Mai multe subiecte legate de „Cântecul monstrului din Loch Ness”, de Edwin Morgan apar încă din 2004 într-un manual alternativ de Limba şi literatura română destinat elevilor din clasa a IX-a , al căror autori sunt Alexandru Crişan, Liviu Papadima, Ioana Pârvulescu, Florentina Sâmihăian și Rodica Zafiu.
A apărut la Editura Humanitas Educational și a fost aprobat prin OMECS nr. 3886/ 2004.
„Cântecul monstrului din Loch Ness” este un poem pe care elevii de clasa a IX-a trebuie să îl studieze…
Iată poezia „Cântecul monstrului din Loch Ness”, de Edwin Morgan, pe care vă propun să o memorăm împreună cu ajutorul înregistrării video de mai jos:
Aceeaşi editură publică manuale şi pentru ciclul primar, în care acordă spaţii ample unor scriitori precum Mircea Cărtărescu sau Laura Grunberg, aceasta din urmă ocupând, în manualul de Comunicare în Limba Română pentru clasa a II-a, partea a II-a, deci pentru cel de-al doilea semestru, nu mai puţin de 5 lecţii consecutiv.
În manualele pentru clasa a doua citim îngroziţi un experiment care se regăseşte în suplimentarul de Matematică şi Explorarea Mediului, care îi îndeamnă pe elevi să închidă un şoricel într-un borcan şi să-l lase acolo timp de mai multe zile fără hrană şi fără apă, pentru a-i observa comportamentul.
Mai multe pagini din manual au fost publicate pe reţeaua de socializare Facebook de o utilizatoare.
„Într-o ţară în care ni se cere să învăţăm sportul din manual şi în care laboratoarele sunt învechite sau inexistente, venim totuşi cu o iniţiativă laudabilă de a aplica practic ceea ce învăţăm.
Dar nu ne duce capul mai mult de atât: să lăsăm un şoricel fără mâncare şi apă şi săl observăm cum moare”, a scris o mămică.
Manualul este conceput de renumita familie de pedagogi Pârâială, care a semnat numeroase alte manuale pentru elevii de clasele I-IV.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova