CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

VIDEO: Istoricul zilei de 17 decembrie

17 decembrie, istoricul zilei

– 1851 –

Din iniţiativa lui Ioan Andrei Wachmann şi a lui Ludovic Wiest, se înfiinţează Conservatorul de muzică din Bucureşti, Muntenia

La 17 decembrie 1851 din iniţiativa lui Ioan Andrei Wachmann şi a lui Ludovic Wiest, se înfiinţează Conservatorul de muzică din Bucureşti, Muntenia. Conservatorul de muzică ulterior va fi reînfiinţat în 1864.

– 1863 –

În Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a fost votată „Legea secularizării averilor mănăstireşti”

La 17 / 29 decembrie 1863, în Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a fost votată Legea secularizării averilor mănăstireşti” care prevedea că:

Toate averile mănăstireşti închinate şi neînchinate precum şi alte legate publice sau daruri făcute de diferiţi testatori şi donatori din Principatele Unite la Sfîntul Mormînt, Muntele Athos, Sinai precum şi la mitropolii, episcopii şi la metoacele (n.r. mănăstiri mici, subordonate unor mănăstiri mai mari, termen din limba greacă) lor de aici din ţară şi la alte mănăstiri şi biserici din oraşe sau la aşezăminte de binefacere şi de utilitate publică, se proclamă domeniuri ale Statului Român, iar veniturile acestor aşezăminte vor fi cuprinse în bugetul general al statului ”.

Secularizarea averilor mănăstireşti a fost, alături de reforma agrară, una dintre reformele fundamentale adoptate de Alexandru Ioan Cuza pentru modernizarea Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, prin care proprietăţile bisericilor şi mănăstirilor închinate (n.r. mănăstiri din Valahia şi Moldova care, începînd cu sec. XII, odată cu creşterea influenţei greceşti, au fost închinate cu tot venitul lor unor mănăstiri greceşti de la Sf. Munte şi Patriarhilor de la Constantinopol, Alexandria şi Ierusalim) din ţară au fost trecute în proprietatea statului. Măsura adoptată în 1863, la 4 ani de la Unirea Principatelor era fundamentală pentru formarea noului stat român, întrucît 1/4 din suprafaţa arabilă a ţării aparţinea mănăstirilor româneşti aflate sub influenţă preponderent greacă. Aceste proprietăţi generau anual venituri de circa 7 milioane de franci, bani care luau calea străinilor şi pe care călugării greci instalaţi în mănăstiri îi cheltuiau după bunul plac, fără să aducă un folos real românilor.

Istoricul secularizării

Măsura adoptată de către guvernul Mihail Kogălniceanu răspundea unor cerinţe mult mai vechi ale revoluţiei de la 1848 şi a Adunărilor ad-hoc. Problema mănăstirilor înstrăinate avea în principatele româneşti o istorie mult mai lungă. Se obişnuia ca domnii şi boierii mai înstăriţi, să facă donaţii mănăstirilor, în bunuri sau în moşii. Cu timpul, veniturile mănăstirilor s-au transformat din resurse necesare desfăşurări activităţii de cult în simple surse de venit pentru patriarhiile şi mănăstirile cărora erau închinate.

Obligaţiile către administraţia Valahiei erau ignorate. Călugării străini beneficiau de un statut care-i scotea de sub incidenţa legilor din principate. Ei acumulaseră, pe diverse căi, averi impresionante. Cu toate că Regulamentul Organic a introdus obligativitatea plăţii dărilor către stat în proporţie de un sfert din veniturile realizate, măsura a rămas literă moartă din cauza refuzului grecilor de a se supune acesteia.

Chestiunea nu putea fi reglementată datorită sprijinului pe care Rusia şi Imperiul Otoman îl acordau Patriarhiei de la Constantinopol.

Încă de la începutul domniei sale, Alexandru Ioan Cuza avea în programul său de reforme secularizarea averilor mănăstireşti. În 1859, cînd Poarta a decis printr-un decret să le scutească de la plata contribuţiilor către stat, guvernul român şi-a manifestat autoritatea sechestrîndu-le veniturile. În martie 1863, consiliul de miniştri al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei hotărăşte ca limba de oficiere a slujbelor să fie limba română, care fusese cu timpul înlocuită de alte limbi.

Prevestind inevitabilul, mulţi călugări greci încercau să părăsească ţara, luînd cu ei obiecte de preţ de prin mănăstiri. Autorităţile au dispus atunci condiţionarea eliberării de paşapoarte unor garanţii corespunzătoare. Astfel s-au salvat de la înstrăinare obiecte importante din patrimoniul naţional, iar multe dintre ele aveau să fie adunate un an mai tîrziu în cadrul Muzeului naţional de antichităţi, instituit de Cuza prin decret domnesc.

Cuza a poruncit să fie controlată gestionarea mănăstirilor, ocazie cu care au fost scoase la iveală numeroase nereguli în evidenţa şi gestionarea fondurilor. În iulie 1863 guvernul a oferit o sumă importantă călugărilor greci drept despăgubire (30 milioane franci), dar aceasta a fost refuzată.

Prin aceasta se încerca o soluţionare pe cale amiabilă a unei chestiuni care avea implicaţii internaţionale delicate, dar Turcia, Austria şi Rusia se opuneau vehement. Cu toate acestea, guvernul Kogălniceanu a grăbit dezbaterea şi adoptarea legii. Un rol important l-a jucat şi Dimitrie Bolintineanu, iar pe plan extern de recunoaşterea măsurii s-a ocupat în bună parte Costache Negri.

În total au fost trecute în proprietatea statului 75 de mănăstiri închinate bisericii greceşti, dintre care 44 din Valahia şi 31 din Moldova, care deţineau la rîndul lor mai multe metocuri şi moşii. Numărul moşiilor închinate era de 560 (366 în Valahia şi 194 din Moldova). Ele totalizau circa un sfert din teritoriul arabil al ţării, plus numeroase păduri.

Legea secularizării prevedea o compensaţie de 82 milioane lei (din care aveau să se scadă 31 milioane datoare statului de aşezămintele religioase), o sumă mare pentru bugetul ţării, bani pe care călugării greci i-au refuzat nemulţumiţi.

Conducerea Bisericii Ortodoxe a hotărît să refuze oferta făcută de statul român, în speranţa că Puterile garante vor interveni. În final călugărilor nu li s-a mai plătit nimic. Pentru a nu avea aparenţa unei legi xenofobe, au fost secularizate deopotrivă şi averile mănăstirilor româneşti care nu ţineau de greci.

Măsura a suscitat protestele vehemente ale Turciei, dar în ciuda acestora Cuza a mers înainte cu aplicarea ei. Moşiile recuperate au format Domeniile Statului. O bună parte dintre ele au fost divizate în loturi şi atribuite ţăranilor împroprietăriţi în reforma agrară care a urmat în 1864. Peste cîţiva ani, în timpul domniei lui Carol I, Parlamentul a declarat definitiv închisă problema mănăstirilor închinate.

– 1917 –

La Chişinău, Republica Democratică Moldovenească, şi-a desfăşurat lucrările Congresul I al Moldovenilor

La 17-18 decembrie 1917 la Chişinău, Republica Democratică Moldovenească, şi-a desfăşurat lucrările Congresul I al Moldovenilor.

– 1921 –

În România, se formează un guvern condus de Take Ionescu

La 17 decembrie 1921, în România, se formează un guvern condus de Take Ionescu.

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.
  3. http://enciclopediaromaniei.ro/
  4. Istoria md.

18/12/2010 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Vocea Rusiei:“Vrea România să înghită Moldova?”?Voice of Russia:” Does Romania want to gobble up Moldova?”

Romanian Prime Minister Emil Boc. Photo: EPA

Sub titlul “Vrea România să înghită Moldova?”, este inserat pe website-ul postului de radio “Vocea Rusiei”, în limba engleză, un articol datat 24 septembrie a.c., ora 12.21, fiind precizată şi provenienţa sa – cotidianul electronic “Timpul Moscovei.”

 În acest cadru, premierului român Emil Boc îi este atribuită o declaraţie care ar fi fost făcută joi, probabil cu ocazia prezenţei sale la a 65-a Adunare Generală a O.N.U., prin care acesta îşi exprima speranţa că graniţa României cu Moldova va dispărea la un moment dat, dar numai după aderarea celui de-al doilea stat român la Uniunea Europeană.Această declaraţie – se semnalează în materialul menţionat – survine într-un moment în care republica dintre Prut şi Nistru este afectată de o criză politică, iar România este încercată de o dificilă situaţie economică, un context în care a atras atenţia societăţii moldoveneşti şi a unor politicieni din alte state. Bla, bla, bla…

Dacă autorul materialului ar fi trecut graniţa dintre Austria şi Italia ar fi văzut, pe partea dreaptă, un panou albastru, cu stelele galbene ale Uniunii Europene, în mijlocul căreia scrie simplu: Italia. Asta pentru turiştii ce vin de pe teritoriul austriac, mai precis de pe cel al Tirolului de Nord. Dincolo de frontieră există Tirolul de Sud, cu o populaţie majoritară germană. Cele două state menţionate fiind membre ale U.E., între acestea nu mai există grăniceri, puncte de control ale trecerii frontierei şi alte elemente tipice unor epoci apuse.

În articolul menţionat se mai afirmă că declaraţia premierului completează pe aceea a preşedintelui Traian Băsescu, care a afirmat, în repetate rânduri, că nu va semna un tratat prin care să recunoască graniţa de pe Prut, o consecinţă directă a Pactului Molotov-Ribbentrop din 1939, când – recunoaşte autorul rus – Basarabia şi Bucovina de Nord au fost “separate” de România. Uitând să amintească că era vorba de o ocupaţie militară bazată pe superioritatea numerică a trupelor dictatorului Stalin.

Se inoculează cititorilor naivi şi ideea că “acum Băsescu sugerează că Moldova ar trebui să se unească cu România ca parte a Uniunii Europene.”

 Rea voinţă vizibilă! Republica Moldova, ca viitoare membră a U.E. va fi unită, în egală măsură, cu România, ca şi cu Germania! Dar, autorul acestei operaţiuni de influenţare psihologică susţine că la Chişinău unii nu sunt pregătiţi pentru un asemenea pas, în timp ce alţii îl susţin cu putere.

 Şi, pentru a îi da un plus de credibilitate precizează că este opinia lui Andrei Vlasov – exprimată într-un interviu acordat postului de radio Vocea Rusiei -, actualul director-general al Centrului pentru Studii privind Spaţiul Post-Sovietic. Corect ar fi fost Ex-Sovietic.

Domnul Vlasov a mai constatat că România sprijină forţele politice din Moldova, care fac presiuni pentru relaţii mai strânse între Chişinău şi Bucureşti.

Anterior, eu unul nu am citit vreo opinie a lui Andrei Vlasov, când Rusia sprijinea formaţiunile politice din Ucraina, care presau guvernanţii de la Kiev să aibă relaţii mai apropiate cu Moscova. Probabil că nu ocupa această funcţie…O bilă albă totuşi merită Vlasov, deoarece recunoaşte că ponderea electoratului pro-România este destul de mare, îndeosebi în rândul intelectualilor.

Apoi, în articolul cu pricina este readusă în atenţie problema Transnistriei, care şi-a proclamat independenţa pentru a evita, la începutul anilor ‘90, unirea cu România, ca parte a Republicii Moldova. Se reia placa demagogică cu Rusia, ca garant al soluţionării conflictului transnistrean, adică de blocare totală a oricărei evoluţii contrare doleanţelor Kremlinului, nu de ieri, nu de azi, ci de un deceniu!

Aşa girant, al încremenirii în proiectul imperial, mai rar…

Culmea demagogiei? Sunt frazele:”Dar declaraţiile iresponsabile pot semăna mai multe seminţe de duşmănie în societatea moldovenească. Mai mult, declaraţiile liderilor români vin în contradicţie cu principiul de inviolabilitate a frontierelor, astfel cum sunt stabilite în 1975, prin Actul Final de la Helsinki.”

 Peste Ocean, autorul unei asemenea gogomănii ar fi fost dat afară de la Departamentul de Stat, fără nicio remuşcare.

Propaganda rusă minte prin omitere, “uitând” inteligenţa lui Mihail Gorbaciov, care nu s-a opus unificării Germaniei pe cale paşnică. Una consfinţită prin ratificarea acordului de unire de către parlamentele celor două state germane.

 La finalul verii anului 1990, în Berlinul de Est, Wolfgang Schäuble, ministrul de interne al RFG, şi Günther Krause, delegatul prim-ministrului din RDG, semnau tratatul prin care Germania redevenea un singur stat, democratic.

Pentru cine nu ştie, abia în iulie 1990, Kremlinul a acceptat unificarea Germaniei şi pătrunderea noului stat în NATO, cu condiţia ca trupele aliate să nu fie redislocate în landurile răsăritene. U.R.S.S. a mai solicitat limitarea efectivelor forţelor armate germane unite la 370.000 de soldaţi, oferind în schimb retragerea trupelor proprii de pe pământul german. În plus, RFG urma să furnizeze statului sovietic, sub pretextul unui ajutor financiar substanţial, multe milioane de dolari.

 Doar noul parlament al Germaniei unite urma să recunoască, prin tratat, frontiera cu Polonia, pe traseul Oder-Neisse, chit că dincolo de acesta erau şi sunt teritorii care au fost în istorie, de drept, parte a statului german.

Prin urmare, Moscova aşteaptă o ofertă, mai ales că a început captarea celui de-al doilea stat românesc în comunitatea euro-atlantică, cu un sprijin american subtil, dar constant. Rusia nu are ce limitări de efective să impună României, pentru că aceasta este un stat membru al NATO, cu trupe care au acţionat eficient în teatrele de operaţii ex-iugoslav şi irakian, iar acum are un solid contingent militar în Afganistan.

Cât priveşte tratatul de recunoaştere a noii frontiere, a Uniunii Europene şi a NATO, acesta va fi semnat imediat după validarea sa pe… Nistru.

“Vrea România să înghită Moldova?”. Nu.

Rusia înghite greu trecerea ireversibilă a Basarabiei în comunitatea Europei Libere de despotismul luminat.
O translaţie pentru care un singur politician de la Chişinău a simţit mâniile Moscovei. Actualul preşedinte interimar.

Ion Petrescu
Pentru Arena

Does Romania want to gobble up Moldova?

Romanian Prime Minister Emil Boc hopes that his country’s border with Moldova will disappear into thin air, but this is possible only after Moldova has joined the European Union. Mr. Boc said Thursday that a removal of the border remains Romania’s top priority. The statement, made amid a political crisis in Moldova, as well as amid an involved economic situation in Romania, has stirred up Moldovan society, and has called attention of politicians in other countries.

The Romanian Prime Minister’s statement is an exact replica of what Romanian President Traian Basescu has repeatedly said about his non-recognition of the Moldova border as a direct consequence of the Molotov-Ribbentrop Pact of 1939. Bessarabia and North Bukovina were severed from Romania following the signing of the pact. Now Basescu suggests that Moldova should merge with Romania as part of the European Union.

 Different people in Chisinau have taken the statement differently. Some are certainly unprepared for the move, while others have strongly supported the idea; what’s more, the Romanian leaders’ suggestion has caught on.

 The Director-General of the Centre for the Post-Soviet Area Studies Alexei Vlasov has said this, by way of explanation, in an interview with the Voice of Russia.

Read more: english.ruvr.ru 

30/10/2010 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: