Toleranța ungurilor in cifre…raportul „Antiszemita előítéletesség a mai magyar társadalomban. Kutatási. jelentés”

 

 

 

 Recent, in 2015, in Ungaria a aparut studiul raport „Antiszemita előítéletesség a mai magyar társadalomban. Kutatási. jelentés”(„Prejudecăți antisemite în societatea ungară astăzi”).

 

Cifrele sunt graitoare :

 

61% dintre ungurii din Ungaria nu vor vecini homosexuali, chinezii sunt respinși de 59%, iar românii de 58% dintre unguri.

73% dintre unguri nu vor vecini țigani.

Mai aflam din acest studiu sociologic, ca cea mai mare parte a ungurilor antisemiți au studii superioare, locuri de muncă bine plătite și trăiesc în  marile orașe.

 Cat despre JOBBIK – „Alianța Tinerilor de Dreapta—Mișcarea pentru o Ungarie mai bună” (în maghiară Jobboldali Ifjúsági Közösség—Jobbik Magyarországért Mozgalom),  despre care am tot spus ca este un  partid politic de extremă dreaptă din Ungaria, aflati ca 69% dintre membri sai sunt antisemiți.

 

 

 

 

 

Foto: Tinerii de la Jobbik care se lupta  „pentru o Ungarie mai bună”

 

 

 

Amuzant este faptul că 37% dintre ungurii din Ungaria, nu vor să aibă drept vecini unguri din Transilvania…

Adica mai mult de unu din trei unguri  nu-i suporta pe fratii lor de sânge din Ardeal !

 

 

 

 

 Aflati mai mult accesand:

http://tev.hu/wp-content/uploads/2014/04/Median_TEV_antiszemitizmus-tanulmany_2014_HU.pdf

 

Publicitate

Evolutia exceselor alimentare in ultima mie de ani, demonstrata de cercetari comparate in pictura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Doi cercetatori de la Cornell University au folosit picturile infatisand Ultima Cina, pentru a studia tendinta cresterii portiilor de mancare in ultimii 1.000 de ani, crestere aflata la baza actualei epidemii de obezitate.

Dimensiunile portiilor de mancare consumate in mod obisnuit au crescut in mod semnificativ in decursul ultimilor ani, contribuind la raspandirea asa-numitei “epidemii” de obezitate care caracterizeaza epoca actuala, si nu numai in tarile dezvoltate. Dar cand a aparut aceasta tendinta?

A raspunde la aceasta intrebare nu este atat de simplu pe cat pare, si tocmai de aceea, doi cercetatori de la Cornell University s-au gandit sa apeleze la picturile care infatiseaza Ultima Cina; un subiect capabil sa permita urmarirea in mod uniform a acestei teme si in perioadele cand pictorii nu obisnuiau sa-si aleaga drept subiecte scene din viata de Zi cu zi.

“Avand in vedere ca arta imita viata, consideram ca aceste schimbari s-au reflectat in reprezentarea celei mai celebre cine din istorie”, a comentat Brian Wansink, unul din autorii studiului publicat online in International Journal of Obesity.

Cercetatorii au luat in considerare 52 de picturi cu acest subiect, analizand dimensiunea portiilor de mancare, a painilor si a farfuriilor comparativ cu cea a capetelor personajelor din fiecare tablou in parte. Astfel s-a putut stabili ca, pe parcursul timpului, dimensiuena medie a farfuriilor a crescut cu 66% , iar cea a painilor cu 23%.

 

 

Sursa: Le Scienze,

Storia dell’alimentazione

Articol-Ultima cena: in mille anni porzioni sempre più grandi

De citit si articolul :”About slabit”

http://eladendrino.wordpress.com/

CARTEA LUI THEODOR CAPIDAN -”MACEDOROMANII”, IN FORMAT ELECTRONIC

 

A aparut cartea  lui Theodor Capidan –  “MacedoRomânii”  în format electronic.

Fişierele pdf se pot deschide cu aplicaţia Adobe Acrobat Reader (Windows, Unix, Macintosh).

 Pentru accesare, click pe linkul de jos:

http://www.vistieria.ro/carti/istoria_romanilor/macedo-romanii.pdf

Theodor Capidan – “MacedoRomânii”

Scurt fragment din carte:

      “Macedoromânii reprezintă ramura meridională a poporului român. Identitatea lor ca neam cu Românii din ţară se întemeiază pe mărturii istorice şi realităţi lingvistice.
Din istorie se ştie că, aproape cu trei sute de ani înainte de cucerirea Daciei de către Romani, limba latină se răspân­dise în ţinuturile din sudul Dunării.

Când, după cucerirea Daciei, limba latină s’a întins şi în ţinuturile din stânga Du­nării, atunci romanizarea populaţiunilor traco-ilirice de pe ambele ţărmuri ale marelui fluviu a dus la formarea popo­rului român de astăzi.

Dacă această stare de atunci s’ar fi con­tinuat până în vremurile noastre, strămoşii Macedoromânilor n’ar fi fost împinşi de evenimente să apuce drumul spre sud, în ţinuturile muntoase ale Greciei, ci ar fi trăit în unitate teri­torială cu fraţii lor din Dacia.

Numai năvălirea barbarilor, în speţă a Slavilor, a făcut pe Macedoromâni să rămână izolaţi pentru totdeauna în sudul Peninsulei Balcanice.”