CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Bulgaria se opune aderării Republicii Macedoniei de Nord la UE fără recunoaşterea clară de către Skopje a rădăcinilor bulgare ale limbii macedonene

Republic of North Macedonia Map and Satellite Image

Presa de la Skopje informează că Bulgaria vecină se opune aderării Republicii Macedoniei de Nord la UE.

În luna decembrie, Macedonia (de Nord), care tocmai și-a rezolvat, după un sfert de secol, conflictul cu Grecia în chestiunea numelui țării, ar trebui să primească, din partea Comisiei Europene, o dată potențială la care să poată începe negocierile de aderare la UE, așa cum s-au petrecut lucrurile și cu Albania, Serbia sau Muntenegrul.

Iată însă că Bulgaria se opune începerii negocierilor, dând peste cap speranțele tinerei republici multietnice cu capitala la Skopje.

Situaţia dintre Bulgaria şi Macedonia este oarecum similară cu cea dintre România şi Republica Moldova.

 Bulgaria a fost prima ţară din lume care, în anul 1991, a recunoscut independenţa fostei republice iugoslave, dar nu recunoaşte limba macedoneană, despre care spune că este de fapt  limba bulgară.

Bulgaria a trimis un memorandum celorlalte 26 de țări din UE, în care spune că se opune începerii negocierilor cu Skopje, până când guvernul de acolo nu recunoaște identitatea bulgară a populației.

„Sofia şi-a pierdut încrederea în Skopje”, a declarat ministrul bulgar al apărării.

Vicepremierul şi ministrul apărării din Bulgaria, Krasimir Karakaceanov, care a comentat cele mai recente evoluţii ale discuţiilor dintre Bulgaria şi Republica Macedonia de Nord: ”încrederea Sofiei în Skopje s-a pierdut, din cauza eşecului sistematic al părţii macedonene de a-şi îndeplini angajamentele.”

Înaltul oficial bulgar reamintește că” din octombrie 2019, există o poziţie-cadru, aprobată de parlamentul bulgar, care defineşte în mod clar termenii şi condiţiile în care Bulgaria va sprijini aderarea Republicii Macedonia de Nord la Uniunea Europeană.

Nicio condiţie din poziţia-cadru nu a fost îndeplinită de partea macedoneană, în special cea referitoare la progresul în activitatea comisiei istorice bilaterale, care a fost blocată practic unilateral de guvernul de la Skopje.

”Este complet inacceptabil pentru mine ca Macedonia de Nord să primească sprijin pentru începerea negocierilor UE, fără recunoaşterea clară de către Skopje a rădăcinilor bulgare ale limbii macedonene moderne şi istoriei după 1944. ”

Bulgaria nu poate sprijini aderarea Macedoniei de Nord la UE, în niciun fel de condiţii şi sub nicio presiune externă, dacă în acest scop partea bulgară va trebui să-şi sacrifice interesele naţionale, admiţând în UE o ideologie de stat anti-bulgară, moştenită din vremea Iugoslaviei comuniste şi, din păcate, păstrată cu toate eforturile de către actualul guvern de la Skopje”, a precizat ministrul Karakaceanov.

NOTĂ

În Evul Mediu, teritoriul Macedoniei a fost sub ocupație otomană.

În urma celor două Războaie Balcanice din 1912 și 1913, și a destrămării Imperiului Otoman, cele mai multe dintre teritoriile deținute de acesta în Europa au fost împărțite între Grecia, Bulgaria și Serbia. Teritoriul statului macedonean actual a fost anexat de către Serbia și botezat Južna Srbija, „Serbia de Sud”.

În urma acestei divizări, în teritoriile aflate sub control grecesc și sârbesc s-a lansat o campanie antibulgară. 641 de școli și 761 de biserici bulgărești au fost închise de către sârbi, în timp ce clericii și învățătorii exarhiști au fost expulzați, iar utilizarea limbii bulgare (inclusiv toate dialectele ei macedonene) a fost interzisă.

În toamna anului 1915, Bulgaria s-a alăturat Puterilor Centrale în Primul Război Mondial și a cucerit majoritatea teritoriului de azi al Republicii Macedonia.

După sfârșitul Primului Război Mondial, zona a revenit sub control sârbesc, ca parte a nou formatului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor și a trecut prin reintroducerea măsurilor antibulgare din prima ocupație (1913-1915): din nou, clericii și dascălii bulgari au fost expulzați, semnele și cărțile în limba bulgară eliminate, și toate organizațiile bulgărești dizolvate.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Iugoslavia a fost ocupată de Puterile Axei din 1941 până în 1945 și a fost împărțită între Bulgaria și Albania aflată sub ocupație italiană. Au fost înființate Comitetele Bulgare de Acțiune pentru a pregăti regiunea în vederea noii administrații.

După lovitura de stat din Bulgaria din 1944, trupele bulgare din Macedonia Vardarului, înconjurate de forțele germane s-au luptat să-și facă drum înapoi spre vechile frontiere ale Bulgariei.

Comunistul bulgar Gheorghi Dimitrov, un fruntaș al Cominternului, a negociat cu Tito unirea Bulgariei cu Iugoslavia, dar avea să moară misterios în spitalul din Moscova unde mersese să se trateze, scrie https://moldova.europalibera.org/a/macedonia-bulgaria-%C3%AEn-c%C4%83utarea-timpului-pierdut-%C3%AEn-balcani/30887521.html

Noua republică a Macedoniei a devenit una dintre cele șase republici componente ale federației iugoslave. După schimbarea numelui federației în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, în 1963, Republica Populară Macedonia a luat numele de Republica Socialistă Macedonia.

Statul macedonean a renunțat la denumirea de „Socialistă” din numele său în anul 1991, când s-a separat pe cale pașnică de Iugoslavia.

05/11/2020 Posted by | POLITICA | , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: