În 1974, Tom Leonard, profesor de statistică la universitatea din Warwick (Anglia), i-a trimis confratelui său Arthur Koestler următoarele observaţii, însoţite de o anecdotă:
„Un fenomen de coincidenţă are, prin definiţie, probabilităţi infinitezimale de a se produce. Există însă o infinitate de evenimente susceptibile să apară ca şi coincidenţe în viaţa unui individ, dar care în cele din urmă nu i se întâmplă.
Dacă am face bilanţul tuturor coincidenţelor posibile, am afla probabilitatea ca cel puţin una dintre ele, absolut remarcabilă, să se producă în decursul vieţii unui individ. Aş fi surprins să existe mulţi oameni cărora să nu li se fi întâmplat nicio coincidenţă extraordinară.
Iată cel mai frumos caz de coincidenţă pe care-l cunosc:
În timpul primului său curs la universitate, un nou profesor de statistică le prezenta studenţilor legile probabilităţii. El scoase o monedă din buzunar şi o aruncă în aer.
Moneda căzu la sol, se învârti o vreme şi, sub un ropot de aplauze, se imobiliză în plan vertical, pe muchie. Era una dintre numeroasele posibilităţi de oprire a mişcării .”
Matematicianul Warren Weaver a calculat că şansele ca o monedă perfect rotundă să se oprească pe muchie în asemenea condiţii sunt de aproximativ una la un miliard. (Alan Vaughan, Incredible Coincidence, p. 198-199).
Potrivit unora, astfel de coincidenţe au o motivatie prea importantă, sunt prea ordonate, pentru a fi un produs al întâmplării.
Atunci însă, cum le putem explica?
Întrebarea pe care si-au pus-o mulţi oameni a fost aceea dacă ar putea exista o astfel de lege care să guverneze totul, sau scepticii au dreptate în ceea ce priveşte coincidenţa, pe care o privesc ca pe un capriciu al norocului, o pura întâmplare?
Daca ne uitam în natură vedem ca în spatele evenimentelor exista legi care le guvernează.
Mişcarea materiei – de la celulele, molecule, atomi etc, pâna la plante şi Univers – este guvernată de legi bine stabilite, doar că multe nu au fost încă descoperite.
De foarte multe ori Universul ne-a aratat ca exista o ordine în modul cum se desfasoara lucrurile. Iar daca toata materia este guvernata de anumite legi, nu este oare rezonabil sa credem ca si omul, care este format tot din materie, precum şi destinul acestuia, este guvernat de astfel de legi care sunt pentru moment invizibile? Sau este aceasta afirmaţie o speculaţie nerezonabilă?
Din Antichitate se crede ca ceea ce oamenii numesc noroc sau ghinion, de fapt nu există, ci sunt evenimente guvernate de astfel de legi si principii ale Universului – Calea Universului, dupa cum o numeau anticii.
Exemple sunt nenumărate…
În 1660, o corabie s-a scufundat în strâmtoarea Menai. Toti cei 81 de pasageri au murit, cu exceptia unui om numit Hugh Williams.
În 1767, un al doilea vas s-a scufundat în strâmtoarea Menai si din nou singurul supravietuitor era un barbat pe nume Hugh Williams.
În 1820 un al treilea vas, cu 25 de pasageri, s-a scufundat în strâmtoarea Menai.
Singurul supravietuitor se numea Hugh Williams.
În 1940, un vas a fost distrus de o mina germana. Singurii doi supravietuitori, un om si nepotul sau, se numeau amândoi Hugh Williams.
Când regele Franţei, Ludovic al XVI-lea era copil, a fost avertizat de un astrolog să fie atent în fiecare a 21-a zi a fiecărei luni.
Ludovic s-a speriat de această previziune încât evita orice fel de activitate în acea zi.
Cu toate acestea, a fost arestat pe 21 iunie 1791, dupa Revolutia franceza, pe 21 septembrie 1791 regalitatea a fost abolita, iar pe 21 ianuarie 1793 cand a fost executat.
În 1913 Hitler, Stalin, Troţki, Broz Tito şi Sigmund Freud au fost vecini în timp ce se aflau în Viena, iar unii din ei erau clienţii fideli ai aceloraşi cafenele. Stalin şi Troţki se ascundeau acolo de organele de represiune ruseşti.
Fondatorul psihanalizei, Sigmund Freud, practica la Viena medicina, iar viitorul preşedinte comunist al Iugoslaviei,Tito, era în căutarea unui loc de muncă şi a unei vieţi mai bune.
Hitler avea pe atunci 24 de ani, nu fusese admis de două ori la Academia de Artă din Viena şi trăia de azi pe mâine.
În anul 1930, Joseph Figlock mergea pe o stradă din Detroit (SUA), când un un bebeluş a căzut peste el de la etajul doi al unui imobil. Un an mai târziu, acelaşi bebeluş, de la acelaşi etaj a căzut peste acelaşi om. Din nou, cei doi au scăpat cu bine.
În iarna lui 1933, cargoul englez Saxilby a naufragiat în timp ce traversa Atlanticul.
Nu a existat niciun supravieţuitor. Totuşi, un membru al echipajului, numit Joe O’Kane, a reușit să scrie un mesaj prin care îşi lua rămas bun de la fratele, sora şi logodnica lui, anunțându-i că nava pe care era îmbarcat tocmai se scufunda. El a pus mesajul într-o cutie metalică.
Straniu, dar după trei ani de la naufragiu, coincidența a făcut ca ultimele cuvinte ale acestui marinar să ajungă pe o mică plajă din Ţara Galilor, la aproximativ 1,5 km de satul de origine al acestuia, Aberavon, în apropiere de Swansea.
Cutia conţinea următorul mesaj: „SS Saxilby se scufundă undeva pe coasta Irlandei. Vă iubesc. Pentru surorile, fraţii şi logodnica mea, Dinah. Joe O’Kane.”
Genialul compozitor Richard Wagner a fost urmărit toată viaţa de cifra 13…
S-a născut în anul 1813. Cifrele care compun anul naşterii sale însumează numărul 13. Numele său era compus din 13 litere.
Richard Wagner
A scris 13 opere. A suferit 13 ani în exil. Teatrul din Riga unde a fost director al orchestrei, a fost inaugurat pe data de 13 septembrie.
Acesta a murit pe data de 13 februarie 1883, în al XIII-lea an al unificării Germaniei.
În 1883, un oarecare Henry Ziegland a încheiat relaţia pe care o avea cu prietena lui care, din disperare, s-a sinucis.
Fratele furios al fetei l-a urmarit pe Ziegland si l-a impuscat. Crezând ca l-a omorât , fratele şi-a luat apoi propria viaţă.
De fapt, Ziegland nu a fost omorât. Glontele i-a atins doar faţa, oprindu-se într-un copac. Ani mai tarziu, Ziegland a decis să taie acelaşi copac, care încă mai avea glontele în el.
Uriasul arbore era atât de mare, încât a decis să il arunce în aer cu dinamită.
Explozia a propulsat glontele chiar în capul lui Ziegland, ucigându-l pe loc !
In 1895 în tot statul american Ohio erau doar 2 automobile… care …. au intrat unul în celalalt.
Cometa Halley trece pe lângă Pământ o dată la 76 de ani, astfel că puțini sunt cei care prind trecerea ei de două ori în viață.
O astfel de persoană a fost Mark Twain.
Marele scriitor american s-a născut în anul 1835, în ziua în care a apărut cometa Halley şi a murit în anul 1910, când aceasta a reapărut.
În anul 1909, pe când cometa se apropia de Pământ, Twain şi-a prezis moartea spunând:
„M-am născut odată cu cometa Halley în 1835. Ea vine din nou anul viitor şi mă aştept să părăsesc lumea aceasta odată cu ea. Va fi cea mai mare dezamăgire din viaţa mea dacă nu plec odată cu cometa Halley.
Cel Atotputernic a spus, fără îndoială:
Acum se află aici aceşti doi ciudaţi de neînţeles, ei au venit împreună şi trebuie să plece împreună.”
Din cauza unei erori de calculator doua femei din America, ambele numite Patricia, au primit acelasi număr de securitate socială.
Când cele doua femei s-au reunit într-un birou pentru a rectifica greseala au descoperit că:
– Ambele au fost botezate Patricia Ann Campbell
– Taţii ambelor femei se numeau Robert Campbell
– Ziua lor de naştere era pe 13 martie 1941
– Ambele s-au măritat cu militari, în anul 1959
– Ambele aveau doi copii de aceleasi vârste
– Ambele erau interesate de pictura în ulei
– Ambele au studiat domeniul cosmeticelor
– Ambele lucrau pe post de contabili
Prezicerea victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale în serialul american de succes The Simpsons.
Realizatorii serialului glumeau într-un episod din anul 2000 – „cum ar fi dacă Donald Trump ar deveni președintele Statelor Unite”…
Nu aveau de unde să știe că această premoniţie va deveni realitate !
Recent, a fost aprobat, tacit, de catre Senat, un proiect de lege initiat de UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare a Romaniei, desi Guvernul se pronuntase in toamna lui 2009, sustinand ca aceasta initiativa est inoportuna.
Csutak Istvan sustine ca “actualul sistem ii defavorizeaza pe cei mai slabi. Statisticile arata ca in primii 10 ani ai regiunilor de dezvoltare (1998 – 2007) judetele puternice si mari au atras incomparabil mai multe fonduri decat cele ramase in urma”, iar “mecanismul dezvoltarii echilibrate nu a functionat”.
In consecinta, a gasit si a propus un algoritm care sa garanteze o alocare mai corecta a acestor fonduri. Prin noua configuratie propusa “s-ar crea premizele unei competitii mult mai echilibrate, dat fiind ca regiunile de dezvoltare ar fi formate din judete cu “greutate” comparabila”, explica Csutak Istvan.
In proiect este propusa impartirea Romaniei in niste regiuni mai mici deoarece astfel se pot respecta mult mai fidel criteriile deja amintite “situatia geografica, socio-economica, istorica, culturala sau de mediu”.
Autorul proiectului spune ca “imi vine greu sa cred ca judete ca Vrancea si Buzau raportate la Constanta si Tulcea formeaza realmente o arie omogena. Sincer sa fiu, nu prea sesizez mare coeziune nici intre Bihor si Maramures”.
In plus, Csutak Istvan da asigurari ca regiunile de dezvoltare nu vor avea atributiuni administrative.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova