O conferință științifică internațională la Cernăuți cu tema „Minorități naționale inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecte”
La Conferința Științifică Internațională cu tema „Minorități naționale inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecte”, organizată în ziua de 23 noiembrie 2019 de Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, participanții, cercetători, profesori, scriitori, ziariști, oameni de cultură și oameni politici din Ucraina, Republica Moldova și România, au votat și adoptat în unanimitate o declarație privitoare la problemele deosebit de grave care se ridică în fața românilor din aceste țări.
Conferința a fost dedicată problemelor identitare cu care s-au confruntat în perioada sovietică și continuă să se confrunte până în prezent membrii comunității românești din Ucraina.
Cele trei sesiuni de dezbateri din cadrul conferinței au fost moderate de acad. Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și de dr. Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress din Cernăuți.
La deschiderea conferinței a participat și consulul Ionel Mitea de la Consulatul General al României la Cernăuți, care a transmis experților reuniți la Cernăuți un mesaj de felicitare din partea consulului general al României la Cernăuți, d-na Irina Loredana Stănculescu.
O comunicare privind moldovenismul și primejdiile identitare pentru românii de pretutindeni a fost prezentată de prof. univ. Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I.C.Bratianu”, care a dialogat cu participanții la acțiunea științifică în regim online în cadrul unei conferințe video, organizată de BucPress TV.
Majoritatea participanților la conferință au menționat faptul că moldovenismul este o doctrină veche, „inițiată de țar, dar pusă la punct de Stalin”, având ca scop să divizeze românitatea.
Experții au negat existența unei etnii „moldovenești” în baza unei limbi „moldovenești”, moldovenismul fiind considerat o primejdie existențială pentru ființa românească din Ucraina și Republica Moldova.
Ca și în R. Moldova, în Ucraina moldovenismul are de îndeplinit o foaie de parcurs, spre a deveni dominant în politicile etnice. Renașterea sa din ruinele ideologiei bolșevice a început moderat, odată cu căderea comunismului.
După obținerea independenței, Ucraina a preluat de la Uniunea Sovietică falsul etnonim „moldovean” pentru a desemna o minoritate separată de cea română.
Experții au menționat necesitatea șubrezirii permanente a identității lingvistice moldovenești prin afirmarea puternică a identității lingvistice românești și, ca o primă etapă, promovarea de către instituțiile statului român și a elitei intelectuale a unei politici de sprijin pe cale largă a minorității lingvistice românești din Ucraina, minoritate care include întreaga comunitate etnică, indiferent de felul cum sunt catalogați oficial membrii ei – români sau moldoveni.
Experții au menționat necesitatea stringentă de a elabora o strategie de susținere a românilor de pretutindeni și de diminuare a efectelor determinate de moldovenism asupra comunității de români din Ucraina și Republica Moldova.
Au fost condamnate practicile de editare a manualelor școlare în „limba moldovenească” și necesitatea integrării programelor de învățământ pentru școlile din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. De asemenea, au fost subliniate efectele distrugătoare ale Legii Educației, prin art. 7, care reduce în mod substanțial dreptul la studii în limba maternă.
Agenția BucPress din Cernăuți va publica pe pagina sa web câteva texte ale comunicărilor prezentate la conferința științifică internațională: ,,Minorități naționale inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecte”, iar BucPress TV va difuza în curând un reportaj video de la conferința științifică din Cernăuți.
Participanții la Conferința Științifică Internațională, „Minorități naționale inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecte”, au votat și adoptat în unanimitate o declarație , asupra problemelor deosebit de importante care se ridică în fața românilor din aceste țări.
”Se constată de foarte multă vreme un asalt neîncetat al statului ucrainean asupra integrității comunității românești, aceasta fiind o nouă formă de deznaționalizare, care se realizează mai ales prin menținerea dihotomiei identitare român vs moldovean și dihotomiei lingvistice limba română vs limba moldovenească, promovate în Ucraina la nivelul politicii de stat.
Un rol important în realizarea acestei politici îl are scindarea identitară din Republica Moldova, scindare întreținută în mod special prin menținerea glotonimului „limba moldovenească” în articolul 13 din Constituția republicii, ca limbă oficială în Republica Moldova.
Se constată că la originea actualei situații care pune în pericol unitatea comunității românești din Ucraina se află moldovenismul sovietic promovat ca politică de stat în fostele URSS și RSS Moldovenească, doctrină care a avut ca idee fixă divizarea politică, etnică, socială, lingvistică și culturală a românilor din cele două țări – România și URSS, după modificarea frontierelor în 1940/1944.
Această politică sovietică a avut un scop concret într-o epocă apusă, iar recidiva ei în condițiile independenței statale a Republicii Moldova și Ucrainei este inadmisibilă.
Românii din Ucraina și Republica Moldova sunt parte integrantă a spațiului de cultură și civilizație românească, respectiv moldovenii fac parte integrantă din poporul român, iar limba moldovenească este aceeași limbă română, denumită altfel exclusiv în scopuri politice, iar absența unității asupra problemei identitare afectează integritatea comunității românești din restul spațiului ex-sovietic, scindată după criteriul român/moldovean.
Mai mult, având ca temei legal Hotărârea Marii Adunări Naționale din 27 august 1989, Chișinău, la care au participat peste 750 de mii de români moldoveni, Declarația de Independență a Republicii Moldova, Hotărârea Prezidiului Academiei de Științe a Republicii Moldova, Decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova, care a stabilit că Declarația de independență prevalează față de Constituția Republicii și limba de stat a Republicii Moldova este Limba Română, solicităm:
1) să se modifice art. 13 din Constituția Republicii Moldova în sensul că limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română;
2) Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova să intervină pe lângă Guvernul Ucrainei în vederea unificării celor două programe de învățământ din școlile comunității românești din Ucraina (regiunile Odesa, Cernăuți și Transcarpatică), astfel încât să se elimine scindarea școlilor românești din Ucraina în școli naționale cu limba română de educație și în școli naționale cu limba moldovenească de educație.
Participanții la conferință consideră imperios necesară inițierea unui dialog științific între cele trei academii – Academia de Științe a Republicii Moldova, Academia de Științe a Ucrainei și Academia Română – pentru a pune punctul pe „i” în ceea ce privește diferendul lingvistic din Republica Moldova și Ucraina.”
Surse:
Agenția BucPress – www.bucpress.eu
Ştiri despre revoluția română în Jurnalul de știri al televiziunii britanice ITN din 22 decembrie 1989. VIDEO
Jurnalul de știri al televiziunii britanice ITN din 22 decembrie 1989, a difuzat știri despre revoluția română.
SAu fost prezentate reacțiile primului ministru britanic Margaret Thatcher și ale preşedintelui american de atunci, George Bush sr., filmări din București difuzate la TVR, reacțile emigranților români din Londra și din Washington.
Se afirma (greșit) că noul guvern e condus de fostul ministru comunist al afacerilor externe, Corneliu Mănescu.