Răsturnare de situație:Traian Băsescu ar putea intra la închisoare. A mințit oficial !

Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Cutremur total. Fostul președinte, Traian Băsescu, a ajuns într-o situație fără precedent, pentru care riscă ani grei de închisoare.

Anunțul a fost făcut de judecătorul Cristi Dănileț și susținut ulterior și de un avocat, care atrag atenția că fostul șef de stat a făcut o serie de declarații false, consemnează https://www.capital.ro.

Răsturnare de situație.

Într-o postare pe pagina de Facebook, judecătorul Dănileț susține că Traian Băsescu riscă să intre la închisoare pentru fals în declarații, după ce ÎCCJ a stabilit că fostul președinte a fost colaborator al Securității. 

Mai exact, se pare că Băsescu a trebuit să declare în scris, înainte de a candida la președinția României, că nu a colaborat cu Securitatea comunistă, lucru care ulterior s-a dovedit a fi fals.

Explicațiile judecătorului

„Ca cineva să candideze pentru Parlamentul European, Legea nr. 33/2007 impune la art. 16 alin. (5) lit. e) ca la dosarul de înscriere să depună o declarație pe propria răspundere că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.

Art. 326 Codul penal stabilește că Falsul în declarații este infracțiune pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă penală. Termenul de prescripție a răspunderii este de 5 ani de la data comiterii faptei”, scrie judecătorul Cristi Dănileț pe pagina de Facebook.

O reacție în acest sens a venit de la avocatul Winzer Kristian, care la rândul său a precizat că fostul președinte poate fi cercetat penal, iar acest lucru trebuie neapărat făcut. El a vorbit despre declarațiile false ale acestuia, dar și despre pedeapsa pe care ar putea să o primească.

„Traian Băsescu (PETROV) poate fi și trebuie cercetat penal! În contextul în care astăzi, prin decizie definitivă, instanța de judecată a confirmat calitatea sa de colaborator al securității ca poliție politică, apreciez că Ministerul Public trebuie să se sesizeze din oficiu și inițieze (cu celeritate) o cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații (art. 326 C.Pen.), vizând declararea necorespunzătoare a adevărului la momentul completării de către ”Petrov” a declarațiilor de candidatură la alegerile pentru pentru Senat și Camera Deputaților (2016) și pentru Parlamentul European (2019), în cuprinsul cărora candidatul trebuia să specifice în mod clar dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al securității… 

PS: NU a intervenit prescripția răspunderii penale pentru aceste fapte”, a scris acesta.

La rândul său, Mugur Ciuvică subliniază în https://grupul.ro : Traian Băsescu a trăit 14 ani în minciună.

Fostul președinte a afirmat în repetate rînduri, că nu a fost turnător…

În 9 iunie 2001, liderul PD declara că “nu am fost niciodată informator al Securităţii”.

Traian Băsescu a pozat tot timpul în adversar al securiştilor. La lansarea candidaturii lui Theodor Stolojan la preşedinţie, liderul PD de atunci afirma cu nonşalanţă că “exact structurile din linia a doua a PCR, din structurile Securităţii, cei care dirijau afacerile din comerţul exterior, au realizat deja o reclădire a vechiului sistem.”

Traian Băsescu a pozat tot timpul în adversar al securiştilor. În urmă cu o săptămînă, la lansarea candidaturii lui Theodor Stolojan la preşedinţie, liderul PD afirma cu nonşalanţă că “exact structurile din linia a doua a PCR, din structurile Securităţii, cei care dirijau afacerile din comerţul exterior, au realizat deja o reclădire a vechiului sistem.”

Pe ce s-au bazat minciunile lui Traian Băsescu

Traian Băsescu s-a bazat pe faptul că documentele referitoare la colaborarea sa cu Securitatea au fost distruse. Aşa cum se ştie, din dorinţa de a subordona Securitatea Partidului Comunist, Nicolae Ceauşescu a decis ca dosarele de informatori ale membrilor PCR să fie distruse.

Traian Băsescu a trăit cu convingerea că nimeni şi nimic nu ar putea demonstra faptul că Revoluţia din 1989 l-a prins ca informator cu o vechime de 11 ani al Securităţii.

Apărarea lui Băsescu

Fostul președinte a declarat la Curtea de Apel București că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ.

„Niciodată n-am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am ştiut că contrainformaţiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluţie am aflat de legatura contrainformaţilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forţelor navale, asa scrie şi pe frontispiciu.Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate şi sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu. Dacă eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus fostul șef al statului.

Același lucru l-a declarat fostul președinte și într-un interviu pentru Europa Liberă.

VIDEO: ACCESAȚI

https://romania.europalibera.org/a/traian-b%C4%83sescu-nu-mi-aduc-aminte-semnat-note-informative-numele-petrov/29957107.html

Traian Băsescu: Nu-mi aduc aminte dacă am semnat note informative cu numele Petrov

Traian Băsescu și-a văzut dosarul de la CNSAS cu doar câteva zile înaintea alegerilor europene și ar fi recunoscut că notele informative olografe îi aparțin, declarau pentru Europa Liberă surse din instituție.

Anterior, Colegiul CNSAS a aprobat Nota de constatare. Aceasta conține, potrivit informațiilor Europa Liberă, descrierea documentelor găsite în diverse dosare despre Traian Băsescu, copii ale notelor informative, atât olografe, cât și cele redactate de ofițerul de Securitate în urma discuțiilor cu ”sursa”, istoricul dosarului și corespondența dintre diverse instituții.

Traian Băsescu a fost verificat de mai multe ori de către CNAS, ultima adeverință, de necolaborarea cu Securitatea, fiind din februarie 2014. Celelalte sunt din 2002, 2004, 2006 și 2009.

Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, în postura de candidat la europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcției de Investigații, care, potrivit surselor Europa Liberă, ar fi fost angajat al SRI înainte să vină la CNSAS.

Publicitate

Federaţia Rusă a fost din nou condamnată de CEDO pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană

Rusia, a fost condamnată din nou la CEDO pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, fiind obligată să achite prejudicii în valoare de peste 38 de mii de euro, pentru cauze ce țin de regiunea transnistreană, fiind obligată să achite prejudicii în valoare de peste 38 de mii de euro, scrie www.infoprut.ro, preluat de Romanian Global News.

Cauzele se referă la plângerile a doi reclamanți cu privire la condițiile inumane de detenție, detenția ilegală, confiscarea ilegala a bunurilor, dar și lipsa unor remedii eficiente cu privire la plângerile acestora.
Promo-LEX informează că primul reclamant a fost arestat de structurile de forță de la Tiraspol în anul 2008, fiind acuzat de tentativă de omor. La 5 iunie 2009, acesta a fost condamnat de pretinsele instanțe locale la 11 ani de privațiune de libertate.

Reclamantul a solicitat anularea condamnării sale în fața Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova. Printr-o scrisoare din 10 mai 2010, CSJ a returnat recursul său fără examinare, invocând lipsa competenței de a examina hotărârile pronunțate de pretinsele instanțe din regiunea transnistreană. Acesta s-a plâns la CEDO, invocând încălcarea dreptului la libertate și siguranță.
Al doilea reclamant a fost arestat de structurile de forță de la Tiraspol la 20 decembrie 2012, fiind acuzat de deturnare de fonduri ale partenerilor săi de afaceri. La 24 decembrie 2012, bunurile personale, precum și proprietățile companiei acestuia au fost confiscate. La 16 iunie 2014, așa-zisa judecătorie de la Tighina a condamnat reclamantul, „pentru abuz de putere” la 1 an și 8 luni de închisoare și la o amendă de 270 de ruble transnistrene. De asemenea, așa-numita instanță a obligat reclamantul să achite 212.750 de euro cu titlu de prejudiciu.
Reclamantul a fost deținut în mai multe locuri privative de libertate din regiunea transnistreană, în condiții inumane de detenție: umiditate ridicată, supraaglomerare, lipsa ventilării artificiale, paturi supraetajate din lemn, fără lenjerie de pat, condiții nesanitare, alimente puține și de proastă calitate, paraziți etc.
Astfel al doilea reclamant a depus o cerere la CEDO, în care s-a plâns de condițiile inumane de detenție, confiscarea ilegală a bunurilor sale, dar și lipsa unor remedii eficiente cu privire la plângerile sale.
Prin Hotărârea din 13 iulie 2021, CEDO a reiterat că, în perioada în care reclamanții s-au aflat în detenție, Rusia a exercitat un control efectiv asupra regimului de la Tiraspol, fără de care acesta nu ar fi supraviețuit.
În privința ambilor reclamanți, Curtea a decis că detenția acestora a fost una ilegală, din moment ce pretinsele instanțe din regiunea transnistreană nu fac parte dintr-un sistem judiciar compatibil cu Convenția. În legătură cu al doilea reclamant, Curtea a constatat că acesta a fost deținut în condiții inumane, iar confiscarea bunurilor sale nu a avut un temei legal. Suplimentar, Curtea a decis că acesta nu a avut la dispoziție remedii eficiente cu privire la plângerile sale.
Astfel, Curtea a dispus achitarea din contul Federației Ruse, în beneficiul reclamanților a sumei de 34.132 de euro în calitate de prejudiciu material și moral, dar și suma de 4.500 euro în calitate de costuri și cheltuieli pentru reprezentare.
Potrivit avocatului Promo-LEX, Alexandru Postica, această hotărâre confirmă odată în plus abuzurile grave la care sunt supuși locuitorii regiunii transnistrene: privare ilegală de libertate, condiții proaste de detenție, confiscări abuzive de proprietăți, dar și lipsa unor remedii eficiente în această privință.

Aproape un sfert dintre judecătorii CEDO sunt acuzați de conflict de interese ca urmare a legăturilor lor cu ONG-urile lui Soros

CEDO, sub anchetă. Peste 20 de judecători au legături cu ONG-urile lui Soros

Acum 52 seconds1 Vizualizari3 Timp de citire

Obiectivitatea deciziilor pronunțate de CEDO este pusă la îndoială după ce s-a aflat că mai bine de 20 de judecători din cei 100, care activează în cadrul acestor instanțe, au legătură cu ONG-urile patronate de George Soros, scrie EVZ, și corectnews.com.

Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a anunțat o anchetă privind independența judecătorilor care activează în cadrul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.

Aceasta după ce un raport datat din 2020 a constatat că 22 din cei 100 de judecători permanenți ai CEDO au legături cu Fundația Open Society a lui George Soros.

Documentul, elaborat de Centrul European pentru Drept și Justiție, a fost publicat în 2020 și a constatat mai multe fapte care ar putea pune sub semnul întrebării independența CEDO.

Aceste legături ridică semne de întrebare cu imparțialitatea acestor magistrați și, implicit, cu obiectivitatea deciziilor pe care le pronunță.

CEDO joacă un rol crucial în confirmarea sau corectarea deciziilor luate de instanțele europene și a remediat mai multe erori judiciare în trecut.

Deciziile au fost acordate, în special, în cazurile referitoare la minoritățile europene.

Cercetarea arată că aproape un sfert (22 din 100) dintre judecători permanenți care au lucrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg (CEDO), între 2009 și 2019, sunt foști oficiali sau colaboratori ai unui număr de șapte ONG-uri.

Astfel, 12 dintre judecători sunt conectați direct la Fundația Open Society, alți șapte la Comitetul pentru Drepturile Omului Helsinki, iar ceilalți au legături cu Amnesty International, Human Rights Watch și Interighits.

Judecătorii CEDO în conflict de interese

De asemenea, raportul prezintă cazurile în care acești judecători au prezidat cazurile prezentate de ONG-uri cu care au legătură. Astfel, în zece ani, în intervalul studiat au existat 88 de astfel de cazuri.

Raportul confirmă îngrijorările celor care au lansat avertismente și în trecut cu privire la influența crescândă a grupurilor de lobby pentru drepturile omului asupra sistemului de justiție european. Între acestea se află, în special, Fundația pentru o Societate Deschisă a lui George Soros.

Grupul consultativ de experți din cadrul Consiliului Europei, care va investiga acest subiect, și-a stabilit un interval de timp generos pentru a-și elabora propriul raport.

Aceștia au timp până în 2024 ca să pună în aplicare măsurile necesare în vederea restabilirii încrederii în independența CEDO.

Sarcina lor este de a oferi garanții suplimentare menite să restabilească încrederea în independența judecătorilor.

De asemenea, aceștia trebuie să instituie un sistem eficient care să permită retragerea magistraților din acele cazuri în care există riscul unui conflict de interese.