CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Federaţia Rusă a fost din nou condamnată de CEDO pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană

Curentul.md | A fost creată o Comisie pentru selectarea candidaților la  postul de judecător CtEDO

Rusia, a fost condamnată din nou la CEDO pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, fiind obligată să achite prejudicii în valoare de peste 38 de mii de euro, pentru cauze ce țin de regiunea transnistreană, fiind obligată să achite prejudicii în valoare de peste 38 de mii de euro, scrie www.infoprut.ro, preluat de Romanian Global News.

Cauzele se referă la plângerile a doi reclamanți cu privire la condițiile inumane de detenție, detenția ilegală, confiscarea ilegala a bunurilor, dar și lipsa unor remedii eficiente cu privire la plângerile acestora.
Promo-LEX informează că primul reclamant a fost arestat de structurile de forță de la Tiraspol în anul 2008, fiind acuzat de tentativă de omor. La 5 iunie 2009, acesta a fost condamnat de pretinsele instanțe locale la 11 ani de privațiune de libertate.

Reclamantul a solicitat anularea condamnării sale în fața Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova. Printr-o scrisoare din 10 mai 2010, CSJ a returnat recursul său fără examinare, invocând lipsa competenței de a examina hotărârile pronunțate de pretinsele instanțe din regiunea transnistreană. Acesta s-a plâns la CEDO, invocând încălcarea dreptului la libertate și siguranță.
Al doilea reclamant a fost arestat de structurile de forță de la Tiraspol la 20 decembrie 2012, fiind acuzat de deturnare de fonduri ale partenerilor săi de afaceri. La 24 decembrie 2012, bunurile personale, precum și proprietățile companiei acestuia au fost confiscate. La 16 iunie 2014, așa-zisa judecătorie de la Tighina a condamnat reclamantul, „pentru abuz de putere” la 1 an și 8 luni de închisoare și la o amendă de 270 de ruble transnistrene. De asemenea, așa-numita instanță a obligat reclamantul să achite 212.750 de euro cu titlu de prejudiciu.
Reclamantul a fost deținut în mai multe locuri privative de libertate din regiunea transnistreană, în condiții inumane de detenție: umiditate ridicată, supraaglomerare, lipsa ventilării artificiale, paturi supraetajate din lemn, fără lenjerie de pat, condiții nesanitare, alimente puține și de proastă calitate, paraziți etc.
Astfel al doilea reclamant a depus o cerere la CEDO, în care s-a plâns de condițiile inumane de detenție, confiscarea ilegală a bunurilor sale, dar și lipsa unor remedii eficiente cu privire la plângerile sale.
Prin Hotărârea din 13 iulie 2021, CEDO a reiterat că, în perioada în care reclamanții s-au aflat în detenție, Rusia a exercitat un control efectiv asupra regimului de la Tiraspol, fără de care acesta nu ar fi supraviețuit.
În privința ambilor reclamanți, Curtea a decis că detenția acestora a fost una ilegală, din moment ce pretinsele instanțe din regiunea transnistreană nu fac parte dintr-un sistem judiciar compatibil cu Convenția. În legătură cu al doilea reclamant, Curtea a constatat că acesta a fost deținut în condiții inumane, iar confiscarea bunurilor sale nu a avut un temei legal. Suplimentar, Curtea a decis că acesta nu a avut la dispoziție remedii eficiente cu privire la plângerile sale.
Astfel, Curtea a dispus achitarea din contul Federației Ruse, în beneficiul reclamanților a sumei de 34.132 de euro în calitate de prejudiciu material și moral, dar și suma de 4.500 euro în calitate de costuri și cheltuieli pentru reprezentare.
Potrivit avocatului Promo-LEX, Alexandru Postica, această hotărâre confirmă odată în plus abuzurile grave la care sunt supuși locuitorii regiunii transnistrene: privare ilegală de libertate, condiții proaste de detenție, confiscări abuzive de proprietăți, dar și lipsa unor remedii eficiente în această privință.

17/07/2021 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Aproape un sfert dintre judecătorii CEDO sunt acuzați de conflict de interese ca urmare a legăturilor lor cu ONG-urile lui Soros

Ce implicare are George Soros la Roşia Montană | România | DW | 27.09.2013

CEDO, sub anchetă. Peste 20 de judecători au legături cu ONG-urile lui Soros

Acum 52 seconds1 Vizualizari3 Timp de citire

Obiectivitatea deciziilor pronunțate de CEDO este pusă la îndoială după ce s-a aflat că mai bine de 20 de judecători din cei 100, care activează în cadrul acestor instanțe, au legătură cu ONG-urile patronate de George Soros, scrie EVZ, și corectnews.com.

Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a anunțat o anchetă privind independența judecătorilor care activează în cadrul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.

Aceasta după ce un raport datat din 2020 a constatat că 22 din cei 100 de judecători permanenți ai CEDO au legături cu Fundația Open Society a lui George Soros.

Documentul, elaborat de Centrul European pentru Drept și Justiție, a fost publicat în 2020 și a constatat mai multe fapte care ar putea pune sub semnul întrebării independența CEDO.

Aceste legături ridică semne de întrebare cu imparțialitatea acestor magistrați și, implicit, cu obiectivitatea deciziilor pe care le pronunță.

CEDO joacă un rol crucial în confirmarea sau corectarea deciziilor luate de instanțele europene și a remediat mai multe erori judiciare în trecut.

Deciziile au fost acordate, în special, în cazurile referitoare la minoritățile europene.

Cercetarea arată că aproape un sfert (22 din 100) dintre judecători permanenți care au lucrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg (CEDO), între 2009 și 2019, sunt foști oficiali sau colaboratori ai unui număr de șapte ONG-uri.

Astfel, 12 dintre judecători sunt conectați direct la Fundația Open Society, alți șapte la Comitetul pentru Drepturile Omului Helsinki, iar ceilalți au legături cu Amnesty International, Human Rights Watch și Interighits.

Judecătorii CEDO în conflict de interese

De asemenea, raportul prezintă cazurile în care acești judecători au prezidat cazurile prezentate de ONG-uri cu care au legătură. Astfel, în zece ani, în intervalul studiat au existat 88 de astfel de cazuri.

Raportul confirmă îngrijorările celor care au lansat avertismente și în trecut cu privire la influența crescândă a grupurilor de lobby pentru drepturile omului asupra sistemului de justiție european. Între acestea se află, în special, Fundația pentru o Societate Deschisă a lui George Soros.

Grupul consultativ de experți din cadrul Consiliului Europei, care va investiga acest subiect, și-a stabilit un interval de timp generos pentru a-și elabora propriul raport.

Aceștia au timp până în 2024 ca să pună în aplicare măsurile necesare în vederea restabilirii încrederii în independența CEDO.

Sarcina lor este de a oferi garanții suplimentare menite să restabilească încrederea în independența judecătorilor.

De asemenea, aceștia trebuie să instituie un sistem eficient care să permită retragerea magistraților din acele cazuri în care există riscul unui conflict de interese.

05/05/2021 Posted by | analize | , , , , , | Un comentariu

CEDO a respins reclamația unor elevi etnici maghiari privitoare la includerea probei de limba română la examenul de bacalaureat

AİHM'de Kırım'daki insan hakları ihlalleri duruşması başladı - Kırım Haber  Ajansı - QHA

Cazul „Elevii maghiari împotriva României”.

Șase elevi etnici maghiari s-au plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 12 al Convenției, că au fost obligați să susțină în aceeași perioadă scurtă a examenelor finale de liceu și două probe suplimentare – oral și scris – de evaluare la limba și literatura română.

În motivarea plângerii se menționează în plus că probele pe care trebuiau să le susțină în limba română au fost foarte dificile.

Din acest motiv, elevii etnici maghiari au avut mai puțin timp decât elevii români pentru a se pregăti pentru examene sau pentru a se odihni între probe; în consecință, au avut mai puține șanse de succes la bacalaureat față de colegii lor români.

Cei șase – Adam, Petres, Bakos, Ambrus, Forika și Maxem – au picat de trei ori Bac-ul în sesiunile din 2017 și 2018.

Acțiunea acestui grup de elevi aparținând minorităților naționale care au reclamat presupusa discriminare la examenele finale de liceu prin includerea probei de limba română la bacalaureat, a fost respinsă la CEDO.

Cazul „Adam și alții împotriva României” a avut valoarea unui nou test prin care se urmărea pe un plan mai larg externalizarea ideii de asimilare forțată la care ar fi supusă minoritatea maghiară, scrie jurnalul.ro.

Cerere admisă cu rețineri

În fața Curții de la Strasbourg, reclamanții au fost reprezentați de D.A. Karsai, avocat care practică în baroul din Budapesta.

Guvernul român a fost reprezentat de O.F. Ezer, din Ministerul de Externe. Cererile celor șase cetățeni români de etnie maghiară au fost declarate admisibile cu vot majoritar, trei magistrați din complet având păreri divergente, apreciind că ele nu îndeplinesc condițiile de admisibilitate.

Curtea a deliberat în 10 martie, 12 mai și 1 septembrie 2020, decizia fiind anunțată în 13 octombrie.

Între cei șapte judecători care au compus camera s-a aflat și Iulia Antoanella Motoc.

Încercarea de generalizare, respinsă

Reclamanții au căutat să-și prezinte eșecul lor școlar prin nefinalizarea studiilor liceale cu bacalaureat ca un caz general, o „suferință” și a celorlalți etnici maghiari care au picat examenul din cauza probei la limba și literatura română. Curtea a respins această tentativă de generalizare, menționând explicit în Hotărâre că „simplul fapt că și alții ar putea fi potențial afectați de măsurile reclamate nu este un element care ar califica cererile actuale ca fiind un actio popularis”.

VERDICTUL

Cauza „Adam și alții împotriva României” intră în jurisprudența europeană cu un verdict explicit privitor la încercările de a eluda de către elevii unei minorități probarea prin examen a cunoștințelor de limbă oficială a statului. CEDO a reținut în Hotărârea emisă și difuzată că „examenele suplimentare sunt o consecință inevitabilă a alegerii voluntare de studiu într-o limbă minoritară”.

Mai mult, Curtea de la Strasbourg subliniază că „este demn de remarcat că, din 2016, autoritățile au început să ia măsuri pentru alinierea curriculei școlare pentru minoritățile naționale, dezvoltând împreună cu reprezentanții comunității maghiare manuale de limba și literatura română concepute special pentru elevii maghiari”.

Referitor la programul examenului de bacalaureat, cu două probe suplimentare, Curtea nu este convinsă că acesta a impus o solicitare excesivă reclamanților.

În anii de referință, programul de examene s-a desfășurat cu termene largi, de la 9 zile la 25 de zile, neplăcerile suferite de reclamanți nu au fost semnificative, astfel încât să aducă atingere pragului din articolul 1 al Protocolului nr. 12 al Convenției. Considerațiile judecătorilor CEDO, reflectate în motivarea Hotărârii sunt „suficiente pentru a concluziona că NU A EXISTAT O VIOLARE A ARTICOLULUI 1 DIN PROTOCOLUL NR. 12 AL CONVENȚIEI”.

„Curtea este convinsă că nu există nimic în cauză care să îi permită să concluzioneze că reclamanții au fost privați în practică de o alegere reală de a primi educația în limba lor maternă sau că statul avea o agendă de asimilare forțată, așa cum susțin reclamanții”.

17/11/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: