CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 26 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 26 octombrie în istoria noastră

306: Martiriul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie , izvorâtorul de Mir

Sfântul Dumitru de la Tesalonic / Salonic, a fost un martir creștin, sfânt militar , care a trăit în vremea împăraților Maximian si Diocletian  în cetatea Tesalonic din Imperiul Bizantin, astazi in Grecia.

Este venerat ca fiind unul dintre cei mai mari sfinți militari, atât în Biserica Ortodoxă, cât și în Biserica Catolică de rit bizantin și de rit roman si se se sărbătorește la data de 26 octombrie.

1497: Are loc batalia de la  Codrii Cosminului (o pădure la sud de Cernăuţi), la circa 100 km nord de capitala de atunci Suceava.

Armata moldoveană, condusă de Ştefan cel Mare, se confrunta cu oastea  condusa de regele Ioan I Albert al Uniunii Polono-Lituaniene, care, decimată,  reuşeste cu greu să se strecoare pînă la Cernăuţi.

Jan Albert Jagellon, rege polon 1492-1501Stejarul lui Ştefan, Codrii Cosminului, astazi UcrainaŞtefan cel Mare, domn al Moldovei 1457-1504
Jan Albert Jagellon, rege polon 1492-1501Stejarul lui Ştefan din  Codrii Cosminului, astazi in UcrainaStefan cel Mare, domn al Moldovei 1457-1504

Noul rege al Poloniei Jan Albert Jagello, pune în aplicare uneltirea gîndită încă de răposatul lui tată, regele Poloniei Casimir IV Jagello, de a  prelua controlul integral asupra Ţării Moldovei, şi se foloseşte de un şiretlic.

Încă la începutul anului 1497, regele Albert îl înştiinţează pe Ştefan despre organizarea unei campanii împotriva Porţii solicitîndu-i sprijin militar. Ştefan acceptă propunerea dar intuieşte şiretlicul şi se pregăteşte militar întărind totodată şi cetăţile Moldovei.

Marea armată polonă de 120 000 ostaşi (dintre care 80 000 trupe combatante şi 40 000 trupe auxiliare, peste 200 tunuri, dintre care şi unele de calibru mare) urmă să traverseze Moldova pînă la Dunăre pe un itinerar stabilit în prealabil cu Ştefan dar la un moment dat s-a abătut de la traseu asediind cetatea de scaun Suceava.

Ştefan a prevăzut o asemenea mişcare din partea lui Albert, solicitînd în prealabil ajutor militar de la prieteni (trupe de la domnul Munteniei, Radu cel Mare şi de la Voievodul Transilvaniei Bartolomeu Dregffy) şi amplasînd greul trupelor sale (40 000 ostaşi total) nu departe de Roman înafara cetăţilor, păstrînd astfel posibilităţi largi de manevră.

Portarul Sucevii, Luca Arbore, face faţă eroic asediului polon din 26 septembrie pînă în 18 octombrie 1497, după care Ştefan cel Mare încercuieşte trupele polone ce asediau cetatea Suceava demoralizînd prin atacul său marea armată polonă. Prin intermediul Voievodului Transilvaniei polonii negociază retragerea, acceptată de Ştefan cel Mare.

Folosind pretextul abaterii polonilor în retragere de la itinerarul prestabilit Ştefan cel Mare ajunge armata polonă în Codrii Cosminului (amplasaţi pe direcţia Cernăuţi de la Suceava, astăzi pe teritoriul Ucrainei). Ştefan surprinde armata polonă divizată, traversînd Codrii Cosminului, şi organizează o mare ambuscadă în noaptea de 25 pe 26 octombire 1497 cauzînd conform Letopiseţului de la Novgorod pierderi militare enorme de 4 000 morţi pentru armata polonă.

Ajutoarele militare polone (cavaleria mazoviană) sunt distruse de oasta Vornicului Boldur. Ştefan cel Mare i-a urmărit pe poloni pînă la Cernăuţi aplicînd lovituri forţelor militare polone în retragere pînă ce aceastea nu au părăsit integral teritoriul Ţării Moldovei în noiembrie 1497.

Bătălia de la Codrii Cosminului reprezintă un model de artă militară şi o expresie a valorii deosebite a sistemului defensiv aplicat de Ştefan cel Mare al Moldovei.

1596: Se incheie  batalia de la Keresztes ( Mezokerezts, azi in Ungaria) in care  trupele  otomane conduse de sultanul Mehmed al III-lea  înfrâng forțele unite ale imperialilor austrieci  și ale principelui  transilvanean Sigismund Bathory.

Imediat după această bătălie, în decembrie 1596, Mihai Viteazul a făcut pace cu Imperiul Otoman și a primit steagul de domnie de la Inalta Poarta, în schimbul plății tributului.

1624: S-a născut mitropolitul Moldovei, Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barila).

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 00ed2-dosoftei.jpg

Cunoscând elina, latina, slavona, poloneza şi ucraineana, traduce în româneşte “Psaltirea pre versuri tocmită”, prima operă în versuri tipărită în româneşte;  (d.13 decembrie 1693).

Dosoftei  a fost mitropolitul Moldovei (în perioada 1671-1673 şi 1675-1686) şi mare cărturar (primul traducător în limba română al unor cărţi din literatura dramatică şi istorică universală, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii).

A promovat introducerea limbii române în Biserică (primul traducător în română al cărţilor de slujbă religioasă, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox).

Dosoftei a fost cel care a depăşit, pentru prima oară la noi, modelul literaturii religioase; pentru aceasta este considerat „fondatorul poeziei române literare” (m. 1693).

Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, a fost canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Sf. Ierarh Dosoftei fiind prăznuit la 13 decembrie, ziua morţii sale.

1673: S-a nascut  Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (martie-aprilie 1693; noiembrie 1710 – iulie 1711), personalitate culturală polivalentă, ales membru al Academiei din Berlin ( la 11 august 1714) la propunerea filosofului Leibniz, autor de lucrări de istorie, orientalistică şi muzicografie.

A pus pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană; după înfrângerea de la Stănileşti (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I; după domnia sa va începe, în Moldova, epoca fanariotă.

 

Dimitrie Cantemir ( 26 octombrie 1673- 21 august 1723)

Opere principale:

  • Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul, scrisă în română şi tipărită la Iaşi în 1698.
  • Imaginea tainică a ştiinţei sacrosante 1700.
  • Istoria ieroglifică, scrisă la Constantinopol în română (1703 – 1705). Este considerată prima încercare de roman politic-social.
  • Istoria Imperiului Otoman (Istoria creşterii şi descreşterii curţii otomane), redactată în latină (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) între 1714 şi 1716. În această lucrare, Dimitrie Cantemir a prezentat istoria imperiului otoman şi a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrămarea sa.A insistat şi asupra posibilităţii ca  popoarele asuprite de otomani sa-şi recucereasca libertatea. Lucrarea a fost tradusă şi publicată în limbile engleză, franceză şi germană.
  • Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scris mai întâi în latină dar tradus apoi de autor în română (1719 – 1722), cuprinde istoria noastră de la origini până la descălecare. Susţine ideea cronicarilor: originea comună a tuturor românilor.Pentru scrierea acestei lucrări, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare documentare române şi străine în limbile latină, greacă, polonă şi rusă.
  • Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scrisă în latină (1714 – 1716), când trăia în Rusia, la cererea Academiei din Berlin, cuprinde prima hartă detaliată a Moldovei, unic document cartografic despre Moldova timp de un secol; a inventat primul sistem de notare pentru muzica turcească şi şi-a câştigat recunoaşterea europeană, prin lucrarea “Istoria Imperiului Otoman” (1716), tradusă şi tipărită la Londra (1734), Paris (1743), Hamburg (1745); (d.21.08.1723).

1802 : Pe teritoriul actual al Romaniei are la ora 12:55  un puternic cutremur de pămant, cu epicentrul in zona Vrancea si o durata de 2 minute și de 30 de secunde.

A fost un cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 – 8,2 grade pe scara Richter, cel mai puternic cutremur vrâncean care a fost înregistrat, fiind simțit din Moscova până în Istanbul, Insula Creta si Marea Egee.

Se împlinesc 218 ani de la cel mai puternic cutremur din România. Un seism  de 7,9 grade a zguduit Capitala pe 14 octombrie 1802 – Stb-Sindicat

În București s-au prăbușit turlele bisericilor, iar Turnul Colței s-a rupt de la jumătate, prabusindu-se peste un vanzator ambulant.

Caligraful Dionisie Eclesiarhul scria:

„S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită, care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică.”
Prin “clopotnița cea vestită”, caligraful se referă l-a Turnul Colțea.

Altă mărturie:

„În zioa de Vinerea Mare, la leat 1802, octomvrie 14, la 7 ceasuri de zi, s-au cutremurat pământul foarte tare. Aici în București s-au ruptu și turnul cel înalt Colțea, care era podoaba orașului, iar din casele boerești și din cele de obște prea puține au scăpat zdravene. În multe locuri s-au desfăcut pământul, eșind nisip și apă. Și a doa zi, iarăș s-au cutremurat, dar nu așa tari, la 3 ciasuri den zi.”

Au izbucnit multe incendii, probabil din cauza răsturnării sobelor. Pământul s-a despicat în unele locuri, apă verde cu miros de sulf țâșnind afară.

Cea mai puternică replică a avut loc la ora 5, dar nu a făcut victime. În total, cutremurul a făcut doar 4 victime: negustorul ambulant ucis de Turnul Coltei, o femeie de origine iudaică, copilul său și o altă victimă

După seism, Domnul Constantin Ipsilanti a ordonat refacerea lui imediată, din temelii. Și pentru că primii care au încercat să profite de pe urma dezastrului au fost zidarii și lemnarii, Ipsilanti a dispus prețuri maximale pe care aceștia le puteau practica.

Astfel, în câțiva ani, Bucurestiul a fost refacut. Unele clădiri au fost consolidate atât de bine încât au rezistat și altor cutremure puternice.
Câteva cartiere au devenit, după refacere, chiar mai civilizate ca înainte. În anii următori au mai fost însemnate câteva cutremure, însă care i-au speriat mai mult pe bucureșteni decât au produs daune.
Printre ele se numără cel din 15 iunie 1803, când a fost afectată instalația de apă a bucureștenilor, astfel că foarte multe cișmele nu au mai putut fi folosite.
Alte trei seisme mai importante au avut loc în anii 1804 si 1812 (care a fost si cel mai puternic, avand o magnitudine de 6,5 Mw).

1807: S-a nascut  Barbu Catargiu, om politic conservator, primul lider al Partidului Conservator, publicist roman, fost prim – ministru al Romaniei (22.01/3.02 – 8/20.06.1862).

Barbu Catargiu, primul prim-ministru al României: „Totul pentru ţară, nimic  pentru noi”

A fost şeful primului Guvern al României moderne, alcătuit după proclamarea deplinei uniri administrative a Principatelor (ianuarie-iunie 1862).

A murit in ziua de  8/20 iunie 1862, asasinat lângă clopotniţa Mitropoliei, când ieşea de la lucrările Adunării Legislative. Asasinul sau nu a fost prins niciodata.

1820: S-a nascut Gheorghe Costa-Foru, om politic, membru al Partidului Liberal, aripa moderată, profesor si jurist roman,(unul dintre fondatorii dreptului penal românesc) si primul rector al Universităţii Bucureşti, între anii 1864 şi 1872); (d.28  noiembrie 1876).

1834: Domnul Moldovei, Mihail Sturdza, printr-o „înaltă poruncă de zi”, face cunoscut că Miliția a primit „dreptul de a avea steag după modelul de noi propus, după care s-au înființat acel cu numărul 1 pentru infanterie și cel cu numărul 2 pentru cavalerie”.

Drapel militar al Moldovei 1834

Drapelele au fost înminate unităţilor pe 8 noiembrie 1834, în cadrul unei festivităţi în faţa bisericii Sf. Spiridon din Iaşi, unde au fost sfinţite de către mitropolit.

În mesajul adresat oştii, domnitorul sublinia faptul că sultanul a aprobat „Miliţiei Noastre dreptul de a avea steag, după modelul de Noi propus, după care s-au înfiinţat acel cu nr. 1 pentru Infanterie şi acel cu nr. 2 pentru Cavalerie…

Aceste semne astăzi întiia oară sint înfăţişate înaintea ochilor voştri spre a primi cerească bună cuvintare, de unde prin bisericească sfinţire, să va răvărsa şi asupra voastră harul cel mintuitor, întărindu-vă cu virtute ostăşească şi cu dragostea Patriei…”

1844: S-a nascut  poetul român Neculai Beldiceanu (“Doine”, “Poliritmice”, “Tala”) ; (d.2 februarie 1896).

A făcut parte din cercul „Junimii”, arheolog, numismat şi epigrafist amator, renumit pentru săpăturile de la Cucuteni, ca şi pentru colecţia sa de monede străvechi; era tatăl poetului Nicolae N. Beldiceanu.

1850: S-a nascut  Grigore Tocilescu, istoric, arheolog român; (d. 1909).

Image result for Grigore Tocilescu,

S-a  ocupat de studiul civilizaţiilor preromane de pe teritoriul României şi a fost întemeitor al Şcolii româneşti de arheologie.

A fost membru titular al Academiei Române din 1890, vicepreşedinte al acestui for între anii 1896-1898 şi 1907-1909.

1856 : S-a născut istoricul Dimitrie Onciul, considerat creatorul şcolii critice în istoriografia română; întemeietorul (1922) şi primul preşedinte al Comisiei Consultative Heraldice, conducător al Arhivelor Statului din Bucureşti (1900-1923), membru titular al Academiei Române din 1905, preşedinte al acestui for între anii 1920 – 1923; (m. 20 martie 1923, Bucuresti). 

Image result for photos istoric Dimitrie Onciul

Este considerat creatorul şcolii critice în istoriografia română.

Născut la Straja,in Bucovina, Dimitrie Onciul şi-a făcut studiile liceale şi universitare la Cernăuţi, continuându-şi specializarea la Viena, unde a făcut studii de epigrafie latină, diplomatică, paleografie şi sigilografie.

La sfârşitul anului 1884, Dimitrie Onciul îşi ia doctoratul în filosofie, la Universitatea din Cernăuţi, cu teza la care lucra de mai mulţi ani intitultă „Despre începuturile fiinţei de stat româneşti” (Uber die Anfänge des romänischen Staatswesens).
Întors în ţară, a fost profesor la liceul şi Şcoala Normală din Cernăuţi, unde a predat istoria şi limba română. În 1896, Dimitrie Onciul a venit la Universitatea din Bucureşti ca profesor de istorie veche a românilor,iar între 1919 – 1923, a fost decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie. Între 1900 şi 1923, Dimitrie Onciul a fost directorul Arhivelor Statului din Bucureşti. S-a ocupat de problema originii românilor, demostrând argumentat formarea poporului român pe o arie întinsă de ambele părţi ale Dunării şi respingând teoria migraţiunii medievale a românilor din Peninsula Balcanică.

De numele său se leagă şi înfiinţarea Comisiei Consultative Heraldice, căreia i-a fost şi întâiul preşedinte.

1860: A fost inaugurată, în prezenţa lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Universitatea din Iaşi, cu patru facultăţi: Drept, Filosofie, Ştiinţe şi Teologie.

ION STRAT ECONOMIST FINANCIAR DIPLOMAT -1946

Primul său  rector  a fost  profesorul de economie politică Ion Strat (1860-1861) (Foto).

1860: Se inființează la Iaşi, din iniţiativa pictorului Gheorghe Panaitescu-Bagdasare, Şcoala de Arte Frumoase şi Muzeul de Artă (cea mai veche pinacotecă de stat din România).

1863: Împăratul Franz Joseph I sancţiona, Legea privitoare la egala îndreptăţire a naţiunii române, votată de Dieta Transilvaniei (Legea va fi promulgată de Dietă la 30 mai 1864), prin care aceasta şi cele două biserici ale sale, cea unită şi cea ortodoxă, se regăsesc pe picior de egalitate cu cele trei naţiuni regnicolare (ungurii, secuii şi saşii) şi cu cele patru confesiuni recepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană).

1875: S-a născut in localitatea Cața, Brașov, istoricul Ioan Ursu, militant pentru desăvârşirea statului naţional unitar român.

In 1918 a plecat într-o misiune universitară română la Paris, a făcut parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române, activitate continuată în Italia, unde a contribuit la înfiinţarea Legiunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (m. 6 octombrie 1925, Brasov).

Foto: 1 decembrie 1918, la Albano (Italia). Nicolae Titulescu, împreună cu Vasile Lucaciu, Ion Ursu și Constantin Mille, lideri ai mișcării pentru realizarea unității naționale române, în mijlocul ofițerilor și soldaților Legiunii române, constituită în Italia din voluntari români, în majoritate transilvăneni, ca urmare a dezagregării armatei austro-ungare.

1 decembrie 1918, Albano (Italia)

1901: S-a nascut (13/26 octombrie) la Focșani, Constantin C. Giurescu, istoric roman, membru al Academiei Române („Viaţa şi opera lui Cuza Vodă”, „Amintiri”) ;( d.13 noiembrie 1977).

1907: S-a născut la Huși, compozitorul  şi actorul  de revistă român Vasile Vasilache, care în perioada interbelică a făcut parte  împreună cu Nicolae Stroe, din popularul cuplul umoristic Stroe şi Vasilache.

Image result for stroe si vasilache photos
Vasile Vasilache - poza 1

Foto: Stroe şi Vasilache.

Prima emisiune “Ora veselă” s-a transmis la Radio Bucureşti pe data de 9 ianuarie 1929. A murit la București, în urma bombardamentului anglo-american din 4 aprilie 1944.

1920: S-a născut folcloristul Adrian Fochi, autorul monumentalei lucrări de referinţă, „Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte” (1964).

Este de asemenea autorul unor importante studii axate îndeosebi pe cercetarea comparată a folclorului popoarelor sud-est europene ; (m. 1985).

1931: Ia sfarsit  a doua Conferinţă balcanică cu participarea Albaniei, Greciei, Bulgariei, Iugoslaviei, Turciei şi României. Conferinţa a început la 20 octombrie 1931 şi a avut loc la Istanbul. Tarile semnatare  încheie un pact ce prevedea   eliminarea războiului ca instrument de rezolvare a litigiilor.

1932: S-a nascut   (la Ghimbav, jud. Brasov), actorul  Dumitru Rucăreanu.

1943: S-a născut (la Lozova-Lăpuşna, azi în R. Moldova) Victor Spinei, istoric şi arheolog, autorul unor cercetări si lucrari de referinta  asupra perioadei de început a epocii medievale; membru corespondent al Academiei Române din 2001.

1949: S-a născut Corina Chiriac, indragita  interpretă de muzică uşoară, compozitoare, textieră, realizatoare de emisiuni de televiziune şi actriţă.

 

1949: S-a nascut poeta Leonida Lari (Lubovi Ivanovna Iorga), cunoscut politician unionist din Basarabia, fost deputat in Parlamentul Romaniei (n.Bursuceni, Republica  Moldova); (d. 11 decembrie 2011).

http://hronic.files.wordpress.com/2011/12/lari.jpg

1949: S-a născut Dumitru Radu Popa, prozator, critic literar, eseist, traducător şi profesor; părăseşte România în toamna anului 1985 şi, după un an petrecut în Franţa, se stabileşte în SUA, la New York.

1954: S-a născut avocatul şi omul politic român Victor Ciorbea.

Victor Ciorbea a renunţat la funcţia din ASF pentru un mandat ca Avocat al  Poporului | Digi24

A fost Preşedinte al PNŢCD (august 2001-iulie 2004), prim-ministru al României (decembrie 1996-martie 1998), primar general al Bucureştiului în anii 1996 şi 1997, ales din partea CDR.

În 1990 a fost ales lider al sindicatului CNSLR, iar în 1994 a înfiinţat Confederaţia Sindicatelor Democratice din România.

În mai 2014 a devenit  Avocat al Poporului și a fost senator liberal în perioada 2012-2014.

1956: A fost înfiinţată Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), organizaţie specializată a ONU.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi-a îmbunătăţit estimările  privind energia nucleară, pentru prima dată după Fukushima - Stiri pe surse  - Cele mai noi stiri

România este membru fondator al acestei organizații care are in prezent  numără 151 de țări membre, majoritatea membre ale ONU, precum și Sfantul Scaun.

1958: S-a născut interpretul de muzică populară Nicolae Furdui-Iancu.

1964: S-a născut Elisabeta Lipă, campioană olimpică (singura canotoare din lume care a câștigat 5 medalii de aur) şi  cupa mondială la canotaj.

In anul 2000 a fost declarată  de către Federaţia Internaţională de Canotaj cea mai bună canotoare din lume și a fost desemnată cea mai bună canotoare a secolului XX.

A fost aleasa vicepreşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român din 2013, preşedinte al Federaţiei Române de Canotaj (din 2009) şi preşedinte al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (din 2009).

Este chestor de poliţie.

1977: În plenara C.C. al PCR s–a hotărât adoptarea unui proiect de lege prin care li se interzicea cetăţenilor ţării noastre  folosirea apelativelor „domnule”, „doamnă”, „domnişoară”  şi li se impunea folosirea exclusivă a cuvintelor „tovarăş”, „tovarăşă”, sau „cetăţean”, „cetăţeancă”.

1980: S-a născut la Reșița, fotbalistul român Cristi Chivu.

1991: Are loc ceremonia de reînhumare a rămășițelor pământesti ale Eroului Necunoscut  în Parcul Libertăţii (Carol) din Bucuresti, care  fusesera mutate de aici  în anul 1957 şi duse la Mărăşeşti, pentru a face loc panteonului comunist.

Ceremonie la Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol - România -  Radio România Actualităţi Online

Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol din Bucureşti, este un monument comemorativ, similar celor realizate de majoritatea ţărilor europene după prima conflagraţie mondială și a fost inaugurat în 1923.

2005: A murit la Paris, la vârstă de 96 de ani, actriţa franceză de origine română Jany Holt (Ruxandra Ecaterina Vlădescu-Olt); (n.13 mai 1911, Bucuresti).

Jany Holt

În 1926 a fost trimisă de părinți la Paris pentru a studia științele economice. Ruxandra însă a studiat artele dramatice și și-a început cariera în film în anii ‘30. În perioada celui de al Doilea Război Mondial a făcut parte din Rezistența franceză. 

A jucat in  48 de filme si seriale de televiziune in perioada   1931 –  1995.

2007: A murit, unul dintre cei mai mari fotbalişti români, maestru emerit al sportului.

Detaliul mai puțin știut din viața lui Nicolae Dobrin: care era cealaltă  poreclă a „Gâscanului”

A cucerit de trei ori, în 1966,1967 şi 1971, titlul de cel mai bun fotbalist al ţării; (n.26.08.1947).

http://youtu.be/B9X4tTdSh0c

2008: A murit Jakó Zsigmond (Sigismund) Pal, savant istoric de naţionalitate maghiară din România, specialist în istoria culturii şi societăţii medievale transilvănene si în ştiinţe auxiliare istoriei, cu deosebire în diplomatică şi paleografie latină medievală transilvăneană; (n. 2 septembrie 1926, Cluj).

Între 1942-1945 a fost asistent, iar între 1945-1947 profesor la Facultatea de Istorie de la Universitatea Francisc Iosif din Cluj.

Din 1947, până la desfiinţarea instituţiei în 1959, a fost profesor la Universitatea Bolyai, iar apoi la Universitatea Babeş-Bolyai, unde a participat la formarea unor noi generaţii de istorici. Între 1949 şi 1968 a lucrat în cadrul Institutului de Istorie al Academiei Române.

A participat timp de câteva decenii la lucrările de editare al corpusului de documente transilvănene al Academiei Române (Documente privind istoria Romîniei şi continuarea acestuia, Documenta Romaniae Historica).

Pe parcursul redactării corpusului de documente a dedicat câteva studii identificării unor grupuri de documente false (Studia Universitatum Babeş et Bolyai 3/1958; Levéltári Közlemények 55/1984; Volum omagial Gernot Nussbächer, 2004).

A depus eforturi şi pentru revigorarea vieţii ştiinţifice maghiare de după 1989, un rol important dorind să rezerve Societăţii Muzeului Ardelean. În cadrul acestei instituţii la iniţiativa sa a fost fondat un institut de cercetare, unde au fost cooptaţi cercetători tineri în munca ce viza editarea celor mai importante surse medievale şi premoderne ale Transilvaniei.

Activitatea sa ştiinţifică a fost recunoscută deopotrivă de către cercetarea maghiară, română şi germană.

Din 1937 a fost  membru al Societăţii Muzeului Ardelean (între 1990-1994 preşedinte). Din 1970 a fost membru al Academiei de Ştiinţe Sociale, din 1988 a fost membru titular al Academiei Maghiare de Ştiinţe, iar  din 1996, membru de onoare al Academiei Române.

A fost si copreşedinte al Uniunii Mondiale, respectiv al Societăţii Internaţionale al Istoricilor Maghiari (1990), doctor honoris causa al Academiei Ráday (1990), al Universităţii Eötvös Loránd (1991).

Distincţii mai importante primite: Premiul Kőrössy Flóra (1942), medalia Lotz (1991), Pro cultura Hungarica (1991), premiul Kemény Zsigmond (1995), premiul Kriterion, premiul Széchenyi (1996), Pro scientia Hungarica (1996).

O glumă sinistră a istoriei !

Ziarul bucureștean Libertatea, publica în urmă cu câțiva ani, următoarea știre:

„În cimitirul evreiesc din bd. Ion Mihalache din București, există un mormânt care, ani de-a rândul, i-a contrariat pe  cei care veneau să se reculeagă la căpătâiul rudelor decedate.

 Pe piatra de mormânt se poate citi:

“Aici se odichneşte remăşiţele mortuare ale reposatului Adolf Hittler încetat din viaţă la 26 octombrie 1892 în etate de 60 de ani. Rugaţi-ve pentru dânsul”

                                                                                                         

 CALENDAR CREȘTIN ORTODOX 

Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir

Imagini pentru Sfantul Mare Mucenic Dimitrie photos"

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit în timpul impăraților Diocletian (284-305) si Maximian (286-305).

Din viata sa, înscrisă în Sinaxare, aflam ca a fost fiul prefectului din Tesalonic.

Datorita calitatilor sale, este numit dupa moartea tatalui sau, guvernator al Tesalonicului.

Tinand seama de faptul ca Dimitrie nu a ascuns ca este crestin, a fost intemnitat.

In vremea aceea, crestinii erau trimisi ca pedeapsa, sa lupte cu gladiatorii.

In aceste lupte, crestinii erau victime sigure. Potrivit traditiei, Nestor – un tanar crestin, cere binecuvantarea de la Sfantul Dimitrie sa-l omoare pe Lie, gladiatorul favorit al imparatului, pentru a pune capat luptelor sangeroase.

Dimitrie il va insemna cu semnul sfintei cruci  pe frunte si ii va spune: “Du-te si pe Lie il vei birui, iar pe Hristos Il vei marturisi”.

Prin rugaciunele Sfantului Dimitrie, Nestor reuseste sa-l strapunga cu lancea pe Lie.

La finalul acestei lupte, imparatul Maximian porunceste manios ca lui Nestor sa i se taie capul, iar Dimitrie sa fie strapuns cu sulitele.

Si aceasta, facandu-se indata, marele Dimitrie si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. În clipa aceea un ucenic al său a luat mantia şi inelul Sfântului Dimitrie şi înmuindu-le în sângele mucenicului, tămăduia cu ele pe mulţi bolnavi. Si s-au facut la moastele lui multe minuni si prea slavite tamaduiri.

Conform cercetărilor, Sfântul Dimitrie a fost martirizat la Sirmium (localitatea Sremska Mitrovita, azi aflată în Serbia), iar moastele sale au fost aduse in Tesalonic, la 26 octombrie 413.

Biserica actuală in care se afla moastele Sfantului Mucenic Dimitrie, a fost construita la putin timp de la incendiul bisericii ridicate de guvernatorul Leontie, din anii 626-634.

Aceasta a  fost transformata in moschee de turci in anul 1493 si redata cultului crestin abia in anul 1912.


Sfantul Mare Mucenic Dimitrie în iconografie.

In primele reprezentări, Sfantul Mucenic Dimitrie  nu apare ca fiind militar, ci intr-un costum civil care apartinea clasei senatoriale.

Amintim ca in anul 2000, David Woods a lansat o ipoteza legata de cultul Sfantului Dimitrie, in care sustine ca acest cult s-a dezvoltat prin mutarea moastelor mucenicilor militari Chelidonius si Emeterius, din Spania la Tesalonic.

Guvernatorul Leontie va primi vindecare in urma sarutarii acestor moaste, in anul 413.

Dorind sa afle cui apartin moastele, David Woods precizeaza ca s-a interpretat gresit inscriptia de la locul moastelor.

S-a citit Demeterius in loc de Emeterius. Aceasta ipoteza, ar putea fi un raspuns la reprezentarea iconografica a Sfantului Dimitrie in chip de militar.

Pe o gravura in fildes din secolul al X-lea intalnita in Constantinopol, Sfantul Dimitrie este reprezentat ca soldat de infanterie. Insa, o icoana din secolul al XI-lea din Sinai il arata ca fiind civil.

O alta icoana din Sinai, datand din perioada cruciadelor, pictata in a doua jumatate a secolului al XII-lea, il infatiseaza pe Sfantul Dimitrie alaturi de Sfantul Gheorghe.

Cei doi  sunt reprezentati calare, Sfantul Dimitrie pe un cal negru, iar Sfantul Gheorghe pe un cal alb.

In timp ce Sfantul Gheorghe este reprezentat impungand cu sulita un balaur, Sfantul Dimitrie este infatisat invingandu-l pe gladiatorul Lie. Avand in vedere ca Sfantul Dimitrie l-a invins pe Lie prin rugaciune, nu direct in lupta, aceasta reprezentare face trimitere la razboiul nevazut.

In icoanele recente, mai ales din Grecia, în spatele Sfântului Dimitrie apare în fundal, Turnul Alb din Salonic.

Originea numelui Dimitrie

Originea numelui Dimitrie e greacă și amintește de vechea zeita Demeter.

Creștinismul a impus numele masculin Demetrios, explicat uneori ca simplificare a lui demometer, “maica poporului” (demos = popor; meter = mama), pronuntat in neogreaca dimomitir.

La noi, pe langa numele barbatesti Dumitru, Dimitrie (cu prescurtari ca Mitrea, Mitru, Mitu, Dima si diminutive ca Mitrus, Mitrut, Mitrel, Mitrica, Mitus, Mitel, Mitica, iar uneori Mitty, sub influenta occidentala), exista si numele femeiesc Dumitra (de unde Mita si alte forme diminutivate).

Sfântul Dumitru. Tradiţii şi obiceiuri populare.

Sfântul Dumitru este prăznuit, în fiecare an, de credincioşi, pe 26 octombrie. Tradiţia spune că în această zi se sfârşeste „vara păstorilor”, începută pe 23 aprilie, de ziua Sfântului Gheorghe.

Tradiţia spune că Sfântul Dumitru desfrunzeşte pădurea, îi coboară pe ciobani cu oile de la munte, iar lumea se pregăteşte pentru iarnă. Există superstiţia printre ciobani că dacă arunci un topor între oi, iar lângă el se aşează o oaie albă, vremea va fi bună, iar dacă oaia este neagră, iarna va fi grea.

De Sfântul Dumitru, ciobanii se adună la Sărbătoarea recoltei, se fac focuri mari şi se dau la vale roţi din paie şi fân, cărora li se dau foc. Femeile le dăruiec copiilor mere, covrigi, nuci şi fructe uscate, iar bărbaţii scot cărbuni din foc şi îi aruncă spre livezi, pentru ca anul următor să aibă recoltă bogată de fructe.

Potrivit tradiţiei, dacă în ziua de Sfântul Dumitru este înnorat, vânt şi ploaie, iarna va fi grea şi cu zăpezi mari, iar dacă cerul va fi senin, iarna va fi mai uşoară.

CITIȚI ȘI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/10/26/o-istorie-a-zilei-de-26-octombrie-video-2/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. CreștinOrtodox.ro;
  11. Cinemagia.ro.

26/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 25 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 25 octombrie în istoria noastră

1632:  Matei Basarab îl înfrînge pe Radu Alexandru Iliaş, domnitorul numit de Înalta Poartă, în lupta de lângă mănăstirea Plumbuita, obligând astfel Imperiul Otoman să-i acorde firmanul de învestitură pe tronul Munteniei (la 23 februarie 1633).

A fost înmormântat la Tîrgovişte, iar mai târziu rămășițele pământești i-au fost aduse la Mănăstirea Arnota.

Matei Basarab, (n. 1580 –  d.9 aprilie 1654), a fost domnitor al Tarii Româneşti  între 1632-1654.

1781:Împăratul Austriei, Iosif al II-lea, a emis  Patent de toleranță religioasă prin care a acordat libertate religioasă protestanților și ortodocșilor. Aceasta a avut o însemnătate decisivă pentru evoluția raporturilor confesionale din Transilvania. Suveranul urmărea „să transforme creștinismul, pentru toate confesiunile, care se dușmăneau până acum, într-o religie a iubirii”.

1781 Patenta De Toleranță Religioasă_21

Edictele iozefine de toleranță religioasă au fost reglementările prin care Iosif al II-lea a recunoscut cultelor protestante, creștin-ortodoxe și mozaice dreptul de a funcționa nestingherit în țările ereditare ale Habsburgilor (Imperiul Austro-Ungar de mai târziu).

Românilor ortodocși din Transilvania li s-a acordat dreptul de a-și deschide școli și biserici.

În privința Marelui Principat al Transilvaniei, edictele iozefine au completat prevederile Edictului de la Turda.

În 1783 împăratul Iosif al II-lea a înființat la Sibiu o episcopie greco-ortodoxă, precursoarea Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului din prezent. În domeniul politicii religioase, Iosif al II-lea a fost adeptul iluminismului, secularizând averile mănăstirești,dar a sprijinit emanciparea parohiilor.

De asemenea, a aprobat construirea a numeroase biserici ortodoxe din piatră în Transilvania.

1846: S-a născut Dimitrie C. Butculescu, arheolog, economist, filolog, filatelist, ziarist şi filantrop, unul dintre precursorii studiilor arheologice în România, deschizător de drumuri în cooperaţie si preşedinte-fondator al Societăţii Filatelice Române (1891).

A decedat in  1916.

Image result for Dimitrie C. Butculescu, photos

A editat trei publicaţii: Cooperatorul Român, Expozantul şi Monitorul Filatelic cu banii proprii, a făcut studii filologice, studiind limbile: getă, dacă, sanscrită, scită, celtă, parthă, khmeră, runică, greaca veche, a întocmit un dicţionar de cuvinte: arabe, persane, turce, slavone, mongole, a efectuat studii privind geografia Daciei, a început un dicţionar mitologic-religios mistic, a efectuat studii de paleografie românească şi sigilografie, a întocmit un repertoar istoric al României.

A scris muzica pentru câteva foiletoane pe texte scrise de vărul său Ion Bujoreanu, a compus un Marş al Cooperatorilor, a vorbit fluent limbile franceză, italiană, germană, engleză şi greacă, avea o colecţie filatelică deosebită cu mărci poştale din majoritatea ţărilor lumii şi făcea schimburi filatelice cu filatelişti din multe ţări.

A fost subprefect de Glavacioc din 1871, apoi din 1884 a fost deputat de Buzău, fiind reales şi în anul 1888.
 Pentru serviciile deosebite aduse ţării prin activitatea sa în atâtea domenii Dimitrie Butculescu a fost recompensat cu mai multe ordine şi medalii:
      -“Steaua României” în grad de cavaler în iulie 1881, “Bene Merenti” clasa I în ianuarie 1888, “Steaua României” în grad de ofiţer în ianuarie 1893 şi “Coroana României” în grad de comandor în mai 1900.

Era apreciat de regele Carol I ca „românul cel mai popular – apostolul patriotismului”.

În 1889, împreună cu Gabriel Lippmann, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, susține la Paris teza de doctorat, intitulată Étude de l’éthérification et de la conductibilité électrique, devenind primul român doctor în fizică. 

Intors in tara, a fost profesor la Catedra de electricitate de la Universitatea din București (1889-1908), unde a organizat un laborator de cercetări.

1858: S-a născut la Botosani, fizicianul Dimitrie Negreanu, autorul unor importante  lucrări de electricitate, magnetism şi mineralogie.

Imagini pentru fizicianul Dimitrie Negreanu,photos"

A fost  membru corespondent al Academiei Române din 1893; (m. 1908).

Tot în anul 1893 a fost ales membru al Societății Franceze de Fizică și al Societății Internaționale de Electricitate din Paris.

1858: A murit, la Botoșani, Dimitrie Ralet, prozator, dramaturg şi poet, membru marcant al partidei naţionale în 1848 şi apoi al Comitetului unionist (1856); (n. 1816 sau 1817, la Constantinopol).

Ralet Dimitrie

RALET Dimitrie, s-a născut în 1817 (?) și a decedat pe 25 oct. 1858, Botosani. Prozator, dramaturg si poet. Fiul spatarului Alexandru Ralet din Botosani si al Mariei, fiica bogatului negustor bucovinean, baronul Teodor Mustata. Dupa informatii secundare, ar fi studiat in Polonia.

Debuteaza in 1837 cu o placheta de traduce Placerea simtirei. Presedinte al tribunalului din Botosani (1841), director al Departamentului Dreptatii sub Grigore Alex. Ghica (1849), Ministru al Cultelor si invatamintului (1854), secretar al Divanului ad-hoc (1857).

A fost un m,embru marcant al Partidei Naționale în 1848 si apoi al Comitetului unionist (1856).

Diletant de talent, Ralet Dimitrie scrie o proza savuroasa, in care acuitatea observatiei este potentata de ironia indulgenta a moralistului: Suvenire si impresii de călătorie in România, Bulgaria, Constantinopole (1858).

1890: S-a născut la Craiova, Eugen Constant (pseudonimul lui Eugen Constantinescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist; frate cu scriitorii Paul şi Savin Constant; (m. 27 februarie 1975, Craiova).

1896: S-a născut  graficianul  român Aurel Jiquidi;  (d.4.02.1962).

Aurel Jiquidi în atelier | Modernism

Foto: Aurel Jiquidi, în atelier

A  fost student la Școala de Arte Frumoase din București și, de asemenea, a studiat la Paris și Roma (1920). La sfarsitul anilor 1920, el a inceput sa lucreze pentru presa româneasca.

El a compus o serie de desene despre răscoala țărănească din 1907 și, de asemenea, opere literare ilustrate de I. Creangă și Mihail Sadoveanu.

Lui  Jiquidi  i-a fost decernat Premiul de Stat al Republicii Socialiste România.

1918 (25.X/7.XI): Comitetul Naţional Român Central hotăra înfiinţarea de gărzi naţionale şi de gărzi civile săteşti pe întregul teritoriu locuit de români în Transilvania şi în Ungaria, pentru „păstrarea liniştii şi averii fiecăruia” (la 29 octombrie/11 noiembrie se va forma Statul Major al acestor gărzi).

1920: Se finalizează lucrările Congresului Ostaşilor Moldovei, prezidat de Vasile Cijevschi, în cadrul căruia a fost proclamată autonomia Basarabiei Ţariste fata de Imperiul Rus.

La 20-25 octombrie 1920 avut loc, în Casa eparhială din Chişinău, Congresul Ostaşilor Moldoveni, prezidat de Vasile Cijevschi, în cadrul căruia a fost proclamată autonomia Basarabiei Ţariste fata de Imperiul Rus şi convocat organul suprem – Sfatul Ţării.

Vasile Cijevschi (n.1880-d.1931), Preşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 1917, piatră funerară vandalizată, Cimitirul Armeanu, Chişinău, R.Moldova
Image result for vasile cijevschi

Foto: Cimitirul Armeanu din Chişinău, piatra funerară a lui Vasile Cijevski vandalizată de ocupantii sovietici.

Vasile Cijevschi (n. 17 octombrie 1880, com. Zaim, jud. Tighina – d. 14 iulie 1931), a fost delegat în Sfatul Ţării de Congresul Ostaşilor Moldoveni cu mandat din 21 noiembrie 1917 pînă la 27 noiembrie 1918.

La 27 martie 1918, Vasile Cijevshi a votat pentru Unirea Republicii Democrate Moldoveneşti, succesoarea de drept a Basarabiei Ţariste, cu România.

1921 : S-a nascut la Sinaia,  Mihai I, ultimul rege al României. A domnit în două rânduri, între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

 A moștenit de la naștere titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunțat mai târziu).

Cele mai importante momente din viața regelui Mihai | Digi24

 A devenit pentru prima dată rege  în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand I, întrucât tatăl său renunțase  la tron și rămăsese în străinătate. Minor fiind, atribuțiile regale erau îndeplinite de o regență, pana la întoarcerea inopinată și ilegală din iunie 1930 a tatălui sau, Carol al II-lea , care nu a intmpinat  rezistență. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul creat ad-hoc deMare Voievod de Alba-Iulia.

La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara,tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. In timpul Statului National – Legionar si  apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele Mihai  nu a avut nici o putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații. Nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în războiul mondial  alături de Germania nazistă.

 Când balanța războiului s-a întors și forțele sovietice  au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva și a înfăptuit sprijinit de partidele istorice si de comunisti la 23 august 1944 o lovitura de stat in urma careia  Ion Antonescu a fost arestat  și a fost  restaurata Constitutia democratica din 1923.

În 1941 a devenit Mareșal al Armatei Române.

Dupa fraudarea de catre comuniști  în 1946,  anul 1947 a marcat interzicerea și decapitarea Partidului National -Taranesc .

La sfârșitul anului a venit rândul instituției monarhice să fie înlăturată: pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare,în aceeași zi fiind proclamată Republica Populara.

În ianuarie a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă s-a izbit de un zid al obtuzității. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon – Parma  și s-au stabilit după mai multe peregrinări  in Elvetia.

Cuplul are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria. După Revolutia anticomunista din 1989, a fost impiedicat de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în țară, cu excepția Paștelui din anul 1992, când a atras mari mulțimi entuziaste venite să-l vadă.

De-abia sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, și-a primit înapoi cetățenia română. Ulterior i-au fost retrocedate și o parte din proprietăți.

La 10 mai 2011, pe fondul  temerii privind eventuale pretenții ale Hohenzollernilor germani la șefia Casei Regale române,  Mihai a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a schimbat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară.

Potrivit  Legii salice de succesiune, cu valabilitate în ultima constituție democratică a regatului România, cea din 1923, la moartea regelui Mihai, în absența schimbării constituției  care ar necesita restaurarea monarhiei, succesiunea revine familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, șeful acesteia, prințul Karl Friedrich de Hohenzollern, aflându-se pe prima poziție în ordinea de succesiune .

La 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai a promulgat noul statut al Casei Regale, intitulat Normele fundamentale ale Familiei Regale a României, un act considerat cu însemnatate eminamente simbolică, în absența aprobării Parlamentului,  în comparație cu Legea vechiului Statut din 1884, pe care încearcă să îl înlocuiască, act prin care a desemnat-o pe fiica sa, principesa Margareta drept moștenitoare a Tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României.

Cu aceeași ocazie, Mihai a cerut parlamentului ca, în cazul în care națiunea română și parlamentul României vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunțe la aplicarea Legii salice  de succesiune.

Mihai I ca Rege al României a fost unul dintre puținii foști șefi de stat din perioada celui de-al Doilea Război Mondial care au trăit și în secolul XXI. A decedat: în ziua de 5 decembrie 2017, la ora 13:00, în urma unei suferințe îndelungate (leucemie și cancer de piele), în locuința particulară din Aubonne, Elveția.

A fost înmormântat, pe 16 decembrie 2017, în noua catedrală arhiepiscopală și regală din Curtea de Argeș, alături de regina Ana, care fusese înmormântată tot aici pe 13 august 2016.

1922: A fost inaugurat, în grădina Cişmigiu din Capitala, Monumentul eroilor francezi căzuţi în războiul din 1916-1918.

Image result for Monumentul eroilor francezi photos
Image result for Monumentul eroilor francezi photos

1925: S-a născut Vasile Parizescu, pictor, desenator şi colecţionar de artă; este fondatorul şi preşedintele Societăţii Colecţionarilor de Artă din România.

1925: S-a născut în orașul Ismail din sudul Basarabiei, atunci în  România, Ioan Chirilă, gazetar sportiv si prozator roman; (m. 20 noiembrie 1999).

 Tatăl său, Ștefan G. Chirilov, era agricultor și industriaș de etnie lipoveană. În perioada României întregite a fost primar al comunei Cairaclia, președinte al Băncii Populare din aceeași comună și va fi decorat cu Meritul Comercial Clasa I, Ordinele Coroana României și Steaua României în Gradul de Cavaler, dovadă de mare contribuție la realizarea dezideratelor românești în această regiune cu populație mixtă, deloc ușor de guvernat de statul român.

FOTO] „Nea Vanea”-Ioan Chirilă, 95 de ani de la naștere! | Radio România  Reșița

Mama sa, Caliopi Alaman, era de origine greacă, familia ei fiind venită în România din Insula Andros. Copilăria în Delta Dunării a fost fascinantă pentru viitorul cronicar, acesta purtând cu el, până în ultima clipa, nostalgia satului copilăriei sale din sudul Basarabiei.

În anul 1940, la vârsta de 15 ani, în condițiile ocupației sovietice a Basarabiei, Ioan Chirilă a trecut Dunărea, împreună cu familia sa, și s-a stabilit în orașul Galați, iar apoi la Brăila, unde a absolvit liceul. Ulterior, s-a mutat la București, unde s-a înscris la Facultatea de Drept, pe care a absolvit-o în anul 1949.

În această perioadă a practicat mai multe sporturi: fotbalul (ca junior la echipa de categorie inferioară Cetatea Ismail, apoi, în timpul războiului, la divizionara B Dacia „Vasile Alecsandri” Galați.

Cariera de fotbalist i-a fost întreruptă de o accidentare gravă, dar în timpul studiilor universitare a jucat volei, tenis și a practicat atletismul (aruncarea greutății).

Din anul 1951 Ioan Chirilă a lucrat ca redactor sportiv la Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, pentru ca din anul 1959 să activeze ca jurnalist la cotidianul „Sportul popular“ – transformat după Revoluție în „Gazeta sporturilor“.

La acest cotidian sportiv, Ioan Chirilă a îndeplinit pe rând funcțiile de redactor (1959-1961), șef de rubrică (1961-1971), publicist comentator (1971-1978), șef de secție (1978-1993), director general (1993-1999). Din anul 1997 a lucrat ca senior editor la cotidianul „Pro Sport“. A participat la nouă turnee finale ale Campionatului Mondial de Fotbal și la două ediții ale Jocurilor Olimpice de vară.

În anii 1970, a deținut la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă în calitate de comentator.

Cunoscut sub porecla de „Nea Vanea”, Ioan Chirilă este autorul a 27 de volume de publicistică închinate unor sportivi sau evenimente sportive, scrise într-un stil original, colorat („Șepcile roșii“, „World Cup ’66“, „Argentina“ „Și noi am fost pe Conte Verde” etc.). Cărțile sale au fost editate în tiraje foarte mari, cartea „Nadia“ de exemplu vânzându-se în 300.000 de exemplare.

În același timp, Ioan Chirilă a fost și un traducător de excepție. A tradus din limba rusă de la cărți tehnice, până la piese de teatru precum „Turnul de Fildeș” de Viktor Rozov, „Fuga” de Mihail Bulgakov și câteva schițe de M. Zoscenko, pe care le-a dramatizat sub titlul „Când comedia era rege”. Toate s-au jucat pe scena Teatrului de Comedie din București.

Membru al Uniunii Scriitorilor, Ioan Chirilă a scris enorm, lucru pentru care a primit numeroase premii şi distincţii. A fost de departe cea mai importantă personalitate a gazetăriei sportive româneşti, devenit patriarhul cronicarilor sportivi.

A fost căsătorit cu actrița și directoarea de teatru Iarina Demian (mama Danei Vasilescu din filmul Liceenii), cu care a avut doi copii, Ionuț Chirilă (n. 1967) și Tudor Chirilă (n. 1974). Dacă Tudor a moștenit talentul mamei sale, având veleități de artist, Ionuț a fost fascinat încă de mic de lumea în care se învârtea tatăl său, cea a sportului și a presei sportive, întâi ca fotbalist, iar mai apoi ca antrenor.

Tudor Chirilă este un actor, muzician, compozitor și producător, a fost solistul formației „Vama Veche”, apoi a fondat formația „Vama”. Ca actor, a jucat în numeroase filme de scurt și lungmetraj și a interpretat roluri de referință în spectacolele de teatru ale unor regizori români importanți. Ionuț Chirilă este antrenor de fotbal.

1926: S-a născut Christine Valmy (Cristina Xantopol), estetician, consultant şi antreprenor în industria cosmeticelor; supranumită „Regina cosmeticelor”; în 1971, Congresul SUA o elogiază în Congressional Record pentru crearea unei noi industrii şi a unei noi profesii (skin care specialist în SUA).

Image result for Christine Valmy photos
Image result for Christine Valmy photos

De la înfiinţarea în 1965, în SUA, a firmei Christine Valmy Inc şi până în prezent, funcţionează în SUA peste 3000 de saloane de frumuseţe sub marca Christine Valmy şi peste peste 100 de şcoli Christine Valmy în lume; (m. 2015).

1935: A avut loc, la Opera Română din Bucureşti, sub bagheta dirijorului Ionel Perlea, premiera operei bufe în două acte “O noapte furtunoasă”, de Paul Constantinescu (libretul după I. L. Caragiale).

1936: Printr–o circulară a lui Corneliu Zelea Codreanu a fost înfiinţat Corpul Muncitoresc Legionar.

1936b Îndemn Al Lui Horia Sima - Muncitorul Legionar, 1941

Creată în cadrul Mișcării Legionare, această organizație fost condusă, în perioada 1936–1939, de către inginerul silvic Gheorghe Clime, membru fondator al Legiunii, luptător în Spania. CML reproducea structura de organizare a Mișcării. La început s-a format garnizoana București, apoi au fost înființate garnizoane CML în Valea Jiului, Ploiești, Galați, Constanța etc.

În timpul revoltei legionare din 1941, cele mai multe atrocităţi au fost comise tocmai de acest Corp, care, potrivit unor istorici, era infiltrat cu membri ai PCR si agenţi diversionişti ai  NKVD – ului sovietic.

1936: S-a născut pianistul concertist Gabriel Amiraş, unul dintre cei mai importanţi pedagogi ai Conservatoarelor de Muzică din Cluj şi Bucureşti.

1940: Comisia europeană şi Comisia internaţională a Dunării sunt înlocuite cu Comisia dunăreană unică, formată din opt membri (Germania, Italia, Iugoslavia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.

1940 : Conferința dunăreană de la București.

Noua Conferință dunăreană și-a început lucrările la 24 octombrie 1940, reunind delegați ai României (Vespasian V. Pella), Germaniei (Georg Martius), Italiei (Renato Silenzi) și Uniunii Sovietice (Arkadi Sobolev). Avea scopul de a reglementa cu titlu provizoriu regimul internațional al Dunării de Jos, (în aval de Brăila), până la momentul când cele două regimuri puteau fi unificate.

Delegatul român a propus înființarea unui Consiliu al Dunării Maritime pentru sectorul Brăila–Sulina, în locul Comisiei Europene a Dunării, în care să fie reprezentate România, URSS și Germania, iar delegația sovietică a propus, să se creeze o administrație mixtă româno-sovietică pentru respectivul sector dunărean și să se interzică navigația vaselor militare, cu excepția celor române și sovietice. Lucrările conferinței s-au încheiat la 29 octombrie, Germania acceptând „soluția” sovietică. De fapt, URSS și-a asigurat prin forță, controlul asupra brațului Chilia: la 28 septembrie a preluat ieșirea Canalului Starii Stambul în Marea Neagră; la 28 octombrie, sovieticii au ocupat Ostroavele Tătaru Mic, Dalerul Mic, Dalerul Mare și Măcin; la 5 noiembrie au ocupat grupul de insule dintre Brațul Starii Stambul și Canalul Musura.

1944: Armata română intră în orașul Carei, preluând controlul asupra întregului teritoriu transilvanean ocupat în urma Diktatului de la Viena din 1940, de Ungaria.

1944: Armata română intră în orașul Carei, preluând controlul asupra întregului teritoriu transilvanean ocupat în urma Diktatului de la Viena din 1940, de Ungaria.

Vânători de munte intrând victorioşi în nordul Transilvaniei eliberate (1944) - foto: balcanii.ro

Vânători de munte din Armata Română intrând victorioşi în nordul Transilvaniei eliberate (1944)

1962: S-a născut chitaristul Marian Ionescu (membru-fondator al formaţiei „Direcţia 5”).

Image result for chitaristul Marian Ionescu

 1965 : A luat fiinţă deşi a existat o iniţiativă încă din anul 1932, primul Muzeu al Marinei din România, la Mangalia, cu sediul în localul Staţiunii de pregătire marinărească.

A fost rodul muncii a doi mari iubitori de istorie a navigaţiei, comandorii Filaret Popescu, numit director, şi Dan Nicolaescu.

Prin ordinul Consiliului de Miniştri nr. 1127 din 29 mai 1969, patrimoniul a fost transferat la Constanţa, iar Muzeul Marinei Române, înfiinţat ca instituţie de interes naţional, subordonat Ministerului Apărării Naţionale, a fost organizat în garnizoana Constanţa, în vechiul local al Şcolii superioare de marină.

1968 (25/26): A murit la Bucureşti, marele naist Fănică Luca.

Genurile în care a excelat au fost muzica lăutărească (vocală), populară,  și romanțele.

Imagini pentru Fănică Luca. photos"

Pe numele adevărat Iordache Luca Ștefan (n. 5 aprilie 1894, Ploiești), a fost un naist virtuoz, vocalist și șef de orchestră rom din România, considerat unul dintre cei mai talentați naiști din toate timpurile, fiind apreciat de compozitorul George Enescu drept „cel mai bun suflător pe care l-am auzit până azi (Expoziția Universală de la New York, 1939)”.

A fost și un pasionat profesor de nai, intre elevii care au studiat sub îndrumarea lui numărandu-se naiști de mare talent, precum Gheorghe Zamfir , Radu Simion, Damian Luca (nepotul său), Nicolae Pîrvu.

1976: A murit George D. Florescu, istoric, genealogist (cercetări fundamentale privind boierimea munteană) şi arheolog; (n. 19 mai 1893, la București).

George D. Florescu - Portrete

Pasionat de muzică și de științele exacte, a vrut să urmeze cursuri de inginerie la Zurich, dar după intrarea României în război alături de Antanta (1916), s-a înrolat în armată și a participat la campaniile din Moldova din 1917.

După război a lucrat un timp într-o bancă, apoi s-a căsătorit cu Marga Cantacuzino, nepoată a politicianului și marelui moșier Gheorghe Grigore Cantacuzino, dobândind astfel stabilitate financiară.

Devenind interesat de genealogie, a fost îndrumat în studiul ei de istoricii Ioan C. Filitti și Emanoil Hagi Mosco.

A fost secretar și director adjunct al Muzeului Municipal București, cercetător la institutul de istorie „N. Iorga”(din 1950), membru fondator al Comisiei de heraldică, genealogie și sigilografie (1971), continuatoarea Societății Genealogice (1943-1948), al cărei vice-președinte fusese. Studiile sale genealogice s-au axat, în principal, pe boierimea din Țara Românească.

 1992: A murit Leonida Neamţu, poet şi prozator.

S-a consacrat romanelor poliţiste şi de aventuri ; (n. 1934, la Soroca, azi în R. Moldova).

1991: S-a revenit la timpul legal român (GMT+2);

Prin Ordonanţa de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României orarul de vară, corelat cu orarul practicat în statele Uniunii Europene, se aplică din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie, când ora 4:00 devine ora 3:00; în anul 2020 s-a trecut la ora de vară (GMT+3) la 29 martie.

NOTĂ: În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940 ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Din 1979 până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie. Parlamentul European a votat, la 26 martie 2019, în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit acestei propuneri, fiecare stat membru al UE va avea dreptul să decidă până în 2021 dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei.

1998: La Bucureşti au avut loc alegerile pentru postul de primar general al Capitalei.

Dat fiind procentul scăzut de participare la vot – 34,3% , alegerile au fost invalidate.

 1999: A fost efectuat primul transplant de cord din România, la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, donatorul fiind o tânără de 24 de ani, aflată în moarte cerebrală.

Transplantul a fost realizat de o echipă de medici chirurgi din cadrul Clinicii de cardiologie, condusă dr. Şerban Brădişteanu

2004: A fost lansat proiectul “Biblioteca Virtuală Naţională” inițiat de către Ministerul Culturii şi Cultelor, Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi firma Softwin.

2011: A decedat marele regizor român de teatru si film Liviu Ciulei;  (n.7 iulie 1923).

 

The Romanian Film Festival in London |Liviu Ciulei

A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului Bulandra, între anii 1963 – 1974 , de unde a fost îndepărtat de cenzura comunistă în urma scandalului cu premiera „Revizorul”, montată de Lucian Pintilie, care a fost interzisă de a mai fi reprezentată după doar câteva spectacole. Sub conducerea sa, Teatrul Bulandra devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii,din Romania.

În perioada regimului comunist, Liviu Ciulei a fost urmărit și denunțat la Securitate  printre altii  de către Ion Besoiu  și a avut reclamații făcute de către radu Beligan  la aceeași instituție

A părăsit România în anul 1980, și a lucrat în multe țări din Europa, precum și în SUA, Canada si Australia.  S-a întors în țară după 1980 regizând o serie de piese celebre

Printre numeroasele distinctii primite de-a lungul prodigioasei sale cariere, un loc aparte l-a ocupat premiul pentru regie, la Festivalul cinematografic de la Cannes  in  anul 1965, pentru filmul – Padurea Spanzuratilor. 

 A fost căsătorit cu marea actriță Clody Berthola , cu scenografa Ioana Gardescu  și cu jurnalista Helga Reiter.

Fiul celei de-a treia soții, (fǎcut cu un scriitor din fosta RDG), regizorul Thomas Ciulei, a devenit fiul lui  adoptiv. Trupul său a fost incinerat.

http://youtu.be/CIriIgT9oGM

2018:  Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea episcopului Dionisie Erhan al Cetății-Albe-Ismail (1868-1943), una dintre cele mai marcante personalități eclesiastice basarabene din prima jumătate a secolului trecut, luptător pentru realizarea statului național unitar român.

Imagini pentru episcopu i Dionisie Erhan al Cetății-Albe-Ismail photos"

Sf. Dionisie: scurtă biografie

  • La numai 15 ani, în data de 28 noiembrie 1883, a intrat în obştea mănăstirii Suruceni.
  • În 1908 a fost ales starețul Mănăstirii Suruceni;
  • 80% dintre membrii Sfatului Țării îl aveau ca povățuitor și duhovnic pe starețul Dionisie;
  • A fost hirotonit episcop în anul Marii Uniri;

Trupul episcopului a fost găsit neputrezit în timpul unor lucrări de consolidare efectuate la Mănăstirea Suruceni, în data de 10 iulie 2018; ziua sa de pomenire va fi la 17 septembrie.

Aniversări:

La 25 octombrie 1921 s-a născut Mihai I, rege al Romaniei între anii 1927–1930 şi între 1940–1947.

 25 octombrie este Ziua Armatei Române.

La 25 octombrie 1944,  au fost eliberate ultimele localităţi aflate sub ocupaţie străină: Satu Mare şi Carei, încheind operaţiunile militare de alungare a trupelor  ungare si germane de pe întreg teritoriul României (în luptele pentru eliberarea Transilvaniei au participat 270.000 de militari români, din care au căzut eroic în luptă circa 50.000 de soldaţi şi ofiţeri).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfinții Mucenici Marcian și Martirie

Sfintii Mucenici Marcian si Martirie  au fost secretarii Arhiereului Pavel, Patriarhul Constantinopolului, din timpul imparatului Constantie (337-361). Marcian a fost citet, iar Martirie a fost ipodiacon in marea Aghia Sofia din Constantinopol.

Sfânții Mucenici Marcian și Martirie din Constantinopol - miniatură din Menologhionul lui Vasile al II-lea Macedoneanul - foto: doxologia.ro

Dupa ce Pavel, patriarhul Constantinopolului, a fost depus din scaun, exilat in Armenia si omorat pentru ca nu a primit erezia ariana, adeptii acestei erezii au incercat sa ii cumpere pe Sfintii Mucenici Marcian si Martirie.

Nereusind, au obtinut uciderea lor. Au fost ingropati la poarta Milandisia din Constantinopol. Potrivit Traditiei, Sfantul Ioan Gura de Aur a inaltat o sfanta biserica purtand hramul lor deasupra sfintelor lor moaste facatoare de minuni.

CITIȚI ȘI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/10/25/o-istorie-a-zilei-de-25-octombrie-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. CreștinOrtodox.ro;
  11. Cinemagia.ro.

25/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 23 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 23 octombrie în istoria noastră

1443:  Ștefan, primul pictor muralist român cunoscut, a executat decorația murala a Bisericii ortodoxe de la Densuș (jud. Hunedoara).

Biserica este  una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin  din România, fiind  construită în sec.XIII,  pe ruinele unei construcții din antichitate (sec.IV), din pietre romane fasonate aduse de la ruinele Ulpiei Traiana Sarmisegetusa aflate în apropiere.

Biserica Densus

Biserica din Densus, judetul Hunedoara

Istoricii au pareri împărțite. Unii spun ca ar fi fost ridicată pe ruinele unui edicifiu pre-creștin din Dacia, alții cred ca a fost ridicată pe fundația unui vechi templu roman închinat zeului Marte, mulți spun că biserica a fost mai întâi un mausoleu închinat generalului Longinus Maximus, ucis de daci, Nicolae Iorga o plaseaza in secolul al XVI-lea, in timp ce istoricul de artă Vătășeanu crede ca ar fi din ultimul sfert al secolului al XIII-lea.
Cert este un singur lucru: la ora actuală este cea mai veche biserică din Romania in care se mai tin slujbe.

Acest lăcaș de cult are o lungime de 30 de metri, lațimea de 8 metri, inaltimea de 18 metri și un spatiu interior de 15 metri pătrati. Zidurile au fost construite din caramizi cu inscriptii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare, blocuri, marmura, coloane si statui luate din Ulpia Traiana.

Acoperisul este realizat din placi de piatra. Pictura murala din interior, pe un fond albastru ultramarin, a fost data in secolul al XV-lea iar mesterul care a realizat-o si-a lasat o semnatura simpla: Stefan. Pe unul dintre stalpi este reprezentat Pruncul Isus, imbracat in costul popular romanesc, ținut în brațe de Fecioara Maria.Meșterul principal, autorul picturilor întregului altar, al primelor două registre superioare din naos și al icoanei de hram, și-a înscris numele în partea de sus a pilei din stânga intrării în biserică: „A pictat Ștefan”, inscripție completată cu o alta, tot în slavonă, aflată sub fereastra de pe latură sud-estică a absidei altarului: „[…] la anul 6952 [1443] luna octombrie 23 s-a pictat [biserica cu hramul] Sfântul Nicolae […] jupâneasă și fetelor […] Amin”.

1443 Altarul Inferior, Biserica Din Densuș

Din păcate, multe picturi au fost distruse de reformisti in perioada Evului Mediu.
Specialiștii spun ca Biserica din Densuș ar putea fi o copie a Bisericii Sân-Nicoara din Curtea de Argeș, din care s-au mai păstrat doar niste ruine.

O coincidență ar fi și faptul ca are acelasi hram, Sf. Nicolae, ca și biserica argeșeană.

Pictura murala din interior, pe un fond albastru ultramarin, dateaza din secolul al XV-lea .

In urma cu cativa ani, Biserica a primit o donație de 20.000 de dolari din partea statului american, bani care au fost folosiți la refacerea unei mari părți din pictură.

Din  1991 este pe lista de monumente propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO. 

Marele istoric Nicolae Iorga a numit această biserică “fără pereche în toată românimea”.

1613: Poarta Otomană și Stările Transilvaniei l-au numit pe Gabriel Bethlen principe al Transilvaniei.

Gabriel Bethlen (c. 1580, Ilia – 15 noiembrie 1629, Alba Iulia), era fiul lui Farkas Bethlen de Iktár și Druzsiána Lázár de Szárhegy, a fost un principe de origine maghiară din secolul al XVII-lea al Ardealuluidomnind între 23 octombrie 1613–15 noiembrie 1629. Politica sa cultural-religioasă a fost orientată spre promovarea protestantismului și lupta împotriva Contreformei simbolizată de Habsburgi, iar politica externă a fost antihabsurgică, conflictele alternând cu tratatele de pace.

Cunoașterea turcilor la ei acasă i-a permis sa aibă o atitudine diplomatică eficientă față de ei ca principe.

A încercat să ajungă stăpânitor al Moldovei și Munteniei, pe care, potrivit istoricilor, ar fi dorit să le unească sub numele de Dacia, dar s-a lovit de opoziția turcilor, care nu aveau nici un interes să îl lase să întreprindă o astfel de acțiune.

1861: Se înfiinţează la Sibiu, “ Asociaţiunea Transilvania pentru Literatură Română şi Cultura Poporului Român” (Astra), care a avut un  rol însemnat în viaţa culturală şi în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania.

Primul preşedinte al Astrei a fost Andrei Şaguna, vicepreşedinte – Timotei Cipariu şi secretar – George Bariţiu.

Actualmente ASTRA are răspândite, atât în țară, cât și în afara granițelor  sale, peste 70 de despărțăminte (filiale), între care cele mai active sunt: Despărțământul  ” Mihail Kogalniceanu” din Iasi , “Timotei Cipariu” Blaj, Orăștie, Nasăud, “Ioan Sârbu” Criuleni, “Valul lui Traian” Tighina etc.

1864 Se înființează la Iași,  Școalele Naționale de Arte Frumoase.

1864 Şcoala De Arte Frumoase

În octombrie 1860, principele Al.Ioan Cuza  a semnat decretele de înființare a Școlii de Muzică și Declamațiune, a Școlii de sculptură și pictură și a Muzeului Național de Pictură de la Iași, în octombrie 1864, Regulamentul pentru Conservatorul de Muzică și Declamațiune, iar pe 23 octombrie al aceluiași an, Regulamentul pentru Școalele naționale de Arte Frumoase, cu secțiile: pictură, sculptură, gravură, arhitectură și arta grădinilor.

Revizuit ulterior în 1869 și 1883, a stabilit funcționarea Conservatorului de Muzică și Declamațiune din Iași, ca singura universitate din țara noastră care reunește sub aceeași cupolă Muzica, Artele plastice și Teatrul.

1868: S-a născut la Râmnicu Sărat, medicul legist şi profesorul Nicolae Minovici. A ÎNTEMEIAT în 1906, prima Societate de Salvare din Balcani și de asemenea a creat, în 1919, Institutul de Medicină Legală din Cluj.

PORTRET: Nicolae Minovici – personalitate de excepţie, creatorul primului  serviciu de Salvare din România – Radio România Cultural

Tot el a înfiinţat „Muzeul de Artă Naţională Dr. Nicolae Minovici”, primul muzeu bucureştean de artă populară (a funcţionat din 1906 ca instituţie particulară până în 1936, când a fost donat Primăriei). A înființat în 1906 prima Societate de Salvare din Balcani, care timp de peste 30 de ani a fost întreținută din veniturile proprii, deși serviciile sale, potrivit legii, trebuiau asigurate de Primăria Bucureștilor.

A creat, în 1919, Institutul de Medicină Legală din Cluj. În 1934 el a creat primul spital cu serviciu permanent de urgență din România, al doilea din Europa după cel din Moscova; apoi, în 1936, Școala Samariteană.

Din 1926 a preluat funcția de primar al Sectorului III Albastru, care cuprindea mahalalele Rahova, Grozăvești, Mandravela, Dealul Spirii, Cotroceni, 13 Septembrie, Șerban Vodă, etc. Mandatul său a fost benefic pentru această parte de oraș, numele său intrând și în folclorul de mahala: „Minovici dărâmă tot / Minovici e târnăcop!”.

Străzile erau periodic curățate și multe dintre ele pavate, maidanele transformate în parcuri (cum a fost cel din spatele tribunalului); a fost ridicat un cămin pentru gunoierii și măturătorii sectorului și au fost construite primele WC-uri subterane din București. Și-a donat întreaga avere Primăriei București, economiile bănești fiind direcționate către copii abandonați sau orfani.

În domeniul artistic, a înființat Muzeul de Artă Națională „Dr. Nicolae Minovici”, primul muzeu bucureștean de artă populară (a funcționat din 1906 ca instituție particulară până în 1936, când a fost donat Primăriei).

A decedat în data de 26 iunie 1941, la București.

1877:  A încetat din viaţă istoricul, filologul şi omul politic Alexandru Papiu Ilarian,  membru fondator al Societăţii Academice Române, militant pentru Unirea Principatelor şi susţinător al reformelor lui Cuza („Istoria românilor din Dacia Superioară”, „Tezaur de monumente istorice pentru România”) ; (n.9 octombrie 1828).

De asemenea a fost unul dintre organizatorii și conducătorii Revoluției Române de la 1848 din Transilvania. A participat la Adunarea Națională de la Blaj din 18/30 aprilie 1848 și la cea din mai 1848. Între iulie și august 1848 a fost comisar de propagandă în județul Dâmbovița în timpul revoluției din Muntenia.

După o scurtă perioadă în care a deținut funcția de inspector al școlilor din cercul Blaj, a plecat la Viena. Până în 1852 a urmat cursurile juridice la Universitatea din Viena. Între 1852 și 1854 și-a continuat studiile la Universitatea din Padova. În data de 10 ianuarie 1854 a obținut titlul de doctor în drept.

Între 1855 și 1858 a ocupat o catedră la Facultatea Juridică din Iași, unde predă dreptul uman, dreptul penal și inaugurează cursul de „Statistică generală a Europei”.

Papiu-Ilarian a fost primul român transilvănean care a intrat într-un guvern de la București: între octombrie 1863 și ianuarie 1864 a fost ministru de justiție în guvernul Kogălniceanu, legându-și numele de o reformă importantă (secularizarea averilor mănăstirești).

De asemenea,  a fost primul președinte al societății „Transilvania” pe care a condus-o între 1867 și 1874. În anul 1868 (alături de Mihail Kogălniceanu și George Sion) Papiu a devenit membru al Academiei Române, fiind primul academician care a rostit un discurs de recepție. Discursul, rostit în ședința Academiei din 14 septembrie 1869, se intitula Viața și ideile lui Gheorghe Șincai din Șinca.

Membru al Baroului de avocați din București, Papiu-Ilarian a pledat în numeroase procese. Dintre acestea, răsunător în epocă a fost cel din 1873, când Papiu-Ilarian a susținut cauza lucrătorilor bivolari din Giurgiu.

A fost înmormântat în cimitirul Bisericii dintre Brazi (greco-catolică) din Sibiu.

1881: S-a născut scriitorul Aurel Pavel Bănuţ; (m. 1970).

Image result for scriitorul Aurel Pavel Bănuţ biografie

1905: S-a nascut  Ionel Jianu, critic si istoric de arta român; a publicat albume si monografii despre Th. Pallady, N. Tonitza, Gh. Petrascu, Luchian.

1908: Guvernul I. C. Brătianu a adresat  Vienei un Memoriu în care preciza poziţia României în „problema Dunării”, ridicată de cercurile guvernamentale austro-ungare în condiţiile anexării Bosniei şi Herţegovinei.

Guvernul român cerea: permanentizarea „Comisiei Dunării”, constituirea unei „Comisii a statelor riverane” pentru aplicarea regulamentului de navigaţie pe cursul fluviului în amonte de Brăila, participarea ţării noastre cu vot deliberativ.

Ca urmare a poziţiei ferme a Guvernului român, Austro-Ungaria a renunţat la intenţiile de redeschidere a „problemei Dunării” (23.X/5.XI)

1916: Primul Razboi Mondial – Începe batalia de la Târgu Jiu, în care cade la datorie generalul roman Ion Dragalina. Aici s-a remarcat pentru prima oara legendara Ecaterina Teodoroiu, supranumita “Eroina de la Jiu”.

Imagini pentru generalul roman Ion Dragalina Photo

 1925: S-a născut la București, într-o veche familie din care provenea și creatorul armatei române moderne, generalul Ioan Emanoil Florescu, istoricul american de origine româna Radu Florescu , profesor de istorie  la Boston College. 

Profesorul Radu Florescu este autorul a numeroase articole şi cărţi despre România (printre acestea şi bestsellerul „În căutarea lui Dracula”, publicat în 1972, scris împreună cu Raymond McNally, bestseller care a făcut din Dracula un adevărat brand în Statele Unite); (m. 18 mai 2014).

Image result for Radu Florescu, istoric american photos

Radu Florescu se numără printre primele persoane care au pus bazele industriei publicităţii româneşti, la începutul anilor 90 ai secolului XX.

A fost consul onorific al ţării noastre pentru regiunea New England din SUA, între anii 1996 şi 2004  și director al Centrului de Studii Est Europene  de la Colegiul Boston, din SUA.

1940: S-a născut ziaristul Cornel Dumitrescu, stabilit din 1976 în SUA. După plecarea din România, în 1975, colaborează la “Europa Liberă” până 1988.

A denunțat instrumentele regimului comunist și și-a făcut o cauză personală din a-i apăra pe cei prigoniți de sistem.; (d. 24 Iunie 1990).

In memoriam Cornel Dumitrescu

Din 1988, împreună cu Dan Costescu editează săptămânalul independent “Lumea liberă”, devenit mai târziu “Lumea liberă românească”

Împreună cu Dan Costescu și, după 1989, cu Liviu Cangeopol, Cornel Dumitrescu a fost un reprezentant de seamă al rezistenței anticomuniste și anti-feseniste care în paginile săptămânalului newyorkez Lumea Liberă Românească, a denunțat instrumentele regimului comunist și și-a făcut o cauză personală din a-i apăra pe cei prigoniți de sistem.

A scris în apărarea lui Mircea Răceanu, după ce diplomatul român fusese condamnat la moarte de regimul Ceaușescu și a fost printre cei mai activi jurnaliști din exil în promovarea ideilor disidenței române.

După 1990, a militat pentru recunoașterea rolului jucat de generalul Pacepa în destrămarea sistemului comunist .

1945: A murit Constantin I. Brătescu, geograf, pedagog şi scriitor,  susţinator al  conceptului de  geografie regionala complexa, pe care a dezvoltat-o prin metode proprii.

Image result for Constantin I. Brătescu, geograf, photos

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1919; (n. 1882).

1957: A încetat din viaţă Mihai Codreanu, poet de factură parnasiană şi simbolistă, fost director al Teatrului Naţional din Iaşi (1919-1923), profesor şi rector (1933-1939) al Conservatorului de Artă Dramatică din Iaşi şi director al revistei “Însemnări ieşene”; (n. 25 iulie 1876).

Image result for Mihai Codreanu, poet photos

1975: S-a născut Luminiţa Gliga, artist vizual; din anul 2003 este membră atât a Uniunii Artiştilor Plastici din România cât şi a Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Plastici.

Image result for Luminiţa Gliga, artist photos

Din 2008 este Doctor în Arte vizuale şi membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe ARA.

Are peste 30 de expoziţii personale şi peste 35 de grup atât în ţară cât şi în străinătate. Pentru realizările sale a fost răsplătită cu numeroase premii şi diplome.

1975: S-a născut actorul Dan Bordeianu.

Primul contact cu actoria a avut loc absolut întâmplător, când avea 11 ani și a fost ales să joace în “Promisiuni”, în regia Elisabetei Bostan, alături de Maria Ploae, Mircea Diaconu și Ion Caramitru.
Mult mai târziu, după ce a ales Facultatea de Actorie nu din vocație, ci pentru că după un semestru la Facultatea de Drept a realizat că nu înțelege nimic și că poate ar fi mai bun ca actor decât ca avocat, a început adevărata carieră de interpretare.

S -a înscris la Facultatea de Teatru, secția actorie, clasa profesorului Mircea Albulescu.

În 1995 în anul I de facultate merge la teatrul studențesc “Podul”,, , unde îl va întâlni pe regizorul Cătălin Naum, pe care îl consideră mentorul lui și începe să joace în diferite piese de teatru.

A fost selectat la Teatrul Nottara pentru pentru piesa “Miresele căpitanului”, în regia lui Petre Bokor. Au urmat “Război și pace”, regia Petre Bokor și “Uzina de plăceri S.A.”, regia Alexandru Berceanu.

A jucat în filmele “Modigliani” și “James”, ambele realizate de MEDIAPRO PICTURES.

1980: A murit la București, tenorul român Dinu Badescu ; (n. 1904, Caracal).

A fost unul dintre marii artiști ai Operei Române, membru al unei garnituri solistice „de aur”, alături de Valentina Crețoiu și Șerban Tassian.

1998: A încetat din viaţă la București, actorul  român Silviu Stănculescu (n. 24 ianuarie 1932, Timișoara).

Silviu Stanculescu - poza 1

 A terminat IATC sectia actorie la Bucuresti in 1956, fiind coleg cu marii actori ai generatiei de aur : Amza Pellea, Rauțchi, Rebengiuc, Silvia Popovici. Draga Olteanu.

La concursurile ce au avut loc maestrul Beligan il nominalizeaza printre „cei trei cei mai buni pe care eu i-as opri”.

A fost casatorit cu Corina Stanescu si au avut impreuna o fiica, Catrinel Stanescu Florea. Incepind din 1960 si pina in 1998, a jucat in aproape 50 de filme si tot atatea piese de teatru.

Joacă in “Mesterul Manole”, „Manastirea din Parma”, „Omul care aduce ploaia”, „Masina de scris”, „Harap Alb” si multe altele. Joaca in foarte multe teatre radiofonice. Intre anii 1981 si 1990 este numit director al Teatrului de Comedie, teatru ce a fost infiintat in 1961 de maestrul Beligan.

A jucat pana in 1961 pe scena Teatrului Evreiesc de stat ca apoi sa plece la Teatrul de Comedie ce a avut, de-a lungul timpului, actori de valoare ai scenei românesti – Radu Beligan, Stefan Ciubotarasu, Grigore Vasiliu Birlic, Aurel Giurumia, Nineta Gusti, Mircea Septilici, Amza Pellea, Stefan Tapalaga etc.

A fost director al Teatrului de Comedie din București. 

A rămas în memoria publicului pentru rolurile din filmele “Mircea” – 1989 şi “Liceeni” – 1987;

I se publica postum printre altele cartea “Sunt un om obisnuit…”. “Existam ca artisti cata vreme suntem pe scena. Restul sunt marturii mai mult sau mai putin fidele”, citim pe coperta acestei aparitii (datorate Editurii Semne). Cocheteaza cu opereta ; vocea de bas il recomanda pentru rolul lui don Basilio din Nunta lui Figaro. Este un prezentator de o inegalabila noblete la cel de-al doilea Cerb de Aur impreuna cu Sanda Taranu.

Avea ca pasiune colectionarea de cutii de chibrituri; spunand ca este o deosebire mare intre un „adunator” si un colectionar!… A decedat la 23 octombrie 1998 fiind internat la spitalul Victor Babes cu diagnosticul de leucemie. Penultimul sau rol a fost in „Triunghiul mortii”, regizat de Sergiu Nicolaescu, in care a interpretat personajul generalului Berthelot, impartind afisul cu Ion Dichiseanu si Iurie Darie.

Silviu Stănculescu a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

A lăsat în urma o bogata colectie de roluri de teatru si film, iar in Cartea de onoare a Teatrului de Comedie sta scris in dreptul sau: « Chiar dacă am iubit filmul, am contatat în timp că teatrul reprezintă marele adevăr; el te formează, el te întreține și numai pe scândura scenei îți construiești o carieră solidă” – Silviu STĂNCULESCU.

2002: A încetat din viaţă Dan Costescu, unul dintre fondatorii celui mai citit ziar din exilul românesc – “Lumea Liberă Românească”. 

S-a născut la 7 august 1928 la Slobozia, într-o familie de magistraţi. A făcut studii de drept şi a fost arestat în 1953, după ce i-a fost confiscat manuscrisul unui roman anti-comunist. A fost eliberat din închisoare în 1963, dar a fost obligat să îşi câştige existenţa prin muncă necalificată.

În 1984 Dan Costescu a ajuns în Statele Unite, unde în 1988 a înfiinţat la New York, împreună cu Cornel Dumitrescu revista “Lumea Liberă”, şi a colaborat la publicaţiile newyorkeze “Universul”, “Micromagazin” şi “Lumea liberă”.

 2006: Serviciul militar încetează să fie obligatoriu pentru cetățenii României.

2011: A decedat la București, pictorul român Virgil Preda (n. 2 septembrie 1923, București), o personalitate de prim rang a artei plastice românești.

Image result for photos pictor Virgil Preda

 Opera sa cuprinde lucrări realizate în diferite tehnici: desen, pictură, colaj.

2019: A decedat marele bariton român fost solist al Operei Naționale București,recunoscut pentru afinitatea rolurilor verdiene și ca singurul bariton român wagnerian al vremurilor sale; (n. 1937, la Lăpușata, jud. interbelic Vâlcea).

A murit marele bariton Nicolae Urdăreanu

Absolvent al Universității Naționale de Muzică din București, Nicolae Urdăreanu și-a început cariera muzicală la Teatrul Muzical de Operă din Galați, urmând ca, din anul 1984, să devină solist al Operei Naționale din București.

Personalitate marcantă a teatrului liric românesc, îndrăgit deopotrivă de public şi critici, Nicolae Urdăreanu s-a afirmat, de-a lungul timpului, ca interpret în numeroase spectacole, dar şi ca singurul bariton român wagnerian al epocii sale.

Cariera acestuia cuprinde peste 40 de roluri, din opere de Giuseppe Verdi și Richard Wagner. Acestora li se adaugă rolul principal din capodopera enesciană „Oedipe”de G. Enescu, în care a debutat în anul 1995, cu ocazia premierei realizate de Andrei Șerban în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”.

A interpretat, în cei peste 40 de ani de activitate în arta lirică, peste 40 de roluri din opere celebre, „Otello”, „Rigoletto” şi „Bal mascat” de G. Verdi, „Olandezul zburător” de R. Wagner.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Iacob, ruda Domnului

Sfantul Iacob, ruda Domnului

Sfantul Iacob este numit fratele Domnului (Gal. 1, 9), pentru ca a fost fiul Dreptului Iosif, logodnicul Fecioarei Maria. Este potrivit sa-l numim văr al lui Hristos si nu frate, pentru ca Mantuitorul S-a nascut pe cale supranaturala, deci nu a fost rodul legaturii dintre Iosif si Fecioara Maria.

Daca il intalnim si sub numele de “fratele Domnului”, trebuie sa stim ca la evrei, gradele de rudenie erau cuprinse intr-un singur cuvant: frate.

Mama lui Iacob, Salomeea, era ruda Maicii Domnului, iar Iosif ajunge sa fie logodnicul Mariei la batranete, dupa moartea sotiei sale Salomeea.

Potrivit Traditiei, el a calatorit in Egipt impreuna cu tatal sau Iosif, cu Fecioara Maria si Pruncul, in vremea in care Irod cauta sa-L omoare pe Hristos.

A fost primul episcop al Iersualimului. A alcatuit prima slujba a Sfintei Liturghii, varianta care a fost prelucrata de Sfintii Vasile cel Mare si Sfantul Ioan Gura de Aur.

Liturghia Sfantului Iacob se savarseste si in zilele noastre in Biserica Ortodoxa Greaca, pe 23 octombrie, in ziua sa de praznuire.

Sfantul Apostol Iacob a convertit mulţi iudei si elini la credinţa crestina. Cand Anania a ajuns Mare Arhiereu, a hotarat sa-l ucida. Potrivit Traditiei, batranii iudeilor i-au spus lui Iacob sa urce pe aripa Templului sis a graiasca de acolo impotriva lui Hristos.

Iacob a urcat, insa a marturisit in fata celor prezenti ca Hristos este Fiul lui Dumnezeu.

In urma acestei marturisiri, a fost aruncat de pe zidurile templului din Ierusalim si ucis cu pietre.

CITIȚI ȘI: 

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. CreștinOrtodox;
  11. Cinemagia.ro.

23/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: