R.Moldova cere OSCE sprijin pentru evacuarea munițiilor rusești din Transnistria. Slovacia spune că e „nevoie de timp.
Sunt necesare verificări internaționale ale depozitelor rusești de muniții aflate în Transnistria, a declarat ministrul de Externe de la Chișinău, Tudor Ulianovschi, la întâlnirea cu președintele în exercițiu al OSCE, ministrul de Externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák.
Depozitele de muniții din satul transnistrean Cobasna, situat nu departe de frontiera cu Ucraina, sunt dintre cele mai mari din Europa, notează agenția rusă RIA „Novosti”, citată de Rador.
„Aceste depozite devin un pericol social și umanitar atât pentru Republica Moldova, cât și pentru vecinii ei”, a declarat Ulianovschi.
Ministrul și-a exprimat speranța că vor fi găsite „soluții viabile” pentru soluționarea conflictului din regiune.
„Salutăm eforturile făcute de guvern pentru obținerea de rezultate și așteptăm pe viitor rezultate. Importantă este respectarea suveranității și a integrității teritoriale a Republicii Moldova, cu stabilirea unui statut special pentru regiunea transnistreană”, a replicat Lajčák, care a arătat că OSCE și Slovacia sunt gata să-i acorde Republicii Moldova sprijinul în această chestiune, „dar trebuie să se înțeleagă că soluționarea necesită timp”.
Rusia s-a angajat, în 1999, la Summit-ul OSCE de la Istanbul, să-și retragă definitiv trupele și echipamentele militare (incluiv munițiile depozitate la Cobasna) din Transnistria până în 2002.
58 de garnituri de tren au fost evacuate pe parcursul câtorva ani, până în 2003, însă după eșecul „planului Kozak” de federalizare a Republicii Moldova, care prevedea și legalizarea prezenței militare rusești în regiunea separatistă din stânga Nistrului pe un termen de 20 de ani, Kremlinul a negat orice obligații pe care le-a semnat anterior în această privință scrie Radio Chișinău.
În localitatea Cobasna se află cel mai mare depozit de muniţii din Europa de Est. Localitatea se află sub jurisdicţia Tiraspolului, iar accesul în zonă este strict interzis, fiind controlat de forţele transnistrene şi forţele ruse de pacificare.
Nimeni, în afară de autorităţile transnistrene şi ruse, nu cunoaşte cantitatea, tipul şi starea muniţiilor din Cobasna. Aici se păstrează muniţiile fostei armate a 14-a, dar şi o parte din armamentul, evacuat în anii `90 de armata sovietică, din fosta RDG şi Cehoslovacia. Nenumăratele discuţii şi negocieri privind evacuarea acestora din regiune, precum şi tratatele semnate cu oficialii ruşi nu au dat rezultate, iar acestea ar putea fi folosite în orice scop.
Muniţiile din Cobasna prezintă un pericol pentru securitatea întregii regiuni, deoarece pot fi folosite inclusiv în scopuri teroriste.
Conform documentelor mai sunt în jur de 20 000 de tone de muniţie de artilerie, de infanterie, echipament militar etc.
Conform unui studiu al Academiei de Ştiinţe al R. Moldova, în caz de deflagraţie puterea exploziei ar putea echivala cu cea a unei bombe atomice de 10 kilotone, aproximativ egală cu cele din Hiroşima şi Nagasaki. Aceste muniții sunt cu termenul de utilizare expirat, iar unele şi cu termenul de păstrare expirat.
De aceea, la momentul actual, ar fi foarte bine dacă comunitatea internaţională ar putea să elaboreze un mecanism de control al depozitelor de la Cobasna, astfel ca munițiile păstrate aici să nu ajungă o sursă de pericol , dar şi o posibilitate de înarmare a „omuleţilor verzi” şi a altor formaţiuni din afara ţării .
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova