De ce nu li se retrage cetățenia română politicienilor din R.Moldova care votează contra recunoașterii Limbii Române ca limbă oficială în Constituția R.Moldova ?
Foto: Deputatul Andrian Lebedinschi, cetățean al României și al R.Moldova
De ce nu se ia cetățenia română trădătorilor de la Chișinău?! Homo Moldovanus – român împotriva propriei limbi!
Măsura retragerii cetățeniei române s-ar putea aplica pentru toate persoanele care aduc injurii țării noastre sau care se poziționează împotriva intereselor noastre naționale.
Astfel, în urmă cu un an, politicianul român Codrin Ștefănescu ridica în timpul unei emisiuni televizate, problema necesității adoptării unor măsuri radicale împotriva celor care denigrează România: „Îți înjuri țara, îți pierzi cetățenia !”
În fapt, există mai multe țări din Europa care retrag cetățenia celor care își denigrează țara. Codrin Ștefănescu a declarat că ar trebui preluate idei din spațiul european cu privire la pedepsirea politicienilor care își înjură țara.
Codrin Ștefănescu a susținut că există europarlamentari care denigrează România în interesul afaceristului George Soros.
„Avem o legătură cu Soros, că Soros este aici. Rețeta a aplicat-o și aici în România. Penetrarea statului se vede cu ochiul liber și a creat niște călăi care au arestat doctori, profesori, clasa politică, jurnaliști și așa mai departe. Au avut aplaudaci, care aplaudacii, fie au ieșit în stradă, fie ne-au înjurat la Parlamentul European.
Se vede cu ochiul liber: Monica Macovei, soroșistă foarte cunoscută, Ungureanu, Siegfried Mureșan și alții care și-au înjurat și propria țară și aplaudau toate abuzurile la București și toată mizeria de aici. Toată această rețetă toată lumea a văzut-o”, a declarat Ștefănescu, citat de newstandard.ro.
„Trebuie făcute niște lucruri foarte foarte serios. Văd că sunt foarte multe discuții în spațiul european acum și ar trebui să preluăm și noi niște idei de genul ăsta: Domnule, îți înjuri țara, îți pierzi cetățenia, ești pedepsit conform legii. O voce din asta în Parlamentul European, soroșistă, face rău României cât ar putea să facă un Guvern Cioloș împreună cu toți ai lui” .
Imediat după Dictatul de la Viena, autoritățile române au retras naționalitatea trădătorilor de neam și de țară care au pactizat cu celulele bolșevice de peste Prut, scria https://ziarulromanesc.net/codrin-stefanescu-vrea-masuri-radicale
Mii de cetățeni din R.Moldova, Ucraina, Rusia și din țările balcanice au primit sau cer să dobândească cetăţenia română
De la începutul acestui an, la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Suceava au venit sute de ucraineni.
Toţi sunt etnici români, care spun că vor să le ofere copiilor un trai liniştit, departe de ameninţarea războiului din Ucraina.
Ucrainenii care-şi doresc cetăţenia română trebuie să demonstreze că au rădăcini româneşti. Dacă primesc răspuns favorabil, îşi pot schimba actele de identitate la birourile de evidenţa populaţiei.
În acest an, autorităţile de la București se aşteaptă ca numărul cetățenilor ucraineni care vor obține cetățenia țării noastre să se tripleze.
Transilvania retrocedată pe bucăți, în mod ilegal și abuziv. VIDEO
STATUL ROMÂN vs POPORUL ROMÂN – Transilvania retrocedată pe bucăți, în mod ilegal și abuziv.
Catastrofa retrocedărilor către maghiari care se petrece de ani de zile sub privirile nepăsătoare ale autorităţilor române, în ciuda tuturor strigătelor disperate ale societăţii, continuă. Este o tendinţă dirijată ca românii să fie scoşi din toate centrele mari ale Transilvaniei.
Dacă s-ar întâmpla doar în Târgu Mureş, aş zice că e un accident. Dar se întâmplă în toate oraşele Ardealului, se întâmplă la Cluj, unde 160 de imobile din centrul oraşului au fost retrocedate maghiarilor, în Oradea, Arad, Timişoara, Sibiu.
Aceeaşi situaţie este şi cu pădurile sau terenurile agricole transilvănene. Sunt restituiri către foştii grofi maghiari sau către instituţii, în majoritatea lor ilegale sau abuzive.
A patra generație de „optanți”. Lăsând deoparte faptul că în Ungaria, de exemplu, indiferent de ceea ce aveai de recuperat, s-a impus un plafon de despăgubire de aproximativ 200 de mii de dolari şi că românii nici măcar nu au apucat să primească ceea ce este al lor – peste 200.000 de proprietăţi, situaţia la noi a fost posibilă din cauza ignorării voite a unor înţelegeri şi tratate internaţionale în vigoare. Tratatul de la Trianon este unul dintre ele.
Acolo se spunea clar că persoanele imperiului pot opta pentru ce cetăţenie doresc, faţă de ţările ce îl compuneau. Acestora li s-a spus optanţi.
În România, majoritatea optanţilor maghiari au ales cetăţenia maghiară, şi statul român a avut mai multe procese pe această temă, inclusiv la Curtea de Arbitraj din Paris, unde a fost reprezentată de Titulescu, ajutat de alţi doi avocaţi mari ai timpului. Ungaria a fost reprezentată de contele Apponyi.
Din moment ce optanţii alegeau cetăţenia maghiară, ei îşi pierdeau proprietăţile din ţară, după cum era şi firesc, cu condiţia ca România să le plătească optanţilor maghiari despăgubiri pentru părţile expropriate.
Deci, optanţii care alegeau cetăţenia maghiară renunţau la proprietăţile lor din România şi statul îi despăgubea.
România era foarte bogată pe atunci, şi Brătianu, ca să fie sigur că acest conflict se va şterge, a spus că pe lângă sumele decise la Paris, România va da încă 10% ca răscumpărare maghiarilor.
Pentru asta, România a plătit, din 1927 şi până în 1934, sume imense către aceşti optanţi: echivalentul a 4,48 tone de aur, plus echivalentul a 87 de milioane de dolari ce trebuiau primiţi de statul român ca despăgubiri de război şi pe care România nu i-a luat, lăsându-i tot în contul plăţilor.
Se plătea către un fond extern din Paris, „Fondul Agrar”, de unde banii erau distribuiţi către optanţii maghiari.
Toate aceste pământuri şi proprietăţi au fost luate de statul român pentru a se face reforma agrară a lui Ferdinand, când toţi ţăranii au primit pământ.
Planul acesta a fost: s-a luat de la cei bogaţi contra unei sume şi s-a redistribuit către ţăranii români. Deci, statul român a plătit deja ceea ce se retrocedează azi.
Ceea ce s-a plătit atunci, în baza unui tratat şi a unui proces la Paris, astăzi vine a patra generaţie a optanţilor şi recuperează de la statul român – ceva ce nu le mai aparţine de drept.
Unde sunt actele.
La Tribunalul de Mare Instanţă din Paris există aceste acte, dar nimeni, niciodată, nu a mers acolo să întoarcă măcar o filă!
Şi la noi, la Banca Naţională, sunt o parte din aceste liste oficiale, dar funcţionarii de-acolo nu vor să dea acces. În aceste acte s-ar vedea exact cât a dat statul român şi cine a beneficiat de plăţile acelea.
Aşa s-a ajuns cu un caz de la Topliţa, unde familia Urmanzi, cu o restituire dubioasă, la fel ca şi familiile Banffy, Elteteo, Kemeny, Kanouky, Kendeffy şi alte familii ale foştilor grofi, care probabil se regăsesc pe lista optanţilor despăgubiţi deja de statul român, dar care vin şi cer din nou să li se retrocedeze suprafeţe şi averi imense.
18.000 de revendicări în județul Mureș. Trebuie precizat că samsarii care au transformat retrocedările în sursă de profit sunt de aici, din România.
Mergeau şi băteau la uşă în Austria sau Ungaria şi spuneau:
„Iată, aveţi de recuperat o avere imensă în România! Ne ocupăm noi, contra cost”.
Se întorceau apoi în România, se înţelegeau cu un prefect, sprijiniţi de putere, şi afacerea era foarte profitabilă. Deşi statul român avea documente în arhive, nu le-au verificat.
La noi, în Mureş, au fost 18.000 de revendicări ce trebuiau rezolvate rapid, cu presiuni de sus, de la oameni gen Hrebenciuc, Chioariu, Paltinu, Frunda şi alţii, aşa că la comisii s-au luat decizii greşite. În acest context politizat s-au întâmplat lucrurile.
La Sovata, un composesorat primeşte, în loc de 2 hectare, 2.000 de hectare, doar prin falsificarea unei virgule. Prefectul a făcut plângere şi parchetul din Sighişoara a venit după 8 ani, spunând că s-a prescris cauza.
E un complex de complicităţi împotriva statului român, cu mize financiare enorme. A fost şi multă ignoranţă, nu doar corupţie. Ar fi trebuit ca prin lege, arhivele să furnizeze date pentru proprietăţi.
Dar asta nu s-a întâmplat şi s-a ajuns la paradoxuri precum cel de la Arcuş, unde a apărut un moştenitor din Africa. Nu ştie ungureşte, nu îşi cunoştea nici avocatul până să vină în România, dar el revendica o restituire de 11 milioane de euro!
Asta, în timp ce o nepoată a lui Augustin Maior, fost prefect, prezent la Marea Unire, preşedinte al Astra şi senator, nu a reuşit să recupereze mai nimic din averea familiei, pentru că aceşti samsari au intervenit împotrivă.
Reîmproprietărirea criminalilor de război. Sunt foarte multe asemenea cazuri, unele dintre ele dramatice, aşa cum este cel al satului Nadeş.
Acolo s-a cerut nici mai mult nici mai puţin decât retrocedarea întregului sat, cu cimitir, cu pământul de sub biserică şi cel de sub casele oamenilor, adică aproape 8.000 de hectare. Aceeaşi situaţie este acum în satul Idicel, pe care îl revendică în întregime familia Kemeny.
La Târnăveni s-a făcut o cerere de retrocedare în numele unui mort. Omul murise din 1982 şi cineva a venit cu o procură că îl reprezintă…
Alt caz este al lui Banffy, care a fost criminal de război şi a cărui avere a fost confiscată prin decizia tribunalului militar. Şi totuşi, familiei sale i s-au restituit proprietăţi de păduri de zeci de mii de hectare.
Unele sunt primite, altele în proces încă. Un caz clasic de restituire dubioasă este al familiei Urmanzi din Topliţa.
În 1944, e dat în urmărire ca criminal de război şi moare în 1945. Dar astăzi vine fostul viceprimar al oraşului, strânge documente şi se dă nepotul lui Urmanzi.
A primit în jur de 3.000 de hectare şi câteva clădiri. Apoi, sunt cazurile celebre cu Hrebenciuc şi Paltin Sturdza şi retrocedarea a 43.000 de hectare în judeţul Bacău, sau deputatul Marko Attila, care se ascunde şi astăzi în Ungaria, fiind urmărit pentru retrocedări abuzive.
E de subliniat faptul că multe dintre aceste retrocedări au la bază un fals.
Este o nevoie urgentă de corelare a instituţiilor statului; cercetate arhivele, Guvernul să stabilească ce să facă Arhivele Naţionale; să se specializeze procurori pe această problemă, să fie specializate instanţe pe această problematică. Trebuie creată o nişă legislativă care să revizuiască toate restituirile.
Dacă există voinţă, într-un an se poate reglementa situaţia în Transilvania.
Dar timpul contează mai puţin: orice nedreptate care poate să fie îndreptată, nu contează în cât timp, se îndreaptă.
Prof. univ. Ioan Sabău Pop
Text preluat din bilunarul CERTITUDINEA
CITIŢI ŞI:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/08/25/ziua-de-25-august-in-istoria-romanilor/
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 