CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Principesa Ileana a României (1908 – 1991). VIDEO

 

 

 

 

Principesa Ileana, fiinca regelui Ferdinand al României (n.5 ian.1909-d.21 ian.1991)

Principesa Ileana a României în tinereţe

La 23 decembrie 1908 (stil vechi) sau 5 ianuarie 1909 (stil nou), la Bucureşti, s-a  nascut  principesa Ileana, penultimul copil al regelui Ferdinand al României şi al reginei Maria, căsătorită la Sinaia cu arhiducele Anton de Habsburg la 26 iulie 1931, avînd şase copii: Ştefan, Arhiduce de Austria (1932-1998), Maria Ileana, Arhiducesă de Austria (1933-1959), Alexandra, Arhiducesă de Austria (n. 1935), Dominic, Arhiduce de Austria (n. 1937), Maria Magdalena, Arhiducesă de Austria (n. 1939) şi Elisabeta, Arhiducesă de Austria (n. 1942).

Pînă la vîrsta de 5 ani s-a bucurat de toate privilegiile unei vieţi la palat. Declanşarea Primului Razboi mondial, a obligat familia regală, împreună cu guvernul şi parlamentul, să se refugieze din calea trupelor austro-germane la Iaşi. Educaţia a primit-o cu precădere în familie, de la pregătitori, de la părinti şi de la personalul curţii.

De la mama sa a învăţat limbile engleza şi franceza, iar de la tată – germana. A fost crescută cu dragostea faţă de România, poporul, tradiţiile şi limba română. A frecventat Colegiul din Heathfield-Ascot din Marea Britanie. A studiat sculptura cu Ion Jalea şi pictura cu Jean Al.Steriadi. În 1926 călătoreşte împreună cu Regina Maria şi fratele Nicolae în America, şi apoi în Spania.

Domniţa Ileana – cum o numeau apropiaţii – a fost fondatoarea sau preşedintele a unor organizaţii de cercetaşi ca Asociaţia Creştină a femeilor române, Asociaţia Ghidelor şi Ghizilor din România etc. Fiind pasionată de yachting, obţine brevetul de căpitan de cursă lungă, navigînd mai mulţi ani cu yachtul „Isprava”, fiind singura femeie din România cu această calificare. Participă la diverse expediţii în Munţii Carpaţi.

În vara anului 1930, însoţind-o pe mama Sa, Regina Maria într-o vizită în Spania, Principesa îl întîlneşte la Barcelona pe Arhiducele Anton de Habsburg, „un băiat foarte frumos, înalt, blond, sportiv, distins “.

În martie 1931, Ileana şi Regina Maria, întorcîndu-se dintr-o vizită la Paris, răspund unei invitaţii primite din Umrich, de la reşedinţa verilor Hohenzollern. Aici, Ileana îl reîntîlneşte pe Arhiducele Anton.

Se pare că reîntîlnirea nu era întîmplătoare, Arhiducele fiind chemat la dorinţa expresă a Regelui Carol al II-lea al României. Iniţiativa s-a dovedit inspirată. Pe 20 aprilie 1931, Ileana îi cere fratelui său binecuvîntarea şi consimţămîntul ca şef al Casei Regale.

La întoarcerea în ţară, Ileana a anunţat oficial că intenţionează să se căsătorească cu arhiducele austriac. Şeful Casei Regale Române, Regele Carol al II-lea, îşi dă acordul.

Anton era fiul Arhiducelui Leopold-Salvador de Habsburg-Toscana şi al Arhiducesei Blanka de Bourbon, infanta Spaniei, născut la 20 martie 1901, în Viena imperială. Numele complet al Arhiducelui era Anton Maria Franz Leopold Blanka Carl Iosef Ignatz Raphael Michael Margaretha Nicetas, un nume demn de un arhiduce de Austria, primit în amintirea naşilor de botez.

După proclamarea Republicii Austria, Anton şi familia sa se retrag în Spania. Arhiducele, absolvent al şcolii Superioare de Inginerie din Madrid, s-a angajat la uzinele Ford din Londra, după care s-a stabilit la Barcelona, unde a deschis, împreună cu fratele său Franz-Josef, un service automobilistic şi de aviaţie.

Împătimit aviator, era cîştigătorul a numeroase concursuri aviatice internaţionale. Astfel, pe cei doi logodnici îi apropia şi pasiunea pentru sport, fiind cunoscute preocupările Ilenei pentru călărie, automobilism şi yachting.

Căsătoria Ilenei a fost rodul unei iubiri împărtăşite de ambii soţi şi o decizie acceptată fără rezerve de Casa Regală Română, fiind pentru prima oară cînd un membru al familiei regale române s-a căsătorit fără a încheia o căsătorie morganatică sau fără a trebui să respecte o alianţă matrimonială.

A fost ultima căsătorie oficială încheiată în ţară pentru un membru al familiei regale române. Cerimonia căsătoriei are loc la Castelul Pelişor, pe dată de 26-27 iulie, la vîrsta de 22 de ani. Pentru că tatăl ei murise în 1927, a fost condusă la altar de fratele ei mai mare, regele Carol al II-lea.

Conjucturile politice ale timpurilor, revoluţia din Spania şi decizia lui Carol al II-lea ca descendenţii din familia Habsburg sa nu fie născuţi pe pămînt românesc a pus pe tinerii căsătoriţi în mare dificultate. Ei sunt nevoiţi să plece în Austria în 1931. S-au stabilit la Castelul de la Sonnberg, în apropierea Vienei. Aici se nasc cei şase copii.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial Ileana a organizat un spital pentru soldaţii români la castel. În martie 1944, ca să scape de persecuţiile naziştilor s-a mutat de la Viena cu întreaga familie înapoi în România unde a locuit la Castelul Bran, primit de mama sa cadou din partea oraşului Braşov.

Înfiinţează lîngă Castel, „Spitalul Inima Reginei ”, în onoarea reginei Maria.

Din nefericire, România a fost invadată la scurt timp de armata roşie, iar regele Mihai a fost forţat să abdice de generalul KGB Vîşinski. La 8 ianuarie 1948 părăseşte ţara împreună cu nepotul său Mihai I. Principesa s-a mutat cu întreaga sa familie întîi în Elveţia apoi în Argentina.

La Buenos Aires a înfiinţat un cămin destinat refugiaţilor politici români, cămin ce a purtat numele mamei sale, “Regina Maria”. În 1950 Ileana împreună cu copiii au ajuns la Boston, Statele Unite. În 1959, principesa a fost foarte afectată de moartea fiicei sale, Maria Ileana (Minola) şi a soţului ei, contele polonez Jaroslav Kottulink, într-un accident aviatic în Brazilia (15 ianuarie 1959).

După divorţul său, se căsătoreşte în 1961, la New York, cu Ştefan Isărescu, de care ulterior se desparte şi se călugăreşte, făcînd timp de şase ani stadiul de novice, într-o mănăstire din Franţa. În 1967 se reîntoarce în S.U.A. şi, sub numele de maica Alexandra, devine stareţa mănăstirii ortodoxe cu hramul Schimbarea la Faţă, din oraşul Ellead, Pennsylvania.

După căderea regimului Ceauşescu, Maica Alexandra a vizitat România în septembrie 1990, la vârsta de 81 de ani. Cîteva luni mai tîrziu, la 21 ianuarie 1991, se stinge din viaţă ca urmare a unor complicaţii survenite în urma fracturii bazinului, la Ohioville, statul Ohio, S.U.A..

Memoriile sale au apărut în Anglia în anul 1951 iar în România în 2005 sub titlul Trăiesc din nou.

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ileana_a_Rom%C3%A2niei

  3. Istoria md.

14/02/2013 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

CU PRILEJUL CASATORIEI PRINTULUI WILLIAM, PRESA IL EVOCA PE REGELE Mihai al Romaniei

Evocări cu prilejul căsătoriei prințului William de Wales: presa despre regele Mihai al României

 

Potrivit listei oficiale de invitaţi ai nunţii regale de astăzi, regele Mihai va fi însoţit de fiica sa, principesa Margareta şi de soţul ei, principele Radu.

Un ziar britanic a publicat zilele trecute caricatura unui soldat japonez care s-ar află încă în tranşee din vremea celui de-al doilea război mondial, pentru că nimeni nu i-a spus că s-a terminat. „Într-adevăr, spune soldatul reporterilor care l-au descoperit, n-am aflat că s-a terminat războiul, dar despre nunta prinţului William ştiu aproape totul”. Din avalanşa de informaţii despre nunta regală de la Londra, Mircea Ţicudean a ales o depeşă despre unul din invitaţi.

Unul din oaspeţii familiei regale britanice ar putea să aibă impresia de deja vu, scrie agenţia AP. Tăcutul rege Mihai al României, care împlineşte în octombrie anul acesta 90 de ani, a venit la Londra în 1947 la nunta prinţesei Elisabeta cu vărul lui, Prinţul Filip. Acum, regele Mihai revine la Londra la nunta nepotului lor, Prinţul William, care se căsătoreşte cu Kate Middleton. În urmă cu 30 de ani, regele Mihai a fost şi la nunta părinţilor lui William, Prinţul Charles şi Prinţesa Diana.

Regele Mihai într-o fotografie de epocă

Mihai al României, continuă AP, este unul din puţinii şefi de stat din vremea celui de-al doilea război mondial aflaţi încă în viaţă – o viaţă care în cazul lui numai plicticoasă n-a fost.
Stră-strănepotul reginei Victoria şi văr de gradul trei al reginei Elisabeta, Mihai a fost încoronat mai întâi la vârsta de şase ani şi a domnit sub tutela unei regenţe ca rege-copil între 1927 şi 1930, iar apoi din nou între 1940 şi 1947.

Cea mai cunoscută decizie a regelui Mihai a fost întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste la 23 august 1944, un act despre care istoricii spun că a scurtat al doilea război mondial.

După nunta prinţesei Elisabeta din 1947 tânărul rege a revenit într-o Românie în care comuniştii sprijiniţi de Stalin se pregăteau să instituie dictatura proletariatului. O lună după nunta de la Londra, Mihai a fost silit să abdice, i s-a luat cetăţenia română şi a fost trimis în exil, unde a lucrat ca pilot pe avioane comerciale, iar o scurtă perioadă ca crescător de păsări.

Chiar şi după căderea comunismului în România – aminteşte AP – noii lideri de la Bucureşti şi-au păstrat rezervele faţă de fostul suveran. Mihai a fost oprit – fără prea multă eleganţă – să se întoarcă în patrie în 1990. În sfârşit, în 1997 şi-a putut redobândi cetăţenia. Apoi a primit compensaţii pentru castelele confiscate de comunişti, iar acum poate folosi fostele edificii regale.

Potrivit listei oficiale de invitaţi ai nunţii regale de astăzi, regele Mihai va fi însoţit de fiica sa, principesa Margareta şi de soţul ei, principele Radu. Un tabloid britanic scrie că dacă regina Victoria ar fi încă în viaţă, ar fi probabil fericită să-şi vadă printre invitaţi atâţia stră-strănepoţi. În afara fostului rege Mihai al României, vor fi prezenţi alţi şapte: regina Elisabeta, Prinţul Filip, regele Harald al Norvegiei, regina Margareta a Danemarcei, sora ei ex-regina Anna Maria a Greciei, fostul rege Constantin şi sora lui Regina Sofia a Spaniei.

 
29.04.2011
 
Sursa: Radio Free Europe

29/04/2011 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: