O organizatie de cazaci ortodocsi cere alipirea Alskăi și independența Californiei. Rusia „visează” la Eur-Asia-America și declară război geopolitic Statelor Unite !

Deși se află în corzile loviturilor economice, Rusia „visează” la Eur-Asia-America și declară război geopolitic Statelor Unite! Cazacii ortodocsi cer alipirea Alskăi și independența Californiei

Uniunea cazacilor ruși ortodocși, sub denunmirea de „Irbis”, din Districtul federal nord-vest, din cadrul Federației Ruse, a înaintat guvernului federal de la Moscova cererea de  resurse financiare pentru crearea și sprijinirea de ONG-uri pe teritoriul  Statele Unite ale Americii, care să se implice activ în acțiuni menite a concretiza separarea Alskăi de SUA și ulterior alipirea la Rusia, precum și independența Californiei, relatează publicația ucraineană Obozrevatel.

Cazacii ortodocși ruși vor să se implice în relansarea și promovarea culturii ruse în școlile din SUA, a indicat serviciul de presă al acestei formațiuni.

De asemenea, ei intenționează să contribuie la pregătirea și organizarea unor referendumuri privind separarea Alaskăi și a Californiei de Statele Unite, după cum a relatat și agenția rusă de presă Rosbalt citată de Agerpres.

„Nu există democrație în Alaska (cel de-al 49-lea stat american). Populația Kamciatkăi (peninsulă în estul extrem al Rusiei) și Alaskăi a fost separată artificial. Regimul colonial american, care s-a impus la nivel mondial, este o realitate din veacul trecut.

A venit timpul să terminăm cu aceasta. Alaska va fi parte a Federației Ruse, iar California – republică independentă”, a declarat atamanul cazacilor uniunii amintite, Andrei Poliakov.

În acest context, publicația ucraineană evocă faptul că Ministerul rus de Externe i-a amintit recent președintelui american Barack Obama că Alaska este pământ rusesc.

Diplomația rusă reacționase astfel la o declarație a șefului administrației de la Washington despre „ambițiile imperiale excesive” ale președintelui Vladimir Putin în contextul anexării de către Rusia a Crimeii (peninsulă din sudul Ucrainei) și a sprijinului acordat de Moscova separatiștilor proruși din sud-estul ucrainean.

„A da timpul înapoi până la epoca țarilor, a încerca recâștigarea unor teritorii pierdute în secolul XIX, nu este, cred, cel mai bun mod prin care Rusia să-și declare măreția în secolul XXI”, a declarat Obama, în cadrul unei vizite oficiale la Tallinn (Estonia) în data de 3 septembrie.

În replică, diplomația rusă le-a propus abonaților săi de pe Facebook să facă un inventar pentru Obama cu teritoriile pierdute de Rusia în secolul XIX.

În comentariile la această postare a fost menționată, în special, Alaska, vândută Statelor Unite de Imperiul Rus în anul 1867 pentru 7,2 milioane de dolari.

În același timp, Mihail Diagteriov, vicepreședintele Comisiei pentru știință și înaltă tehnologie din Duma de Stat (camera inferioară) din partea Partidului Liberal Democrat (LDPR, al ultranaționalistului Vladimir Jirinovski), a făcut o interpelare către MAE rus pentru a clarifica statutul terenurilor unei foste colonii ruse din California și dacă aceasta a fost legal inclusă în statul California, de pe coasta de vest a SUA.

O  supriză vine chiar din America, acolo unde  in Alaska, fostă colonie rusească, un numar de cetateni cere alipirea la „patria mamă” printr-o petiţie postată pe site-ul guvernului american whitehouse.gov.

 

“Grupuri de ruşi siberieni au traversat Strâmtoarea Bering în urmă cu 10.000-16.000 de ani în urmă. Ruşii au început să se aşeze pe coasta arctică, în timp ce aleuţii au locuit în Arhipelagul Aleutian. Primii care au vizitat Alaska au fost membrii navei “Sf.Gabriel”, Gvodzev şi asistentul său, Fedorov, care au ajuns aici pe 21 august 1732, în timpul expediţiei Shestakov – Pavlutski între anii 1729 şi 1735.

 

Votaţi pentru secesiunea Alaskăi de Statele Unite şi alăturarea ei Rusiei”, se spune in aceasta petiţie care cere secesiunea statului Alaska de Statele Unite și realipirea la Federația Rusă si a ajuns la 22.000 de semnături, anunță agenția rusă RiaNovosti.

Disponibilă pe site-ul Casei Albe de pe 21 martie, petiția trebuie să ajungă la 100.000 de semnături în decurs de o lună, pentru ca administrația lui Obama să fie obligată la un răspuns în conformitate cu normele americane.

Textul „Alaska Back to Russia“ (Alaska înapoi la Rusia) încurajează organizarea unui referendum pentru desprinderea de SUA și o reîntoarcere la Rusia, prin datele istorice.

Petiția informează despre călătoriile exploratorilor ruși în Alaska, care au început încă de acum 10.000 de ani, când băștinașii din Siberia traversau Strâmtoarea Bering.

Documentul disponibil pe site-ul administrației prezidențiale menționează că până în 1867 Alaska era colonie rusească, fiind ulterior vândută Statelor Unite de către țarul Alexandru al II-lea pentru suma de 7,2 milioane de dolari la acea vreme, echivalentul a 120 milioane de dolari în prezent.

 

 

 

Cecul plătit de SUA pentru cumpărarea teritoriului Alaska de la Rusia

 

 

Artizanul acestei tranzacții a fost românul Gheorghe Pomuț, ajuns general în armata americană și care datorită meritelor din timpul războiul de secesiune,  în 1866 a fost numit consul  la Sankt Petersburg, capitala Imperiului Rus.

De aici, Pomuț a negociat trecerea Alaskăi către Statele Unite. Discuțiile s-au încheiat la patru dimineța, în 30 martie 1867. America a preluat Alaska de la ruși pentru 7,2 milioane de dolari. Asta înseamnă 4,74 dolari pe kilometrul pătrat.

Alaska are o suprafață totală de 1,7 milioane de kilometri pătrați. Pentru această afacere de succes, Pomuț a fost promovat la funcția de consul-general la Sankt Petersburg, unde a rămas până la moartea sa, în 1882.

Nu este prima petiție care promovează secesiunea unui stat american. În noiembrie 2012, un document asemănător cerea retragerea Texasului din componența SUA, iar motivația era „nemulțumirea texanilor față de politicile economice federale ale Washingtonului“.

Semnatarii acelei petiții cereau ca Texasul să își declare independența pentru a-și menține un buget echilibrat și pentru „a proteja standardul de viață al cetățenilor“.

Deși au mai fost înaintate astfel de petiții se secesiune din partea altor state americane – Tennessee, Louisiana, Carolina de Sud, Carolina de Nord, Florida, Alabama și Georgia- documentul texanilor a strâns 125.000 de semnături, obligând administrația Obama să răspundă cererii.

Reprezentanții Casei Albe au refuzat cererea, argumentând că „deși țara noastră trebuie să înfrunte multe provocări, americanii trebuie să lucreze împreună pentru a găsi cel mai bun mod de a merge mai departe“.

 

 

Surse:  Obozrevatel.ua, Indpendent. md , Adevarul.ro, rbnpress.info

Publicitate

POZA ANULUI

ACUM 50 DE ANI,AMERICA A ALES UN PRESEDINTE NUMIT JOHN FITZGERALD KENNEDY

PRESEDENTIA KENNEDY ACUM 50 DE ANI

Cu cincizeci de ani în urmă în această lună, John F. Kennedy a fost ales preşedinte al Statelor Unite. A fost presedintele americanilor doar  1.000 de zile înainte de a fi asasinat, dar acestea  au fost zile semnificative, şi omul şi familia sa au devenit o legenda pentru întreaga lume. În acest an,  Life Magazine a lansat o serie de fotografii nepublicate ale preşedintelui. Aici sunt cateva din aceste fotografii, cele mai multe preluate de la Biblioteca JFK, altele din LIFE şi de la  alte agenţii de presă.

Sa  privim înapoi, acum 50 de ani.

La o intrunire  publica în 1960  în Logan County, Virginia de Vest.Un pusti tine in mana un pistol de jucarie… (Walker Hank / TIME & Pictures LIFE)

In  Illinois în timpul campaniei 1960, fotograful Paul Schutz. (Schutzer Paul / TIME & Pictures LIFE)

Vice Preşedinte Lyndon Johnson, preşedintele John F. Kennedy şi asistentul special al Preşedintelui in  ziua de deschidere a sezonului de baseball 1961, la Stadionul Griffith, Washington, DC (John F. Kennedy Biblioteca prezidenţială şi Muzeul)

De la stânga la dreapta, Vice -presedintele Johnson, Arthur Schlesinger, Adm Arliegh Burke, preşedintele Kennedy, doamna Kennedy. (Stoughton Cecil, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Preşedintele Kennedy  la bordul unui yacht al Garzii de Coasta a SUA „Manitou”, pe 26 august 1962 în Narragansett Bay, Rhode Island. (Robert Knudsen, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Preşedintele Kennedy se adreseaza oamenilor din Berlin, Germania, pe 26 iunie 1963. (Robert Knudsen, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

În Miami, Florida, după ce preşedintele Kennedy şi doamna Kennedy , la 29 decembrie 1962. (Stoughton Cecil, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Preşedintele Kennedy cu copiii săi, Caroline şi John Jr. în Biroul Oval de la Casa Albă pe 10 octombrie 1962. (Stoughton Cecil, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Sosirea preşedintelui Kennedy în Hyannisport, Massachusetts, la 11 mai 1963. (Stoughton Cecil, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Un grup mare de fotografi, inclusiv Casa Albă Fotografi Cecil Stoughton şi Rowe Abbie, la semnarea  Tratatului de interzicere totală  de la 07 octombrie 1963. (Robert Knudsen, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Preşedintele Kennedy şi procurorul general Robert F. Kennedy  la Casa Albă pe 03 octombrie 1962. (Stoughton Cecil, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Preşedintele John F. Kennedy vizitand  capsula spaţială la ceremonia la NASA cu prilejul acordarii Distinguished Service Medal (DSM) pentru astronautul  – colonel John Glenn, Jr. la  Hangarul „S” de  la Cape Canaveral, Florida pe 23 februarie 1962. (Stoughton Cecil, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Senatorul de Florida George Smathers şi preşedintele John F. Kennedy  la NASA, Cape Canaveral, Pad B, Complex 37,  pe 16 noiembrie 1963. (Stoughton Cecil, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Presedintele John F. Kennedy semne Equal Pay Act la 10 iunie 1963. (Stoughton Cecil, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Doamna Kennedy si John F. Kennedy Jr.,  în 1962 la Casa Albă. (Stoughton Cecil, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Preşedintele Kennedy vorbeşte de la Rice University Stadium in Houston, Texas, pe 12 septembrie 1962. (Stoughton Cecil, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Prima Doamnă Jacqueline Kennedy şi sora ei, Printesa Lee Radziwill plimbare cu un elefant în timpul unei  vizite  în India, în martie 1962. (Stoughton Cecil, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Presedintele John F. Kennedy în Biroul Oval de la Casa Alba  11 iulie 1963. (Stoughton Cecil, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Preşedintele Kennedy  în Cork, Irlanda la 28 iunie 1963. (Robert Knudsen, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

22 noiembrie 1963 – Preşedintele Kennedy a ajunge în faţa mulţimii adunate de la Texas Hotel  in Fort Worth, Texas. (Stoughton Cecil, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Momentul după ce  Presedintele Kennedy a fost împuşcat in limuzina care goneste  spre spitalul din Dallas, Texas pe 22 noiembrie 1963. Agentul  secret de serviciu Clinton Hill sta pe partea din spate a masinii, doamna John Connally, sotia guvernatorului de Texas, se apleacă peste soţul ei rănit, şi doamna Kennedy il sprijina pe preşedinte. (AP Photo / Newman Justin)

Sicriul  preşedintelui Kennedy este încărcat pe Air Force One la Love Field, în Dallas, Texas pe 22 noiembrie 1963. Privitori include Lawrence „Larry” O’Brien, Jacqueline Kennedy, şi Dave Powers. (Stoughton Cecil, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

La data de 22 noiembrie 1963, vicepresedintele Lyndon B. Johnson depune jurământul pentru preluarea functiei de presedinte al S.U.A., in  biroul  din avionul prezidential  Air Force One, după asasinarea lui John F. Kennedy în Dallas, Texas.

De la stânga la dreapta: Mac Kilduff , judecătorul Sarah T. Hughes, Jack Valenti, congresmanul Albert Thomas, Marie Fehmer (in spatele Thomas), Prima Doamna Lady Bird Johnson, seful politiei din Dallas ,Jesse Curry, preşedintele Lyndon B. Johnson , Evelyn Lincoln (cu ochelari de vedere vizibil deasupra umărului LBJ ), congresmanul  Homer Thornberry (în umbră, parţial acoperit de LBJ), Roy Kellerman (parţial acoperit de Thornberry), Lem Johns (parţial acoperit de către doamna Kennedy), fosta primă doamnă Jacqueline Kennedy , Pamela Tunure (in spatele lui  Brooks), congresmanul Jack Brooks, Bill Moyers (cea mai mare parte acoperit de Brooks) Data 22 noiembrie 1963 (1963-11-22) (Cecil Stoughton, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Corpul  preşedintelui John F. Kennedy  într-un sicriu în camera din  estul  Casei Albe si  garda de onoare , la 23 noiembrie 1963. (Robert Knudsen, Casa Albă / John F. Kennedy Library)

Membrii familiei la procesiunea funerară a preşedintelui John F. Kennedy la Washington DC la 25 noiembrie 1963. Imaginea ii include  include pe : Robert F. Kennedy, doamna John F. Kennedy, Edward M. Kennedy, R. Sargent Shriver, Stephen E. Smith. (Robert Knudsen, Casa Albă / John F. Kennedy Library)