CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Pentru a face studiile în România, sute de tineri moldoveni stau la coadă sub soarele arzător, la Consulatul României din Chisinau

 Dornici de studii: Sute de tineri stau la coadă la Consulatul României din Chisinau , sub soarele arzător.
 
04-08-2011
 
 
LA CARTE, PESTE PRUT
 
 
LA CARTE, PESTE PRUT

Tinerii moldoveni dau dovadă de un interes deosebit pentru studii în România .  

Moldovenii au făcut coadă şi astăzi la Consulatul român din strada Vlaicu Pârcălab. Tinerii care doresc să-şi continue studiile în România au venit să depună actele. Pe parcursul zilei, au fost recepţionate 600 de dosare. Alţi 800 de tineri au depus actele în prima zi de admitere.

Unii, cu puţin noroc au reuşit să depună dosarul abia astăzi, deşi au prins rând încă de ieri. Alţii, însă, continuă să aştepte cu răbdare la poarta consulatului.

„La ora 6 am venit, când m-am înscris eram a 908-a. Am stat o bucată de timp, după care am venit seara, am văzut care e situaţia şi am revenit astăzi dimineaţa”, relatează o tânără.

„De ieri am prins rând, sunt a 268-a. A fost un mic accident, am fost tăiată de pe listă, am avut câteva probleme, dar deja îmi vine rândul şi sper să fie bine”, a povestit alta.

Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, a venit să-i susţină, să le ureze succes şi să le aducă sticle cu apă. Edilul şi-a amintit de perioada în care a mers şi el la studii în România.

„E o emoţie aparte pe care o trăieşti. Emoţii legate de deplasare, de despărţire de casă, cazare, integrarea în mediul respectiv”, îşi aminteşte Dorin Chirtoacă.

Tinerii care mai doresc să aplice pentru un loc de studii în România o pot face la Chişinău, până la 6 august inclusiv. Comisia de admitere a prelungit programul de primire a dosarelor cu două ore. Astfel, doritorii pot depune actele până la ora 20.00. În ultima zi de depunere, actele vor fi primite până la ora 14.00.

 

Sursa:publika.md

04/08/2011 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

Lupta gigantilor industriei aeronautice pentru inzestrarea Romaniei cu avioane de lupta.

 

Avioanele de luptă F-35 – un vis prea îndepărtat pentru România
fotografie din ziarul Gandul

Miza acestei afaceri, in care principalii candidati sunt Lockheed Martin si Gripen, este de un miliard de dolari  Israelienii vor sa schimbe cele 48 de MIG-uri 21 cu aeronave F-16 la mana a doua

In ultimii ani am asistat la  diverse speculatii si luari de pozitii pe marginea schimbarii flotei de avioane MIG 21 Lancer de catre Fortele Aeriene Romane. Cu cat se apropie mai mult momentul in care batranele MIG-uri vor fi scoase din uz, cu atat se incing spiritele in randul potentialelor firme care ar putea livra Romaniei un nou model de avion multirol. Avand in vedere ca va fi cel mai important contract pe care Ministerul Apararii Nationale il va derula in urmatorii ani, ce va implica plata a peste un miliard de dolari, vom face o analiza a posibilelor modele de avioane de interceptare si atac la sol pe care Romania ar putea sa le detina, pe baza declaratiilor oficialilor romani, ale specialistilor in domeniul aeronautic si a datelor furnizate de diverse institutii internationale specializate.

La ora actuala, cei mai importanti jucatori pe piata producatorilor de avioane multirol care s-au aratat interesati sa faca o oferta Romaniei sunt Lockheed Martin (producator F-16 si F-35) si Gripen (producator Saab J-39 Gripen).

Tonul a fost dat de o declaratie a ministrului Atanasiu acordata in luna septembrie a.c., agentiei Reuters. Ministrul Apararii Nationale declara in interviul acordat respectivei agentii de presa ca autoritatile romane vor decide anul viitor ce avion de lupta multifunctional va intra in dotarea Fortelor Aeriene Romane. Atanasiu spunea ca Romania are nevoie de cel putin 24 de avioane de lupta, dar autoritatile nu stiu inca daca vor opta pentru varianta cumpararii sau a inchirierii acestora, prin licitatie sau prin participarea la proiectul aviatic al companiei americane Lockheed Martin F-35 Joint Strike Fighter (JSF). Era pentru prima oara cand un oficial roman nominaliza clar o companie si un tip de avion. Pana la acea data toate informatiile se referau la faptul ca armata are nevoie de un avion multirol performant. Saltul de la MIG-21 Lancer la JSF este unul ca de la Dacie la Mercedes.

Cerintele operationale

Declaratiile lui Atanasiu au pus pe jar concurenta care a inceput sa-si intensifice contactele cu autoritatile romane. Compania suedeza Gripen a inceput sa prospecteze piata romaneasca in vederea livrarii de avioane de lupta in sistem off-set (compania acorda si finantare). „Avioanele din vechea generatie trebuie inlocuite, iar noi putem aduce in Romania avioane de ultima generatie, ale caror costuri de operare se reduc cu 25 la suta”, a declarat Richard Smith, directorul de marketing al companiei Gripen, prezent in urma cu cateva saptamani la Bucuresti. Cei de la Lockheed Martin au stat in banca lor, fiind multumiti de reactia lui Atanasiu, cu atat mai mult cu cat acesta a avut unele contacte cu reprezentantii companiei Lockheed Martin in timpul vizitei facute in SUA la inceputul acestui an. O reactie deosebita a venit insa din partea unei companii israeliene care a lansat la sfarsitul saptamanii trecute, in presa din Israel, o informatie bomba prin care anunta ca este dispusa sa modernizeze mai multe aeronave F-16 de care aviatia israeliana vrea sa scape.

La prima vedere informatia parea credibila, fiind avansate si cifre si un accept din partea americanilor care si-ar fi dat acordul pentru o asemnea tranzactie. Reactia autoritatilor de la Bucuresti a fost prompta. Atat prin intermediul Biroului de presa al Armatei cat si prin vocea sefului Statului Major General, informatia a fost negata. Generalul Badalan a declarat ca se poarta „discutii” pentru inlocuirea aparatelor MIG 21 cu avioane multirol, Romania avand nevoie de 48 de astfel de aparate, dar a infirmat informatiile conform carora se duc negocieri pentru cumpararea de avione F16. Intrebat in legatura cu informatiile aparute in presa israeliana, conform carora Romania va achizitiona avioane F16, Badalan a raspuns: „Puneti intrebari plecand de la informatii de presa eronate. Ceea ce va pot spune cu certitudine in legatura cu avioanele F16 este ca in acest moment nu exista nici un contract, nici macar negocieri”. Seful SMG a adaugat, insa, ca Romania are in intentie sa inlocuiasca in viitorul pe termen scurt si mediu aparatele MIG 21 cu avioane multirol, precizand ca nu stie ce tip vor fi acestea. „Deocamdata, noi am formulat cerintele operationale pentru avionul multirol. Care va fi el, vom vedea dupa ce se parcurg procedurile legale”, a spus Badalan. O singura remarca ar fi de facut aici: Atanasiu vorbea de 24 de aparate, iar Generalul Badalan avanseaza cifra de 48.

FAR are acum 48 de MIG-uri Lancer

Cert este ca in momentul de fata, Fortele Aeriene Romane au in serviciu operational 48 de MIG-uri 21 Lancer care sunt dislocate la bazele de la Fetesti si Turda unde sunt implicate atat in serviciul de politiei aeriana in conformitate cu cerintele NATO, cat si la Bacau unde pilotii in formare fac trecerea de pe avioanele subsonice pe cele supersonice.

In cazul unui avion multirol de ultima generatie, acesta ar putea efectua atat misiuni de interceptare, cat si de atac la sol. In acest caz, doua escadrile ar fi suficiente pentru Romania. La acestea s-ar mai adauga alte cateva aparate care sa fie folosite pentru antrenamentul pilotilor la baza din Bacau. In aceasta situatie armata ar avea nevoie de maxim 30 de aparate de zbor.

Varianta paguboasa

Oricum ar fi absurd sa preluam avioane F-16 la mana a doua din Israel. Chiar si daca ele ar costa numai 150 de milioane de dolari, nimeni nu are curajul sa spuna cat ar mai trebui cheltuit pentru modernizarea lor. Suma s-ar ridica usor la aproximativ 1 miliard de dolari. Daca s-ar pune problema achizitiei de aeronave F-16 la mana a doua ar fi mai simplu sa le iei direct de la americani si sa le modernizezi cu ajutorul firmei Lockheed Martin. Romanul are o vorba: suntem prea saraci sa luam lucruri proaste. Daca Romania face un efort bugetar urias, nu e mai bine sa iei un lucru nou si care sa nu se uzeze moral peste 15-20 de ani. Sau poate se doreste realizarea unui contract pagubos pentru stat si avantajos pentru un anumit cerc de interese. Oricum, si la ora actuala, multi specialisti considera ca programul de modernizare a MIG-ului 21 nu a fost cea mai fericita solutie pentru fortele noastre aeriene.

In privinta viitorului avion care va intra in dotarea aviatiei militare, autoritatile au o viziune clara asupra pasilor care trebuie facuti. Astfel, potrivit lui Atanasiu, Romania doreste sa poata incepe sa semneze contracte la sfarsitul anului 2006 sau la inceputul lui 2007, „pentru ca in 2008 sau 2009 acest avion ar trebui sa faca deja parte din fortele noastre”. In momentul de fata nu s-a stabilit daca MApN va cumpara avioane de lupta sau le va inchiria asa cum au procedat si alte state est-europene.

Va prezentam in continuare o comparatie din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, costurilor de operare, mentenanta si al avantajelor economice pentru F-16 si Gripen. Nu includem in aceasta analiza varianta F-35 care este inca in stadiu de proiect. Pentru acesta prezentam doar cateva caracteristici tehnice.

F-16 versus Saab J-39 Gripen

F-16 (F-16A/B) are peste 25 de ani de cand se afla in serviciu si ar insemna ca Romania ar achizitiona o tehnologie veche si echipament la mana a doua, fara viitor real, pe termen lung sau ar achizitiona un avion pe care multi operatori incearca acum sa il inlocuiasca sau sa il retraga din zbor.

Cumpararea unui avion de lupta atat de vechi ar implica mai multi bani platiti de la buget peste alti 10-12 ani pentru a inlocui F-16 care va fi la vremea aceea prea vechi. Fortele aeriene SUA nu mai achizitioneaza F-16, deoarece le vor inlocui pe cele aflate in serviciu cu Joint Strike Fighter. Un contract de tipul acesta cu F-16 nu va oferi beneficii substantiale Romaniei, deoarece acordul de acest tip nu implica si offset.

Avionul Gripen din noua generatie este de doua ori mai sigur, iar perioada de reparatii poate fi cu 50% mai rapida decat la F16. Intervalul mediu intre orice avarii la Gripen-aproape 8 ore. Durata medie de remediere a unei avarii la Gripen -2,5 ore. Intervalul mediu intre avarii la F-16 – 4,2 ore. Durata medie de remediere a avariei la F-16-4,1 ore. Potrivit acestor statistici oferite de revistele de specialitate, inseamna ca o flota de aeronave Gripen poate sa efectueze cu peste 30% mai multe misiuni operationale decat o flota de aeronave F-16.

Potrivit unor surse neoficiale, cei de la Gripen, au propus autoritatilor de la Bucuresti si varianta inchirierii aeronavelor. Ca si in cazul Republicii Cehe si al Ungariei, operatorii pot sa inchirieze avioane Gripen noi si sa nu-si faca alte griji decat sa le alimenteze si sa zboare cu ele. Aceasta formula este foarte avantajoasa si nu necesita decat investitii initiale minime si plati anuale de leasing reduse. Gripen garanteaza offsetul pentru toate programele sale (de pilda, in Cehia, Gripen International va livra obligatiuni in contrapartida de ordinul a peste un miliard de dolari).

Revenind la informatiile furnizate de presa israeliana, privind un posibil contract de modernizare pentru avioane F-16, pe langa costurile de achizitie, ar exista si o componenta semnificativa a costurilor necesare de modernizare pe care Romania le-ar avea de platit pentru a aduce avioanele F-16 la un standard operational potrivit pentru Romania si pentru NATO.

Pretul de 150 de milioane de dolari avansat de presa israeliana nu include: Mid Life Upgrade (MLU), cunoscut si ca Falcon Up cost, de circa 3 milioane de dolari pentru un avion; pretul pentru suportul logistic; pretul pentru antrenarea pilotilor sau a tehnicienilor si noile sisteme de armament.

Un exemplu de costuri suplimentare ascunse: In Noua Zeelanda, un contract pentru 28 avioane F16A/B oferite spre inchiriere a fost oferit initial pentru un cost de 125 de milioane de dolari neo-zeelandezi pentru avioane, plus 238 milioane pentru suport. Pretul a escaladat ulterior la 743 milioane per total (400 milioane de dolari), atunci cand au fost cunoscute toate costurile aditionale. In cele din urma contractul a fost anulat. (sursa: „Helen Clark and the New Zealand Government is to look hard at the NZ$700M F-16 deal” in – Air Forces Monthly).

Costuri operationale

In privinta costurile operationale, liderii militari sunt de parere ca echipamentele invechite contribuie in mod substantial la scaderea fortei de reactie si la sporirea costurilor operationale si de suport. Departamentul Apararii al SUA a recunoscut faptul ca pe masura ce aceste avioane isi epuizeaza resursa de zbor ele se avariaza mai des, necesita un timp mai indelungat pentru inspectie si mentenenta, sunt mai putin disponibile pentru operatiuni si antrenament, costa semnificativ mai mult pentru a fi operationale si prezinta o forta de reactie mai lenta. Costurile reale pentru o ora de zbor ale F-16 tind sa depaseasca 8.000 de dolari/ora de zbor. Prin comparatie, tinand cont de aceleasi componente, costul pentru Gripen, aflat in serviciu in cadrul Fortelor Aeriene ale Suediei, este de doar 4000 de dolari/ora de zbor. Pentru a pune aceste cifre in context, la o flota de 24 de aeronave, cu 120 de ore de zbor fiecare pe an, deci un total de 2880 ore de zbor pe an, pe o perioada de 20 de ani, in varianta Gripen ar fi o economie de peste 200 de milioane de dolari doar in privinta costurilor de operare pentru o ora de zbor.

Avionul viitorului F-35

F-35, viitorul avion american cu armament multiplu a reusit sa atraga de partea sa opt state, intre care cinci europene (Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Norvegia si Italia), inca din stadiul de fabricatie si testare, o premiera pentru acest tip de programe. F-35 Joint Strike Fighter (JSF) este considerat cea mai importanta aeronava militara ce urmeaza sa fie construita in urmatorii 30 de ani. Familia F-35 include o varianta conventionala de decolare si aterizare (CTOL), o versiune pentru portavioane (CV) si o varianta cu decolare/aterizare scurta si pe verticala (STOVL).

Caracteristici tehnice: Lungime: 15,41 m; Inaltime: 4,07 m; Anvergura: 10 m; Viteza maxima: Mach 1.5; Greutate maxima: 22.700 kg; Plafon: 19.700 m; Raza: 1000 km; Echipaj: 1; Propulsie: un motor Pratt & Whitney F119-PW-100 derivat din cel al avionului F-22 Raptor sau motor General Electric F120; Armament: tun GAU-12 de calibru 25 mm; doua compartimente interne si 6 puncte de acrosare ce suporta o incarcatura maxima de 5900 kg (rachete aer-aer, rachete aer-sol, bombe clasice si inteligente, rezervoare suplimentare etc.)

Sursa: Revista 9a.m.

29/01/2010 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

VESELIE GENERALA !CELE MAI BIZARE INTRECERI.

Printre cele mai bizare concursuri din lume se regăseşte aruncarea piticilor, rezistenţa la saună sau imitarea chitariştilor, dar fără chitară! Dacă s-ar desfăşura şi la noi în ţară un astfel de concurs, ai participa? Care dintre cele ce urmează te atrage?

1. Campionatul de “vrăjit” râme

Metaforic vorbind spunem vrăjitul râmelor, pentru că, de fapt, participanţii trebuie să bată în pământ, să sape, să facă orice pentru a scoate cât mai multe râme la suprafaţă. Toată “murdăria” durează 30 de minute. Acest campionat a început în 1980, iar astăzi este celebrat anual. Recordul mondial la “vrăjit” râme aparţine lui Tom Shufflebotham, care a adunat 511 rame în jumătate de oră.

2. Concursul de aruncat pitici

Acest concurs îşi are originile în Australia anilor ‘80. Piticii în costumaţii amuzante şi “rezistente” şi cască de protecţie sunt aruncaţi de bărbaţi forţoşi cât mai departe posibil, pe saltele sau pereţi verticali cu protecţie.

3. Campionatul de stat în saună

Campionatul de stat în saună are loc în Heinola, Finlanda, în fiecare august. Prima competiţie de gen a avut loc în anul 1999. Participanţi din peste 20 de ţări iau parte la competiţie, pe propria lor răspundere, semnând în prealabil o convenţie cu organizatorii prin care se menţionează că nu îi vor da în judecată, dacă se întâmplă ceva rău.

Participanţii trebuie să stea în saună, la 110 grade. Ei trebuie să stea cu spatele drept şi fundul lipit pe bancă.

4. Campionatul de imitat chitariştii, fără chitară

Din 1996 are loc anual Campionatul de imitat chitariştii, fără chitară, şi a făcut parte din Oulu Music Video Festival din Finlanda. Iniţial s-a dorit ca acest concurs să fie privit ca pe o distracţie, unde participanţii se prefac că interpretează melodii rock la chitara electrică solo.

La acest concurs instrumentele reale sunt interzise. În timp, concursul a devenit unul serios, captând atenţia multor fani ai muzicii. În 2008, marele câştigător al concursului a fost Craig “Hot Lixx Hulahan” Billmeie din SUA.

5. Campionatul mustăţii şi al bărbii

Bărbaţi din toate colţurile lumii îşi aranjează mustăţile şi bărbile pentru a câştiga concursul. La prima vedere unele par chiar sculptate. Toate sunt pline de imaginaţie şi creativitate.

Sursa: http://www.apropo.ro

20/01/2010 Posted by | DIVERSE, DIVERTSMENT | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: