MARELE VISCOL DIN 1954. ROMANIA SUB NAMETI. VIDEO.
„Marele Viscol”, aşa cum a rămas în istorie prima săptămână din luna februarie a anului 1954, a încremenit Bucureştiul şi întreaga Românie. Troienele au ajuns atunci chiar şi la 5 metri înălţime în sud-estul ţării.
Primul episod, care a avut loc între 1 şi 4 februarie, a fost şi cel mai puternic. În noaptea dintre 2 şi 3 februarie au căzut cele mai mari cantităţi de zăpadă..
Ziarul Scânteia scria la vremea respectiva, ca în dimineata zilei de 3 februarie 1954, bucurestenii s-au trezit cu geamurile acoperite de troiene înalte de trei metri.
A fost una dintre cele mai grele ierni din tara noastra, iar in acele zile s-a înregistrat cel mai puternic viscol din secolul XX, vântul atingând o viteza record în Capitala: 126 km/ ora.
Orașul a fost blocat. Militarii au folosit sănii trase de cai.
Ziarul „Scînteia” din 6 februarie 1954 titra:
„Deszăpezire după reguli ca în Armată”
Pentru a înlesni treaba, s-au făcut şi reguli clare, transmise tututor prin intermediul ziarelor şi radioului. „În primă urgenţă se curăţă partea carosabilă a străzii, iar pe cele cu tramvaie se va degaja întâi pe partea cu cele două linii de transport şi câte un metru în plus, pe stânga şi pe dreapta”, era una dintre indicaţii. Oamenii trebuiau să strângă zăpada din interiorul curţilor astfel încât să degajeze zidurile caselor. Zăpada era obligatoriu depozitată doar pe scuaruri şi pe terenurile virane. „Este interzis a se arunca zăpada în gurile de canal, precum şi a scoate zăpada din curţi, în stradă şi nu se va depozita pe partea carosabilă!”, mai spunea una dintre reguli.
Militarii au lucrat zi și noapte pentru a curăța orașul.Furia albă a ținut până la sfârșitul lunii.
Oamenii își amintesc că tancurile armatei au ieșit pe străzile Capitalei și au făcut tuneluri.
Numai așa te puteai deplasa prin oraș. Cei rămași fără apă, dezghețau țurțuri sau topeau zăpada.
Pe stradă, tramvaiele au rămas înțepenite zile întregi. În acea iarnă, au fost aduse şi primele maşini speciale de deszăpezire de la o uzină din URSS.
Presa vremii îi chema pe bucureșteni afară, să ajute la deblocarea drumurilor.Pe străzi au ieșit numerosi cetateni, care au lucrat umăr la umăr cu militarii.
“Marele viscol” a lovit năprasnic Bucureştiul şi întreaga ţară. Tramvaiele circulau prin tunele de zăpadă iar autorităţile şi agitatorii comunişti au mobilizat populaţia să iasă în stradă şi să ajute la dezăpezire şi la acţiunile de salvare.
Cei care au avut cel mai mult de suferit de pe urma dezastrului nu au fost însă locuitorii marilor oraşe, ci deportaţii din Câmpia Bărăganului, azvârliţi de comunişti în inima gerului şi a viscolului.
E vorba despre cei aproximativ 40.000 de bănăţenii care, în 1951, au fost deportaţi de regimul comunist într-o veritabilă Siberie în miniatură.
Cu greu şi în condiţii vitrege, aceştia au întemeiat acolo 18 sate care, după plecarea lor din 1956, acestea dispărând treptat.
Cornelia Fetea povestea în 2012 că iarna lui 1954 a secerat mulți români în Bărăgan. Oamenii au murit pe capete din cauza frigului, din cauza foamei sau din cauza bolii, pentru că nu au putut primi ajutor.
„Cei mai mulți au murit de inimă rea, au făcut infarct și gata, asta a fost tot”, susţine Cornelia, care își amintește că una dintre persoanele care a murit în acea iarnă a fost și mama învățătoarei sale: „Noi nu am avut voie să ne însoțim morții la groapă. În satul Roseţi, acolo unde am fost eu deportată, morții erau îngropați într-o ladă. Pe sicriu, familia nu avea voie să scrie numele persoanei decedate. Erau trecute numai inițialele: PT, adică Paraschiva Toc”.
Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în februarie 1954 iarna a lovit cel mai puternic ţara noastră. Viscolul a lovit în patru reprize, iar vântul a atins o viteză record în Bucureşti: 126 kilometri la oră. Un alt record consemnat în 3 februarie 1954 vizează şi cantitatea maximă de zăpadă depusă: 115,9 litri pe metru pătrat în 24 de ore, la Griviţa.
Cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM a fost măsurat tot atunci, la Călăraşi: 173 cm, troienele atingând însă în unele zone din sud-estul ţării şi 5 metri.
.
Sursa: FrontPress.ro
IMAGINI IMPRESIONANTE DE LA RECENTELE INUNDATII CATASTROFALE IN EUROPA CENTRALA SI DE VEST
People look at the high waters of the Wisla river after flash floods in Wloclawek, central Poland May 22, 2010. (REUTERS/Agencja Gazeta/Wojciech Kardas)
A man stands in front of a flooded house by the Vistula River which broke through the embankments in Wiaczemin close to Swiniary near Plock, central Poland May 23, 2010. (REUTERS/Agencja Gazeta/Dominik Dziecinny)
Farmers help a horse to jump into an amphibious vehicle in flooded Juliszew village in central Poland at Wisla river on May 24, 2010. (JANEK SKARZYNSKI/AFP/Getty Images)
A rescue boat passes through a flooded area near the village of Swiniary in central Poland, May 25, 2010. (REUTERS/Peter Andrews)
Jolanta Binkowska carries plants as she is evacuated from her flooded house in the village of Troszyny Nowe, central Poland, Tuesday, May 25, 2010. (AP Photo/Kasia Mala)
An aerial view shows the flooding near the village of Swiniary, in Central Poland, on Tuesday, May 25, 2010. (AP Photo/Czarek Sokolowski)
A dog waits for rescue in a flooded farm in Juliszew village in central Poland at Wisla river on May 24, 2010. (JANEK SKARZYNSKI/AFP/Getty Images)
An aerial view shows a structure in the river Oder, snear Ratzdorf, Germany, on Wednesday, May 26 2010. Flooding from southwestern Poland was advancing downstream to the border region. (AP Photo/dapd/Berthold Stadler)
A roe deer jumps into a fence as she tries to find a way to flee from from flooding on May 18, 2010 in Bohumin town, in eastern Czech Republic. (MICHAL CIZEK/AFP/Getty Images)
The flooded river Danube in Passau, southern Germany on June 3, 2010. After heavy rainfalls, many streets were flooded near the banks of the rivers Danube and Inn, which join in Passau. (CHRISTOF STACHE/AFP/Getty Images)
The moon shines over the flooded river Oder next to a single house on May 27, 2010 in Kostrzyn, Poland. (Carsten Koall/Getty Images)
A dog stands in front of a house destroyed by a landslide in Klodne,southern Poland, on Thursday, June 3, 2010.The landslide happened after massive flooding in Poland last month. (AP Photo/Jarek Praszkiewicz)
A man walks in his submerged sitting room in Ruskye Komarivtsy, near Uzhgorod after heavy flooding hit the area on June 4, 2010. (OLEXANDER ZOBIN/AFP/Getty Images)
Locals form a brigade to carry sandbags for temporary flood defenses in Ocsalanos, Hungary on June 5, 2010. Heavy rains caused the river Hernad to swell, flooding parts of western Hungary. (REUTERS/NEPSZABADSAG/Arpad Kurucz)
Locals save cattle from the flooding Hernad river in Gesztely, Hungary on June 5, 2010. (REUTERS/NEPSZABADSAG/Arpad Kurucz)
Emergency workers look at a railway bridge destroyed by floods from Poprad river near Nowy Sacz, Poland on June 5, 2010. (REUTERS/Agencja Gazeta/Jakub Ociepa)
Cyclists ride through the flooded Danube River in Budapest, Hungary on June 7,2010. The Parliament building sits in the background. (REUTERS/Laszlo Balogh)
Partially submerged buildings are seen after the Bodva river flooded in Edeleny, northern Hungary June 7, 2010. (REUTERS/NEPSZABADSAG/Arpad Kurucz)
Residents walk through a flooded street in Felsozsolca, Hungary on June 8, 2010. (REUTERS/Karoly Arvai)
An industrial diver prepares before he attempts to turn off a water system tap at a flooded house in Felsozsolca June 8, 2010. (REUTERS/Karoly Arvai)
A Hungarian Army helicopter transports sandbags to build a dam at the Hernad river in Hungary on June 8, 2010. (REUTERS/Karoly Arvai)
Local residents try to rescue a car from flooding water near the village of Alsovadasz, northeastern Hungary, Monday, May 17, 2010. (AP Photo/Bela Szandelszky)
A resident paddles by flooded garden fences in a rowboat on May 27, 2010 in Brieskow-Finkenherd near Frankfurt (Oder), Germany. (Carsten Koall/Getty Images)
Rescue workers stand on some sandbags of a temporary dam of Bodva stream nearby Szendro village as flood water breaks the dam in northeastern Hungary about 200 km from Budapest on May 17, 2010. (PETER KOHALMI/AFP/Getty Images)
A man sits with his dog on a ledge on the upper floor of his home surrounded by flood water on the outskirts of the town of Sandomierz, south east Poland, Wednesday, May 19, 2010. (AP Photo/Czarek Sokolowski)
A man carries a dog as he walks across a flooded street in Sandomierz in Southern Poland, May 19, 2010. (REUTERS/Pawel Malecki/Agencja Gazeta)
Water rushes through a broken sandbag barrier set up by volunteers and emergency service workers against rising waters of the Sleza river caused by flash floods in Wroclaw in southern western Poland May 22, 2010. (REUTERS/Agencja Gazeta/Maciej Swierczynski)
A scuba diver of the Polish fire brigade, builds up a wall of sandbags under the water of the river Brdzie, in the city of Bydgoszcz, Poland on June 9, 2010. (REUTERS/Arkadiusz Wojtasiewicz/Agencja Gazeta)
A man is helped out of water in a flooded area on the outskirts of the town of Tarnobrzeg, southeast Poland, Wednesday, May 19, 2010. (AP Photo/Krzysztof Lokaj)
Firemen evacuate children in the flooded part of Tarnobrzeg in southern Poland, May 19, 2010. (REUTERS/Krzysztof Koch/Agencja Gazeta)
An aerial view shows the Hernad river flooding in the north-east of Hungary on June 9, 2010. (GERGELY BOTAR/AFP/Getty Images)
The river Artuby floods the streets in Draguignan, southern France, Tuesday, June 16, 2010. Unusually heavy rains recently in the Var region have transformed streets into muddy rivers that swept up trees, cars and other objects. (AP Photo/Lionel Cironneau)
People walk by damaged cars in the aftermath of flooding in a western district of the French south eastern city of Draguignan on June 16, 2010. (STEPHANE DANNA/AFP/Getty Images)
A man cools off at the flooded Danube river banks in downtown Belgrade, Serbia on June 16, 2010. (REUTERS/Ivan Milutinovic)
Sursa:Boston com
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 