CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Drapelul separatiștilor transnistreni expus provocator în fața Memorialului „Eternitate” de la Chișinău

În ajunul Zilei Independenței Republicii Moldova, un grup de indivizi neidentificați au defilat luni, 26 august 2020, cu așa-zisul drapel al regiunii separatiste transnistrene în fața Memorialului „Eternitate” de la Chișinău.   

Acţiunea a stârnit indignare printre cei care se aflau în apropiere, care au încercat să îi determine indivizii care sfidau memoria eroilor căzuți pentru eliberarea R.Moldova de sub jugul rusesc să plece cu drapelul lor separatist cu tot .  În timp ce indivizii defilau cu aşa-zisul steag transnistrean, la Memorialul Eternitate au ajuns şi câţiva veterani ai războiul moldo-rus.

Membrii mişcării Forţa Veteranilor au cerut forţelor de ordine pedepsirea acestor indivizi.

„În contextul acestui eveniment mizerabil facem un apel către Ministerul de Interne, către Procuratura Generală să identifice aceşti mizerabili aceşti provocatori care au venit cu drapelul unei regiuni separatiste. Să vedem în cât timp cum o să ii identifice şi ce măsuri vor lua. Dar noi vom scrie şi o petiţie de aceea aşteptăm stimaţi poliţişti să vedem cum lucraţi cum slujiţo poporul”, a spus CONSTANTIN  COVRIG, veteran al războiului moldo-rus de la Nistru.

La faţa locului a ajuns şi un echipaj de carabinieri dar acesta nu i-a  reţinut pe scandalagii.

Inspectoratul General de Poliţie a declarat pentru TVR Moldova că va fi deschisă o anchetă, iar persoanele în cauză vor fi identificate.

„Cazul este înregistrat, noi ne-am autosesizat se documentează şi urmează să fie identificate persoanele şi să iei o decizie conform legislaţiei. Să vedem în ce circumstanţă care au fost scopul că ei au venit acolo”, a menţionat MARIANA BEŢIVU, ofiţer de presă IGP.

Autorităţile constituţionale ale Republici Moldova şi nici comunitatea internaţională nu recunosc teritoriul şi simbolurile autoproclamatei Republici Moldoveneşti Transnistrene.

 

„În contextul acestui eveniment mizerabil facem un apel către Ministerul de Interne, către Procuratura Generală să identifice pe acești mizerabili, pe acești provocatori care au venit cu drapelul unei regiuni separatiste. Să vedem în cât timp, cum o să îi identifice și ce măsuri vor lua. Dar noi vom scrie și o petiţie de aceea aşteptăm, stimaţi poliţişti să vedem cum lucraţi, cum slujiți poporul”, a declarat un veteran al războiului moldo-rus.

 

 

 

 

 

Solicitată de presa de la Chișinău, ofițerul de presă al Inspectoratului General de Poliţie din Republica Moldova a subliniat că urmează să fie deschisă o anchetă pe acest caz, iar persoanele respective vor fi identificate și sancționate conform legislației.

Nu este pentru prima dată când  steagul slugilor separatiste moscovite își face loc la Chișinău. Un incident similar a mai avut loc la 27 octombrie 2019, atunci când în cadrul unei competiții de karate, care s-a desfășurat  la Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport de la Chișinău a fost arborat așa-numitul drapel al regiunii transnistrene.

27/08/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ultima execuție publică în Bucureşti

 

 

Foto: Gravură de epocă 

La 26 august 1826, a avut loc ultima execuție publică la București.

Doi olteni, Ghiță Cuțui și Simion au fost  executați la capul Podului Târgului de Afară, astăzi Calea Moșilor, pentru că, împreună cu alte persoane, s-au răzvrătit împotriva domniei.
A doua zi, trei dintre tovarășii lui Cuțui au fost plimbați „cu pieile goale” prin târg și bătuți, după care au fost trimiși la ocnă.

Dintre mişcările care au avut loc în Principatele române după revoluţia lui Tudor Vladimrescu, cea mai violentă a fost revolta din anul 1826 din Oltenia, aflată  sub conducerea a lui Simion Mehedinţeanu şi Ghiţă Cuţui.

Simion Mehedinţeanu fusese isprăvnicelul moşiei Podu Grosului, actualmente în județul Mehedinţi, „fost căpetenie dintre apostaţi la vremea turburării ce s-au urmat aici în ţară”.
Ghiţă Cuţui era slujitor de plasă la Broşteni, tot în judeţul Mehedinţi şi „între apostaţi căpetenie”.

Ambii se refugiaseră după înfrângerea revoluţiei lui Tudor Vladimirescu în Transilvania şi încă din anul 1825 au hotărât să adune „tovarăşi cât de mulţi” şi „să iasă cu toţi deodată în ţară pă la multe locuri”.

Ghiță Cuțui, căpitan de panduri în oastea lui Tudor Vladimirescu, este cel care a construit în 1815 o culă la Broşteni, în lunca Motrului, după răpirea soției sale de o ceată de tâlhari  turci din Ada-Kaleh, care pustiau vestul Olteniei în vremea când cetele lui Pasvantoglu terorizau Muntenia.

 

 

 

Memoria locului - TVR Craiova

 

Pentru răscumpărare, pandurul a vândut o parte din pământ, clădind mai apoi cula (foto sus).

Culele erau case fortificate a căror denumire provenea de la cuvântul turcesc “zkule” care înseamnă turn şi se construiau de boieri și boiernași pe moșiile lor din Oltenia, pentru a se apăra de invaziile cetelor de turci (adalii, cirjalii, pazvangii) proveniți din raialele de peste Dunăre.

Întorcându-se din Transilvania, cei doi fugari au revenit în Mehedinţi, unde au luat sub control  zona din jurul mănăstirii Topolnița și l-au răpit pe vătaful plaiului Cloşanilor, pe care l-au pus să scrie  ispravnicilor de Mehedinţi, o epistolă prin care solicita trimiterea sumei de 50.000 de taleri pentru răscumpărarea sa.

Cei doi căpitani au ameninţat autoritățile că dacă nu le va fi plătită răscumpărarea cerută, ei împreună cu pandurii lor vor jefui Mehedințiul şi capitala acestuia, Cerneţi .

Foto: Imagine a Bucureştiului la început de secol al XIX-lea

Din cauza puternicelor ploi din mai-iunie 1826 şi a numărului mare de potere, pandurii conduși de Ghiță și Simion nu au reuşit să menţină sub control teritoriul din jurul mănăstirii Topolniţa, fiind  forţaţi să se retragă între zidurile mănăstirii, pentru a rezista asediului trupelor de arnăuţi domneşti.
Sfârşindu-li-se muniţia şi hrana, Simion Mehedințeanu şi Ghiţă Cuţui au acceptat să negocieze cu vătaful plaiului Cloşanilor, pe care îl eliberaseră între timp.

În această împrejurare, cei doi au fost duși la Nenciulescu, banul Olteniei, care a poruncit ca răsculaţii să rămână liberi, să fie aprovizionaţi cu hrană şi lăsaţi să plece la Bucureşti, pentru a-i prezenta domnitorului Grigore al IV-lea Ghica revendicările lor.

Sosiţi la Bucureşti pe 10 iulie 1826, cei doi conducători ai revoltei  din Oltenia au încercat să obţină o audienţă la domnitor, dar nu au avut succes.

Foto: Gravură de epocă 

Au fost supuşi unui regim sever de detenţie, judecaţi de Divanul domnesc la mijlocul lunii august 1826, şi  au fost condamnaţi Ia moarte prin spânzurătoare, spre a se da prin aceasta ,,pildă celor asemenea lor”. 

În dimineaţa zilei de 26 august 1826, au fost spânzuraţi în faţa unei mari mulţimi de bucureşteni la capul Podului Târgului de Afară din Colentina.

Pedeapsa cu moartea a fost desființată de Regulamentul Organic, în iulie 1831.
Regulamentul organic a fost o culegere de legi cvasi-constituțională, promulgată de către autoritățile imperiale rusești în Țara Românească și Moldova.

(surse : Wikipedia, Crispedia, dosaresecrete.blogspot.com/ Viorel Dogaru  și alte surse)

13/09/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: