La Chișinău sunt aruncate niște „șopârle” care nu au altă misiune decât să dezinformeze. Moscova va încerca să recupereze palma primită din partea lui Marian Lupu.

 Invitatul de la Radio România din această dimineață de 8 ianuarie, în discuție cu Gabriel Basarabescu, a fost binecunoscutul ziarist de la Chișinău – Constantin Tănase, director al cotidianului „Timpul”.

Ascultați în audio inserat în text discuția( http://stelapopa.unimedia.md/2011/01/08/13081/ )și găsiți mai jos și descifrarea principalelor idei exprimate

„Acalmia de la Chișinău” și „optimismul pragmatic”

Primul indemn al lui Constantin Tanase este ca trebuie sa fim atenti cu toate informatiile care vin de la Chisinau pentru ca exista „niste asa-zisi analisti politici lansati intentionat pe piata media de la Chisinau. Sunt niste soparle care nu au alta misiune decat sa dezinformeze”, atentioneaza reputatul ziarist.

Constantin Tanase spune ca „exista in societate un anumit optimism, dar linistea asta e doar vizibila, exista si partea invizibila”. Si asta pentru ca „inca nu e totul pus la punct, se ma trag sforile si se fac aranjamentele”.

„Ma tem ca traim intr-o iluzie, criza constitutionala inca nu a disparut si inca nu se vad solutiile. Chestiunea celor doua voturi de aur pentru alegerea sefului statului inca nu e rezolvata”, afirmă directorul de la „Timpul”. Constantin Tanase mai spune sa fim atenti la zvonurile lansate precum ca s-ar fi gasit deja cele doua voturi de aur. El spune „cu toata responsabilitatea” ca „nu e nici pe departe asa”.

În ce direcție s-ar îndrepta aceste șopârle, acești dezinformatori?

„Ele, aceste soparle, sunt lansate in primul rand de liderii staff-urilor celor 3 partide care se afla inca in procesul de negocieri deoarece nu toate detaliile sunt inca puse la punct. Nu exclud ca exista si un interes localizat in alta zona decat la Chisinau, de unde vin aceste soparle. PCRM a dezgropat securea razboiului prin gura lui Igor Dodon si a unui asa-zis analist Zurab Todua, membru deja al PCRM, in cadrul unei emisiuni televizate de la NIT, unde au declarat ca in curand vor veni cu dezvaluiri socante despre cum a negociat Marian Lupu crearea aliantei de centru-stanga si cum nu s-a tinut de cuvant”.

Asadar, „gheata se pare ca e foarte subtire si e bine ca oamenii sa faca o distinctie intre informare si dezinfomare”, spune moderatorul Gabriel Bassarabescu.

„Sa incerce sa se informeze din mai multe surse”, vede Constantin Tanase solutia. „Exista o parte a presei care nu isi permite sa se joace cu asemenea lucruri. Exista si presa de calitate la Chisinau”.

Totusi, exista zone in teritoriu unde se vrea ca informatia sa ajunga distorsionata. Mai ales in zonele rurale, unde oamenii au acces la cate un canal tv sau doua si de unde lipsesc ziarele si internetul. Acolo, spune Constantin Tanase „se mai lucreaza pe metoda veche – a zvonurilor. Si la aceasta se lucreaza inclusiv din partea partidelor aliantei”.

Despre direcția europeană

Referindu-se la mesajul lui Marian Lupu adresat cetatenilor de Anul Nou, Constantin Tanase spune ca a remarcat ca nu a existat in discursul interimarului notiunea de „partener strategic” sau Rusia, dar e pomenita „integrarea europeana”. Jurnalistul spune totusi ca „se vede ca discursul a fost facut in graba”.

Relația cu Moscova

Despre relatiile cu Moscova, directorul de la „Timpul” nu crede ca lucrurile stau prea bine. Si continua: „Desi se spune ca Lupu este omul Moscovei, totusi, dupa figura pe care a facut-o el, ca a negociat o luna o alianta de centru-stanga si pe ultima suta de metri a constituit o alianta de centru-dreapta, cred ca Moscova va incerca sa recupereze aceasta palma si nu stiu daca se va supara numai pe Lupu sau pe intreaga RM. Aici avem un semn de intrebare.”

Totusi, in concluzie, Constantin Tanase rămâne optimist și spune ca „trebuie sa tinem pumnii stransi si sa fim increzatori ca directia europeana este deja una batuta in cuie”.

Publicitate

REPUBLICA MOLDOVA LA RĂSCRUCE. APROAPE DE EUROPA ŞI LA UN PAS DE EŞEC

October 12th, 2010

TRAIAN UNGUREANU

Moldova a devenit un caz cu totul special la Bruxelles. Funcţionari de vîrf ai Comisiei Europene cu care am discutat oficial şi neoficial nu mai au aproape nici o îndoială faţă de bunele intenţii şi de capacitatea de evoluţie europeană ale noii Moldove – cum îi spun ei.

Se întîmplă foarte rar ca un stat din afara Uniunii să fie tratat cu acest optimism uneori aproape euforic. Funcţionarii Comisiei sînt birocraţi în genere foarte reţinuţi în sentimente şi discurs. Moldova le inspiră, însă, un soi de încredere certă, întărită, foarte probabil, de experienţele frustrante în relaţia cu alte state de pe flancul de est al UE.

Nu e nici un mister: dezolarea produsă şi împinsă pînă aproape de capăt de Ucraina a pregătit terenul pentru un diagnostic colectiv negativ. Ţările estului de după estul european sînt inabordabile sau, în cel mai bun caz, o problemă care cere tact şi răbdare infinită. Prestaţia Alianţei pro-europene care guvernează Moldova a fost cu atît mai neaşeptată. Oamenii de contact ai instituţiilor europene au pornit de la premizele fixate de Ucraina, Armenia sau Azerbaijan, ca să nu mai vorbim de Belarus. În plus, îngheţul încărcat de declaraţii pro-europene de pe vremea comuniştilor a pregătit UE pentru prelungirea impasului.

După primele cîteva săptămîni şi luni de negocieri cu noile autorităţi de la Chişinău, europenii au observat cu uşurare şi cu o enromă surpriză, dacă nu cumva cu recunoştinţă, că lucrurile s-au schimbat. Adică merg bine. Funcţionarii cu care am discutat sînt încîntaţi de maniera de lucru a oficialităţilor moldovene care – spun ei – reacţionează extrem de rapid şi eficient la toate sugestiile, negociază foarte pozitiv şi au o viteză de execuţie remarcabilă. De aici şi problemele.

Apropierea alegerilor a devenit un test nervos pentru oamenii Comisiei Europene. Va rezista Alianţa şi, odată cu ea, spiritul pro-european? Nu, reprezentanţii Comisiei nu pariază e o victorie a Alianţei și nici nu urzesc împotriva unei reveniri comuniste. Negociatorii europeni sînt pregătiţi pentru orice variantă. Însă tot ei ştiu, deja, foarte bine ce consecinţe imediate vor ava cele două scenarii posibile.

Un nou guvern al Alianţei (în orice formulă ar cristaliza el) e privit ca o garanţie de continuitate. Un guvern comunist ar rostogoli toate procesele de cooperare europeană spre impasul abia depăşit. Cu alte cuvinte, fincţionarii Comisiei au învăţat bine distribuţia şi s-au lămurit asupra jocului de scenă. Ei mărturisesc deschis că administraţia comunistă ar fi perfect capabilă să lucreze cu instituţiile europene dar nu îşi doreşte aşa ceva. Comuniştii ar avea capacitatea să coopereze dar sînt, politic, împotriva cooperării. Un guvern comunist ar face retorică pro-eruopeană şi operă de administraţie non-europeană. Concluzia la care au ajuns reprezentanţii Comiseiei nu are nimic ideologic, adică nu e anti-comunistă sau anti-rusă. E, pur şi simplu, constataea unor negociatori pragmatici care înţeleg ce joc face echipa din faţa lor.

Alegerile din 28 noiembrie au, aşadar, o importanţă formidabilă. Moldova se apropie de alegeri de pe o poziţie pro-europeană foarte convingătoare dar riscă să piardă acest cîştig istoric, la urne. Redescoperirea Europei ar putea fi abandonată. Desprinderea Moldovei de condiţia generală a statelor din periferia sovietică e posibilă. O revenire la formula comunistă, sub presiunea propagandei politice, ar bloca, însă, căile de ieşire. Cazul Moldovei e, într-adevăr, excepţional: foarte aproape de joncţiunea cu Europa şi, în continuare, la un pas de eşec.

Am reprodus articolul:”REPUBLICA MOLDOVA APROAPE DE EUROPA ŞI LA UN PAS DE EŞEC”

VIITORUL EUROPEAN AL R.MOLDOVA DEPINDE DE REZULTATUL ALEGERILOR DIN NOIEMBRIE

Viitorul european al Moldovei depinde de rezultatele alegerilor din noiembrie

 

Autorităţile de la Chişinău se bucură de un sprijin financiar fără precedent din partea Uniunii Europene şi este cât se poate de real ca, în cel mult doi ani, cetăţenii moldoveni să poată circula în UE fără vize. Totul depinde, însă, de rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie, la care moldovenii vor trebui să aleagă între viitorul european şi trecutul comunist.

UE a transmis un semnal foarte clar cetăţenilor şi clasei politice din Republica Moldova, în cadrul recentei reuniuni a grupului bilateral de prietenie care a avut loc la Chişinău. În discursuri separate, liderii occidentali au legat destinul european al Moldovei de continuarea, după alegerile din noiembrie, a reformelor demarate de Alianţa pentru Integrare Europeană aflată acum la guvernare.Revenirea comuniştilor la putere ar duce la „căderea Moldovei de pe hartă”, crede consilierul preşedintelui moldovean pe probleme de integrare europeană, Dan Dungaciu:

„UE nu a pus aici (în Moldova – n.n.) mâna pe creştetul unui personaj sau a unui partid politic. E vorba de un proiect care a fost purtat cel mai bine de către Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE). Despre integrarea europeană s-a mai vorbit în Republica Moldova dar, de data aceasta, Alianaţa chiar şi-a luat în serios discursul. Şi dacă nu se va întâmpla asta, mă tem că… ştiţi cum e, nivelul de aşteptări şi de speranţe este atât de mare încât, dacă nu se va întâmpla ceva bun, adică această continuitate a proiectului european după 28 noiembrie, dezamăgirea va fi enormă.

Să nu ascundem faptul că Republica Moldova s-a bucurat şi de un context pozitiv: UE riscă să nu aibă nimic sau prea puţine proiecte de succes în răsărit. Şi când Ucraina s-a îndepărtat de tipul de discurs şi chiar tipul de acţiuni pe care l-a avut fosta guvernare, Republica Moldova a rămas, într-un fel, singurul partener care poate deveni proiect de succes. Şi prea mulţi oficiali europeni au făcut aceste declaraţii ca să mai poată să şi le schimbe dacă lucrurile vor merge prost după 28 noiembrie.

 Sigur că nu vom vedea coruri de oficiali europeni care vor plânge pe străzile Bruxelles-ului şi sigur că la nivel formal dialogul va continua, dar dezamăgirea va fi enormă. Republicii Moldova nu i se va mai da altă şansă, pentru că una i s-a dat, într-o formă voalată, pe la 2005″.

Totuşi, deocamdată, în relaţia cu Moldova se vorbeste despre „parteneriat special” în loc de integrare propriu-zisă, despre integrare economică şi asociere politică – nu despre integrare politică, aşa cum şi-ar dori Chişinăul.

E firesc, pentru că Moldova, sprijinită de partenerii externi, are de rezolvat problema transnistreană. Fără soluţionarea acestei probleme, integrarea propriu-zisă este imposibilă. Ministrul adjunct de Externe al Republicii Moldova, Andrei Popov, susţine, însă, că abolirea regimului de vize de către UE faţă de cetăţenii moldoveni este posibilă până la soluţionarea definitivă a diferendului transnistrean: „Sunt convins că dacă, în doi ani de zile, nu se rezolvă problema transnistreană – aceasta nu ne poate împiedica să primim lumină verde pentru abolirea vizelor în UE”.

Popov a explicat că partenerii europeni ai Republicii Moldova au o poziţie favorabilă în ceea ce priveşte liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni: „Chiar şi Franco Frattini, ministrul ţării UE în care sunt cei mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova la lucru – peste 150 mii de cetăţeni moldoveni în Italia – a admis că este mulţumit şi apreciază aportul pe care cetăţenii Republicii Moldova îl aduc la prosperitatea şi la dezvoltarea economică a Italiei. El a spus că este mulţumit de ceea ce fac ei acolo şi că, prin comportamentul lor, dau dovadă că sunt cetăţeni europeni de bună credinţă.

 Dl Frattini a spus că nu vede nici un obstacol pentru care UE n-ar trebui să accelereze procesul de dialog cu Republica Moldova”.

Potrivit lui Andrei Popov, nici calitatea de membru al Comunităţii Statelor Independente nu împiedică, momentan, Republica Moldova să se apropie de UE.

 Dan Dungaciu susţine, însă, că Republicii Moldova i-ar fi mai comod să negocieze cu Federaţia Rusă, care întreţine CSI-ul, de pe poziţia de partener al UE: „Problema Federaţiei Ruse este cum te raportezi la ea.

 Adică, poţi să te raportezi, cum a făcut din păcate Republica Moldova de prea multe ori, de pe poziţiile cuiva care aşteaptă indulgenţe. Dacă eşti în UE, cu siguranţă că ai alte pârghii. Poţi să fii mai contondent, poţi să fii mai arţăgos… Or, Polonia a fost.

Polonia a blocat chiar un tratat al UE cu Federaţia Rusă, pentru că polonezilor nu le-a plăcut cum le sunt tratate exporturile pe piaţa rusească. În UE îţi poţi permite, pentru că ai o protecţie”.

 

Autor: Vitalie Călugăreanu (DW-Chişinău)
Redactor: Cristian Ştefănescu