Un cifru românesc imposibil de spart
În anii războiului, confidenţialitatea mesajelor diplomatice din şi către străinătate a fost asigurată de Serviciul Cifului din Ministerul de Externe al României şi de câţiva iniţiaţi aflaţi sub conducerea lui Gigore Niculescu Buzeşti (Director al Cabinetului şi Cifrului), care au pus la punct o metodă ingenioasă de cifrare / descifrare a acestora. O perioadă ele au fost transmise şi de tânărul diplomat pe atunci, viitorul istoric Neagu Djuvara.
Acesta relata că la Ministerul de Externe mesajele importante erau supracifrate, sistemul fiind inventat special numai pentru diplomaţii noştri din străinătate, aflaţi în legătură cu grupurile lui Maniu şi Brătianu şi cu anturajul regelui, care încercau să stabilească contacte cu Aliaţii în vedere încheierii păcii.
Nemţii inventaseră o maşină de cifrat, pe care România o folosea însă doar în scopuri comerciale sau de importanţă secundară, fiindcă se ştia că la o astfel de maşină oricât de complicată şi de deşteaptă ar fi, un creier matematic îi putea descoperi formula de cifrare, devenind posibila descifrarea.
Notă:
Grigore Niculescu-Buzesti (n. 1 august 1908, comuna Sarata, judetul Buzau – d. 12 octombrie 1949, New York), a fost principalul om de legatura dintre Iuliu Maniu şi regele Mihai în lunile ce au precedat lovitura de stat de la 23 august 1944, jucând astfel un rol în îndepărtarea de la putere a mareşalului Antonescu şi instaurarea unui regim constituţional de scurtă durată în România.
A condus Direcţia Cabinetului şi Cifrului (din 20 mai 1941), Directia Afacerilor Economice si Administratie (din 23 iunie 1944) şi Direcţia Personalului (din 1 august 1944).
A obţinut o serie de informaţii ultrasecrete pe care le-a furnizat regelui Mihai I şi anturajului acestuia, dând astfel posibilitatea indepărtării mareşalului Ion Antonescu de la putere.
Surse:
http://www.rador.ro/wp-content/uploads/2017/02/enigma.
https://cultural.bzi.ro/povestea-lui-grigore-niculescu-buzesti-10542
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 