Parlamentului României a avizat favorabil un proiect de lege privind încadrarea în muncă a românilor din R.Moldova și alte state, scrie https://radiochisinau.md
Potrivit unui comunicat difuzat de deputatul Constantin Codreanu, Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor a Parlamentului României a avizat favorabil un proiect de lege privind încadrarea în muncă a românilor din Republica Moldova și alte state non-UE pe piața muncii din România.
Proiectul de lege a fost avizat pozitiv și de către Comisia juridică, de disciplină și imunități din Camera Deputaților, care este cameră decizională.
De asemenea, proiectul are avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.
Propunerea legislativă a fost inițiată la 3 mai 2018 de către deputatul Constantin Codreanu, Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, împreună cu deputatul Petru Movilă, vicelider al Grupului parlamentar al PMP, și alți parlamentari unioniști, mai precizează sursa citată.
”În condițiile în care înregistrăm pe piața muncii din România un deficit de forță de muncă, atât calificată cât și necalificată, este firesc să ne gândim, asemenea Poloniei sau Slovaciei, în primul rând la consângenii noștri din jurul granițelor.
Este regretabil că Guvernul s-a opus acestui proiect de lege atât de așteptat de românii din Basarabia, nordul Bucovinei, ținutul Herța, Timoc și Voievodina sau din Albania și Macedonia.
Păstrăm totuși speranța că majoritatea deputaților vor manifesta responsabilitate și vor susține proiectul în plen”, a precizat deputatul Constantin Codreanu pe marginea inițiativei legislative aflate în dezbatere parlamentară”.
În cadrul celei de-a XV-a ediții a Universității de Vară Izvoru Mureșului a fost constituită Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud-Estul Europei. Inițiatorii sunt reprezentanți ai organizațiilor românești din jurul granițelor din Balcani.
Federația este un organism care vizează crearea unui cadru de solidaritate și unitate de acțiune a românilor din comunitățile istorice și o cât mai bună reprezentare în relația lor cu toate organismele cu atribuții și preocupări legate de sfera lor de interes, anunță inițiatorii.
Un prim atu al Federației îl reprezintă alegerea în funcția de secretar general a domnului Vlad Cubreacov, președintele Asociatiei „Răsăritul românesc”, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și un bun cunoscător al realităților românești, atât din țară, cât și din afara acesteia.
Secretarul general este ales consensual pentru un mandat de doi ani și are funcții de coordonare și reprezentare.
Procesul de adoptare a deciziilor Federației este de asemenea consensual.
Secretarul general este asistat de un secretariat tehnic a cărui componență este aprobată de comun acord de către organizațiile membre ale Federației.
La Federație pot adera și alte organizații ale românilor din Centrul și Sud-Estul Europei.
Dl. Vlad Cubreacov a precizat că acest organism va fi un partener de dialog atât cu autoritățile statului român, dar și ale altor state din centrul și sud estul Europei în care există comunități de români, în chestiuni legate de drepturile lingvistice, culturale și religioase ale acestora.
„Era de mult timp necesar să avem o singură voce care să fie ascultată de autoritățile statului român, care trebuie să-și plece în sfârșit urechea la problematica pe care noi am adus-o la cunoștință de-a lungul anului, dar care nu și-a găsit soluțiile de-a lungul anului.
Trebuie să recunoaștem că unul dintre scopurile înființării Federației comunităților românești din Centrul și Sud Estul Europei este sensibilizarea factorilor decidenți de la București, a autorităților care sunt competente în acest domeniu și determinarea acestora să acționeze concret, practic și eficient în beneficiul românilor și a comunităților lor, adesea aflate în dificultate culturală și identitară majoră”, a declarat Vlad Cubreacov.
Pe hartă: răspândirea populaţiilor româneşti în jurul frontierelor României
PROTOCOLUL DE CONSTITUIRE A FEDERAȚIEI ORGANIZAȚIILOR ROMÂNEȘTI DIN CENTRUL ȘI SUD-ESTUL EUROPEI
La Federație pot adera și alte organizații ale românilor din Centrul și Sud-Estul Europei.
Organizațiile fondatoare:
Uniunea Interregională Comunitatea Românească din Ucraina (23 de organizații)
Comunitatea Românilor din Serbia (28 de filiale)
Congresul Românilor din Serbia (8 organizații –Timoc)
Asociația „Răsăritul Românesc” din R. Moldova
Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria „AVE”
Asociația „Aromânii din Albania”
Membrii de onoare:
Societatea Macedo Română – București
Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni – București
La Federație și-au anunțat de asemenea aderarea:
Asociația ”Aromânii din Albania”
Congresul Românilor din Serbia
Asociații membre cu titlu onorific:
Societatea de Cultură Macedo-Română – București
Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni – București
Reprezentanții comunităților românești din Serbia și Bulgaria au atras atenția la lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, că situația cu care se confruntă este una deosebit de gravă, fiind supuși unui proces continuu și agresiv de asimilare, iar fără sprijinul statului român nu își vor mai putea păstra identitatea națională.
În cadrul lucrărilor s-a criticat dur absența reprezentanților Ministerului pentru Românii de Pretutindeni chiar la dezbaterile care vizează problemele românilor din comunitățile istorice și lipsa continuității și coerenței în acțiunile pe care această instituție le desfășoară.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova