Guanghzhou – cel mai poluat oraș de pe Pământ. VIDEO
Guangzhou, numit înainte Canton, este al treilea oraș din China ca putere economică.
În fiecare an, 70% din deșeurile electronice care se produc în întreaga lume, care se cifrează la 50 de milioane de tone de „gunoi electronic”(computere vechi, telefoane, faxuri, imprimante etc.), se duc la cel mai mare depozit de deșeuri din lume – orașul chinez Guangzhou și în provincia Guangdong, scrie http://ttolk.ru/ kitayskiy_guachzhu_e-svalka_i_samyiy_gryaznyiy_gorod_zemli
Nu este de mirare că această așezare este cel mai poluată de pe Pământ. De exemplu, nivelul plumbului aici este depășit de 370 de ori în mediul înconjurător.
Prelucrarea așa-numitelor „deșeuri electronice” este reglementată de „Convenția de la Basel privind controlul circulației transfrontaliere a deșeurilor periculoase și eliminarea acestora” din 1989.
În Uniunea Europeană este în vigoare Directiva privind echipamentele electrice și electronice, care stabilește regulile pentru colectarea și prelucrarea tuturor tipurilor de electronice. În Statele Unite, există legile federale și locale privind deșeurile electronice.
În plus, regulamentul RoHS ( privitor la restricționarea substanțelor periculoase) reglementează circulația deșeurilor electronice din UE. Acest act este conceput în așa fel încât practic face imposibilă reciclarea electronicelor vechi.
În fapt, în fabricile europene și americane care prelucrează gunoiul, nu trebuie să stocheze plumb, mercur, cadmiu, crom hexavalent, bifenili polibromați și difenil polibromat.
Prin urmare, este mai ieftin atât pentru europeni, cât și pentru americani să trimită „gunoi electronic” în țările din lumea a treia.
În SUA, lider mondial în ceea ce privește numărul de dispozitive electrice și electronice, există doar 3 fabrici pentru prelucrarea „gunoiului electronic”, capacitatea celor mai mari dintre ele fiind de doar 70 de mii de tone (!)
Astfel, 70% din deșeurile de acest tip sunt exportate în China (adică aproximativ 35 de milioane de tone),iar alte 20% se trimit în mai multe țări africane (Nigeria, Ghana), restul – în Brazilia, India și alte țări din lumea a III-a.
În China însăși, 80% din „gunoiul electronic” se colectează într-un un singur oraș – Guangzhou, situat în sudul provinciei Guangdong.
300.000 de oameni lucrează în acest uriaș depozit de gunoaie electronice care se întinde pe 52 de kilometri pătrați, alți 15 kilometri pătrați de rampe de gunoaie aflându-se în 4 sate înconjurătoare.
90% dintre lucrători demontează computere, imprimante, televizoare etc. chiar cu mâinile goale.
Principala metodă de separare a anumitor metale și componente este simpla ardere a acestor dispozitive electronice.
De regulă, aproximativ 100 de focuri uriașe ard în acest gigantic depozit de gunoi în fiecare zi. Apoi, componentele de cupru, plumb, etc. rămase în urma incinerării sunt sortate.
Aliajele care conțin metale prețioase (argint și aur) merg mai departe pentru purificare în laboratoare primitive dotate cu bazine cu acizi destinate curățirii microcircuitelor, situate pe malurile râului Lianzhan, în care soluțile caustice se deversează periodic .
În medie, reciclarea unui computer vechi, aduce venituri de până la 20 de dolari. Cu toate acestea, muncitorii primesc doar câțiva cenți pe bucată. De regulă, salariul lor este de 3-6 dolari pentru o zi de muncă de 10-12 ore și o săptămână lucrată de 6 zile.
80% dintre lucrătorii din depozitele de deșeuri electronice suferă de boli canceroase, neurologice, pulmonare sau de piele.
Plumbul în sângele copiilor Guangzhou este cu 88% mai mare decât cantitatea normală.
În ceea ce privește conținutul de plumb și cupru din sol, acesta a fost depășit de 370, respectiv 115 ori, iar cel de dioxină este de 130 de ori mai mare.
Apa pe o rază de 60 km de Guangzhou nu poate fi băută și de aceea trebuie adusă în oraș cu cisternele.
În total, oamenii de afaceri din Guanghzhou câștigă aproximativ 3 miliarde de dolari anual din activitățile de reciclare a deșeurilor electronice.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 