Manifestarea a început cu intonarea imnului naţional şi cu o slujbă religioasă, oficiată de un sobor de preoţi, în memoria ostaşilor români care şi-au sacrificat viaţa în cele două conflagraţii mondiale.
După acest moment, mai multe persoane, inclusiv copii şi adolescenţi, au citit numele celor 149 de eroi români căzuţi în zonă, după fiecare nume, participanţii rostind: Prezent!
Primarul oraşului Dărmăneşti, Constantin Toma, s-a adresat celor prezenţi, şi le-a mulţumit pentru că au venit ”la porţile de fier ale Moldovei”, pentru a cinsti eroii români.
„Acum 100 de ani, aceşti oameni s-au jertfit pentru libertatea noastră. Mulţumesc fiecăruia dintre voi şi vă sunt veşnic dator pentru că aţi ales să vă rupeţi din timpul vostru şi să veniţi aici, alături de cei de pe Valea Trotuşului, de pe Valea Uzului, de pe Valea Tazlăului, să cinstim împreună eroii români. Nu am încercat, prin ceea ce am făcut noi, decât să cinstim memoria eroilor români, n-am vrut şi nu dorim să stricăm pacea şi liniştea din ţara românească. Dar nu am putut să stăm impasibili la ceea ce s-a întâmplat în acest cimitir, timp de mai bine de 50 ani.
Faptul că noi am pus aici câteva cruci simbolice, în memoria celor care au apărat acest ţinut, nu cred că este un lucru greşit. Faptul că am ridicat acest monument, în memoria tuturor eroilor care sunt înhumaţi aici, cred că este un lucru absolut normal în anul 2019. Astăzi, aici, în cimitirul internaţional de la Valea Uzului, ne-am strâns să aducem o rugăciune, o mulţumire şi un crez celor care au luptat pentru a apăra acest ţinut”, a spus primarul din Dărmăneşti care şi-a exprimat consideraţia pentru toţii eroii înhumaţi la Valea Uzului, indiferent de naţionalitate.
„Dacă nu aş fi iubit eroii, de orice naţionalitate ar fi fost ei, astăzi, aici, pe acest monument, nu vedeaţi înscris numele tuturor eroilor. Am scris acolo: ‘În memoria eroilor români, maghiari, germani, austrieci, ruşi, italieni, sârbi’.”Toţi trebuie să dăm dovadă de înţelepciune, de înţelegere şi chiar şi în al 100-lea ceas, să ne întindem mâna, să fim fraţi, pentru că, vrem sau nu vrem, trăim în graniţele aceluiaşi stat”, a afirmat Constantin Toma.
Primarul din Dărmăneşti a înmânat distincţii de „Fii ai Văii Uzului” mai multor persoane, printre care şi un copil care, în data de 6 iunie, cu ocazia Zilei Eroilor, când cimitirul era închis cu lacăt, în urma unei hotărâri a Consiliului Local Sânmartin, judeţul Harghita, a fost primul care a reuşit să intre în incintă, purtând un steag tricolor în mână.
Organizatorul evenimentului de marcare a Zilei Armatei Române, de la Valea Uzului, medicul Mihai Târnoveanu, preşedintele Asociaţiei Calea Neamului, a declarat presei :
”Ziua de 25 octombrie are o dublă semnificaţie, „eliberarea ultimei palme de pământ românesc, eliberarea oraşului Carei de sub ocupaţia maghiară”, dar şi faptul că în luna octombrie, inclusiv în data de 25, pe Valea Uzului s-au purtat bătălii crâncene în Primul Război Mondial, „care au făcut posibile, apoi, marile victorii de la Mărăşeşti şi Oituz”.
„Am venit aici, la cimitirul internaţional al eroilor Valea Uzului, români din toate colţurile ţării, pentru ca, alături cu fraţii noştri din Dărmăneşti, Dofteana, Oneşti, Comăneşti, să sărbătorim Ziua Armatei Române şi să transmitem un mesaj puternic, să transmitem mesajul unei voinţe naţionale care spune următorul lucru: monumentul eroilor români şi crucile eroilor români instalate de Primăria Dărmăneşti rămân aici, în cimitirul de la Valea Uzului. Monumentul şi crucile nu se dărâmă, chiar dacă pentru acest lucru fac presiuni atât statul ungar, cât şi UDMR. Aici este România, aici sunt Dărmăneşti, Comăneşti, Dofteana, Valea Uzului, linia de fier a Moldovei, care nu a fost niciodată înfrântă şi nici nu va fi”, a spus Mihai Târnoveanu.
Cimitirul de la Valea Uzului, cel mai mare din judeţul Harghita, se află în centrul unei dispute între autorităţile din comuna Sânmartin, judeţul Harghita şi liderii UDMR, pe de o parte şi autorităţile din Dărmăneşti, judeţul Bacău, pe de altă parte.
Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, la finalul celei de-a doua conflagraţii mondiale, în necropola de război de la Valea Uzului erau înhumaţi peste 1.300 de militari de mai multe naţionalităţi – români, unguri, germani, ruşi, austrieci, italieni şi sârbi.
CER SI PAMANT ROMANESC 