CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

“Râde iarăși primăvara”, CEL MAI CUNOSCUT CÂNTEC DE 1 MAI compus de Ciprian Porumbescu, devenit cântec comunist. VIDEO

1 Mai Ziua Muncii şi Zilele Braşovului, Curiozităţi, Obiceiuri şi ...

Foto: Demonstraţie organizată de partidul comunist  în România ceauşistă

 

 

În anul 1872, aproximativ 100.000 de lucrători din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

 

 

 

ziua muncii chicago

 

 

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, cea mai mare demonstraţie având loc la Chicago, unde au mărşăluit 90 de mii de demonstranţi, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă.

Toţi cereau ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă”.

Astfel, manifestațiile de stradă au continuat alte trei zile, iar numărul protestatarilor a fost tot mai mare. Pe 3 mai, forțele de ordine au intervenit, patru muncitori fiind uciși și mai mulți răniți.

În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket din Chicago.

 

 

 

1 Mai

Spre poliție a fost aruncată o bombă, iar 66 de polițiști au fost răniți și șapte au murit ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de 200 de persoane, dintre care mai mulți au decedat.

După acea grevă, pe tot teritoriul SUA s-a decis reducerea numărului de ore muncite într-o zi la 8 ore.

Doi ani mai târziu, social–democrații afiliați la așa–numita Internațională a ll–a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor.

În perioada care a urmat, pe 1 mai au avut loc anual demonstrații în Statele Unite, Chile, Peru, Cuba și în țări europene.  

În timpul întrunirii din anul 1886 a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii), George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor, a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.

Congresul Internaţionalei Socialiste a declarat, în anul 1889, 1 mai – Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, care au manifestat pentru reducerea normei orare zilnice de lucru la 8 ore.

Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

După 1904, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day (trad. – Ziua Muncii) anual, în prima zi de luni a lui septembrie.

În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mişcarea socialistă în 1890. 

“Râde iarăși primăvara” a fost una dintre cele mai cunoscute melodii de dinainte de 1989, fiind cântată de fiecare dată la petrecerile de 1 Mai ale oamenilor muncii.

 Cântecul a fost compus de Ciprian Porumbescu în 1880, an în care a şi fost tipărit în Colecţia de Cântece. La acea vreme, tot marele Porumbescu a fost cel care a compus şi versurile.

Originalul cântecului nu a avut nici o legătură cu săr­bătoarea muncito­rească. Se pare că versurile iniţiale au fost ase­mă­nătoare cu strofele poetului Vasile Alecsandri. Un cân­te­cel de pri­măvară, cu bucuria re­naş­terii şi ve­se­lia naturii. 

 Ciprian Porumbescu a fost un patriot romantic. A scris despre românii care trăiau sub asuprire, şi despre eroii acestui neam. Versurile imnului Trei culori au fost de asemenea compuse de el. 

 

 

 

 

Versurile cântecului  de primăvară compus de Porumbescu în 1880 a fost schimbat în 1946. „În jurul anului 1946 a fost dată o dispoziţie de partid prin care toate întreprinderile erau obligate să aibă coruri ale muncitorilor.

Astfel, şi cântecelul de primăvară a suferit o schimbare, întrucât era necesar să aibă un anumit conţinut ideologic. Versurile au fost înlocuite cu cele scrise de Maria Rantes”, a precizat muzicologul Viorel Cozma.

Între 1873 şi 1877, Ciprian Porumbescu a urmat cursurile Institutului Teologic Ortodox din Cernăuţi.

Tânărul compozitor a  fost pre­şe­din­tele Societăţii Arboroasa, înfi­in­ţa­tă în 1875 de studenţii români din Bucovina, unde l-a cunoscut şi pe marele poet Mihai Eminescu.

Dacă în 1877, în Bucovina se sărbătorea alipirea de Imperiul Austro – Ungar, la Iaşi a avut loc o contrademonstraţie făcută în memoria morţii domnitorului Grigore Ghica.

Societatea ”Arboroasa” i-a trimis o telegramă de condoleanţe primarului din Iaşi, insa acest gest nu a fost pe placul habsburgilor, care i-au acuzat pe conducătorii societăţii  de înaltă trădare. 

Ciprian Porumbescu a fost reţinut împreună cu alţi fruntaşi ai Societăţii „Arboroasa”şi aruncaţi în închisoarea din Cernăuţi, alături de tot felul de infractori. 
 Marele patriot a ramas întemniţat aproape trei luni, iar detenţia i-a şubrezit trupul firav. Boala de care suferea s-a agravat foarte mult.

  A murit tânăr, la numai 29 de ani, fiind diagnosticat cu tuberculoză.
Ultima lui dorinţă, ce se regăseşte în ultima strofă din ”Cântecul tricolorului”, i/a fost îndeplintă, pe crucea sa fiind puse culorile drapelului românesc:

“Iar când, fraţilor, m-oi duce/ De la voi, şi-o fi să mor/ Pe mormânt atunci să-mi puneţi/ Mândrul nostru tricolor”.

 

 

 

 

 

 

 

Ziua Internaţională a Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în România de către mişcarea socialistă în anul 1890. 

În fiecare an, de 1 Mai, cântecelul lui Ciprian Porumbescu „Râde iarăşi primăvara” răsuna la petrecerile muncitoreşti. 

În anii dictaturii comuniste, evenimentul era marcat de defilări grandioase, fiind totodată şi un prilej pentru Partidul Comunist de a-și prezenta mărețele realizări.

TVR şi Radio România aveau programe muzicale speciale dedicate acelei zile, transmințând cântecele patriotice. 

Versurile cântecului lui Ciprian Porumbescu au fost însă schimbate de comunişti  pentru a avea conținut ideologic.

 

 

 

 

Râde iarăşi primăvara
Peste câmpuri, peste plai,
Veselia umple ţara
C-a venit Întâi de Mai!

Muncitorii au pornit
Şi-ntr-un glas s-au înfrăţit!
Şi ei azi sărbătoresc
Unu mai muncitoresc.

Înfrăţiţi azi cu ţăranii,
Muncitorii-n joc şi cânt,
Prăznui-vor în toţi anii
Libertatea pe pământ.

Peste mări şi peste ţări
Se adună pe cărări
Lumea toată în alai
Pentru al nostru Întâi de Mai.

(Vesuri de Maria Ranteş)

 

 

 

 

Surse:

https://www.axanews.ro/mm/cel-mai-cunoscut-cantec-de-1-mai-video-rade-iarasi-primavara-de-ciprian-porumbescu.html

http://www.napocanews.ro/2018/05/1-mai-muncitoresc-cantec-de-ciprian-porumbescu-video.html

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/va-mai-amintiti-1-mai-muncitoresc-povestea-melodiei-lui-ciprian-porumbescu-video-492216.html

01/05/2018 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Gândul zilei

 

 

 

 

 

 

 

Nimic nu este așa permanent ca un program guvernamental temporar.

 

 

 

 

 

 

–  Milton Friedman –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Milton Friedman (n. 31 iulie 1912 – d. 16 noiembrie 2006, San Francisco), a fost un profesor de economie la Universitatea din Chicago, SUA. A fost elevul lui Frank Knight. 

In 1976, savantul evreu-american a castigat Premiul Nobel pentru Economie. El este socotit drept un reprezentat principal al scolii din Chicago, al economiei de dreapta (a pietei libere). 

De-a lungul carierei, Milton Friedman a adus numeroase contributii la dezvoltarea microeconomiei si macroeconomiei, precum si la dezvoltarea teoriilor referitoare la economia de piata si la minimizarea rolului statului in coordonarea economiei.

Intreaga sa activitate a fost cel mai bine definita chiar de el insusi, prin urmatoarele cuvinte memorabile:

„As vrea ca lumea sa isi aminteasca de mine ca de un prieten al libertatii. Daca analizezi istoria, vezi ca, oriunde exista crestere economica si unde capitalismul infloreste, oamenii traiesc mai mult si mai bine.”

06/02/2015 Posted by | UMOR | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

O FAMILIE DE ROMANI DIN CHICAGO LUATA PE SUS DE TRUPELE SWAT, PENTRU CA A TAIAT DE CRACIUN DUPA DATINA… PORCUL !

Taierea porcului - Poza

Foto: Album de familie.ro

 

 

Taierea porcului

Ceea ce la noi reprezintă o tradiţie, în Statele Unite  ale Americii reprezintă ceva de neimaginat.

Este vorba de tăierea porcului, obicei care a dus la secţia de politie  o familie de români  stabilită în Chicago, transmite DC News.

Trupele SWAT au intervenit  după ce vecinii au chemat poliţia, alertaţi de zgomotele care se auzeau.

Tabloul pe care l-au găsit mascaţii în curtea lor este uşor de imaginat pentru noi, dar un  scenariu de groază pentru ei.

Imaginea uni bărbat care ţinea un lighean pentru a colecta sângele, în timp ce un altul pârlea porcul cu o butelie de gaz, a fost prea mult şi i-au dus pe români la secţie, unde au fost scăpaţi de un avocat conaţional.

Deşi avocatul a pledat potrivit unei legi care acordă dreptul la libertate culturală în privinţa ritualurilor tradiţionale, românii au primit un avertisment şi vor fi supravegeaţi timp de doi ani.

Sursa: Romanian Global News preluare de la Prompt media

29/12/2010 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: