevianu (nascuta Alfandari, la 11 iunie 1923, fosta Abraham dupa primul soţ), de profesie ziaristă. La data arestării era angajata postului public de Radio Bucureşti.
– Haralambie Obedeanu, (Harry Lazarovici, nascut la 19 septembrie 1928), fost ofiter al M.A.I. pana in anul 1956, profesor de jurnalism al Scolii de Partid „Jdanov”, apoi redactor la „Scanteia” pana la 1 ianuarie 1959, decan al Facultatii de Ziaristica la Academia „Stefan Gheorghiu”, membru de partid.
Victime colaterale
Simultan sau imediat dupa arestarea celor 6 au mai fost arestate alte 17 persoane de origine evreiasca, socotite „complici si favorizatori”: Anita Ioanid, Nora Einhorn-Obedeanu, Zigmund Stahl, Michael Sevianu-Hersovici, Janina Nenberger, Isac Feins, Iosif Glanzstein, David Leibovici-Ionascu. Ita Alfandari, Itic Rosenberg, Pierette Sevianu etc.
Surpriza este totală, pentru că suspecţii, foşti ilegalişti de origine evreiască, aveau legături importante în cercurile puterii şi ale Securităţii. Alexandru Ioanid, colonel de Miliţie, fusese căsătorit cu sora Marthei Cziko, soţia ministrului de Interne Alexandru Drăghici. Ancheta este încredinţată serviciului condus de colonelul de securitate Gheorghe Enoiu, care reuşeşte prin tortură să-i facă pe cei şase să-şi mărturisească vinovăţia.
Pe data de 28 iulie 1959 a avut loc „atacul”, pe 18 septembrie cei 6 au fost arestati, la 12 noiembrie cazul a fost inchis, pe 14 noiembrie dosarul a fost înaintat spre judecare Tribunalului Militar din Regiunea a II-a Militară, în data de 23 noiembrie procesul s-a ţinut cu uşile închise şi tot în aceeaşi zi au fost date şi sentinţele.
Cei 5 barbaţi au fost condamnati la moarte, iar femeia la inchisoare pe viata deoarece s-a constatat ca era insarcinată.
Pe 18 februarie 1960, sentinţele celor 5 au fost executate, după respingerea recursurilor formulate si a cererilor de graţiere inaintate Marii Adunări Naţionale.
Monica Sevianu a fost amnistiată in 1964, după moartea lui Gheorghiu-Dej, emigrând câtiva ani mai târziu in Israel, unde a şi murit in 1977.
După depistarea și arestarea lor, li se cere să reconstituie furtul și ancheta în fața aparatului de filmat. Apoi sunt condamnați la moarte și împușcați.
La mai puțin de un an, pe ecrane este prezentat filmul documentar Reconstituirea, care a fost turnat si realizat la sfarsitul anului 1959 de Studioul Cinematografic „Alexandru Sahia”, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne al R.P.R. şi difuzat in cinematografe în 1960, după ce, iniţial, fusese conceput ca un film de uz intern si caz de studiu pentru cadrele de urmarire penala din M.A.I.
Documentarul are regia semnata de Virgil Calotescu, pe atunci un tânar de 31 de ani aflat in plina ascensiune, reprezentant al noului val de regizori români care îşi luaseră în serios rolul de activişti-propagandişti de frunte ai noii şcoli de cinematografie proletară.
Pe întreg parcursul „reconstituirii” cinematografice nu au fost menţionate trecuturile ilegaliste ale celor 6 comunişti acuzaţi şi nici mşcar faptul ca acestia facuseră parte, pâna nu demult, din aparatul nomenclaturii comuniste.
Cazul a fost încredintat spre „rezolvare” serviciului operativ din cadrul M.A.I. condus de colonelul Gheorghe Enoiu, supranumit „Măcelarul de la Interne”.
Enoiu a fost șeful Serviciului Anchete Penale din cadrul Direcției a VIII-a a Securităţii intre 1950-1960, timp în care este menţionat ca unul din cei mai brutali torţionari ai regimului comunist.
Pe lista „trofeelor” sale s-au aflat şi alţi foşti nomenclaturişti de frunte ca Lucretiu Patrascanu, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, victime si ei ale valului de epurări la vârful P.M.R. ordonat de Gheorghe Gheorghiu-Dej şi inspirat de procese similare orchestrate în U.R.S.S.
A fost un proces tipic anilor ’50, în care inculpaţii au recunoscut toate faptele de care au fost acuzaţi.
După 40 de ani, pornind chiar de la filmul lui Virgil Calotescu, regizorul Alexandru Solomon a realizat în 2004 un documentar intitulat „Marele jaf comunist”.
Intervievat în filmul lui Solomon, Gheorghe Enoiu afirmă despre filmul „Reconstituirea” că „scenariul a fost scris chiar de mine”, şi neagă că asupra celor şase suspecţi s-ar fi exercitat vreo constrângere fizică.
Afirmaţiile lui sunt întărite pe peliculă şi de subordonatul său, anchetatorul Gheorghe Blidaru.
Surse:
– http://kolector.ro/2014/07/28/marele-jaf-comunist-o-nascocire-cinematografica-securitatii
– Wikipedia.ro
VIDEO : Marele jaf comunist – Documentar
Click aici:
https://www.youtube.com/watch?time_continue=3235&v=VI_mncoGJ8M
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 