CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Tratatul de la Trianon este complementar Actelor Marii Uniri din 1918

Tratatul de la Trianon – un act internațional legitim, prin care s-a făcut  o mare dreptate poporului român | Ştiri locale de ultima ora, stiri video -  Ştiri Gorjeanul.ro

Pe 4 iunie 1920, la orele 16,30, a fost semnat la palatul MareleTrianon, care făcea parte din complexul Versailles de lângă Paris, Tratatul de la Trianon care a consfinţit în plan diplomatic Marea Unire a românilor din fostul Imperiu Austro-Ungar cu Ţara Mamă- ROMÂNIA.

Școala românească de astăzi abia dacă mai amintește elevilor despre evenimentul de acum un veac.

  • Tratatul de la Trianon. Era cel de-al patrulea tratat din seria celor elaborate la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920), consemnând încheierea Primului Război Mondial și propunând aranjamente internaționale care urmau a se derula de atunci încoace. Toate aceste instrumente juridice internaționale au avut la bază o concepție despre felul în care ar fi trebuit să se desfășoarerelațiile între state – bilaterale, regionale, multilaterale – concepție expusă în Pactul Societății Națiunilor.
Delegația Ungariei la semnarea Tratatului de la Trianon.
Delegația Ungariei la semnarea Tratatului de la Trianon.
Tratatul de la Trianon, care consfinţeşte statul român modern, expus în  Bucureşti | Digi24
  • De altfel, părțile semnatare ale acestor tratate postbelice, cunoscute împreună sub denumirea de “Sistemul de la Versailles”, au agreat și înființarea unei organizații internaționale – Liga/Societatea Națiunilor (precursoarea Organizației Națiunilor Unite de astăzi) – care a intenționat să gestioneze raporturile dintre state, în conformitate cu dreptul internațional, scopul principal fiind menținerea păcii în Europa și în lume.
  • Tratatul de la Trianon conținea 101 articole, structurate în patru părți, conform unei organizări tematice. Prima parte (art.1-26) a inclus textul Pactului Ligii/Societății Națiunilor care, așa cum menționam, a fost deschizător al tuturor tratatelor Sistemului de la Versailles.
  • A doua parte (art.27-35) a desemnat frontierele Ungariei care sunt și actualele granițe ale statului vecin. Articolul 27 din Tratata precizat frontiera ungaro-română care este și astăzi granița între România și Ungaria. Acest segment al doilea al tratatului a fost în acest fel numerotat pentru că Ungariei atunci i-a fost recunoscutăindependența, devenind subiect al dreptului internațional ca entitate juridică distinctă. Știm că anterior fusese un teritoriu (chiar dacă se numea regat) al Imperiului Austro-Ungar, destrămat la sfârșitul conflagrației mondiale.
  • Partea a treia (art.36-78) s-a referit la aspectele europene, clauzele sale descriind cadrul raporturilor Ungariei cu statele învecinate, având o importanță deosebită pentru întreaga regiune a Europei Centrale, cu ramificații certe și pentru zona sud-est europeană. Tot aici au fost cuprinseproblemele foarte sensibile ale minorităților și cetățeniei, dar și proiecția dezvoltării comerțului, aspectele economico-financiare legate de statutul Ungariei, de stat succesor al dispărutului Imperiu Habsburgic, precum și chestiunile reparațiilor de război. Ultimele articole ale acestei părți prevedeau obligativitatea Ungariei de a restitui statelor vecine arhive, registre și titluri care aparținuseră adiministrațiilor teritoriilor încorporate de noile state naționale constituite/desăvârșite tot atunci în Europa Centrală.
  • Cea de-a patra parte a tratatuluia fost despre zonele africane și asiatice, unde Monarhia habsburgică a fost implicată prin angajamente juridice bilaterale sau internaționale.
  • Tratatul de la Trianon este complementar Actelor Marii Uniri din 1918, incluzând și Rezoluția Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia (1 dec.1918). „Căderea imperiilor” (austro-ungar, țarist, otoman), la sfârșitul Primului Război Mondial, a fost rezultatul slăbiciunii lor structurale. Totodată, popoarele cuprinse în stăpânirea acestora au desfășurat o puternică luptă pentru autodeterminare națională și organizare proprie în state naționale.
Tratatul de la Trianon. Mesajul MAE la a 93-a aniversare | Ziua Veche
  • Acesta a fost unul dintre principiile fundamentale ale organizării păcii postbelice, pe care l-a susținut președintele S.U.A., Woodrow Wilson, dar chiar și revoluția rusă (1917). Fructificând atmosfera generată de acest context, românii din Basarabia, Bucovina, Transilvania și Banat și-au proclamat opțiunea autodeterminării naționale și despărțirea de Imperiul Rus și Imperiul Habsburgic, în perioada martie-decembrie 1918, concomitent cu hotărârile asumate democratic, de a se uni cu statul român modern. După deciziile populare de la Chișinău (27 martie 1918), Cernăuți (28 noiembrie 1918), Alba Iulia (1 dec.1918) a urmat legiferarea lor în Parlamentul României și decretarea Marii Uniri de către Regele Ferdinand. Aceste acte aveau un caracter politic și juridic intern, dar, conform procedurilor sistemului internațional modern, ele trebuiau să fie recunoscute prin tratate internaționale, deoarece desemnau nu doar un actor juridic (stat), dar îi puneau și granițele sub apărarea dreptului internațional.
  • Tratatul de la Saint-Germain (semnat de România în 10 dec.1919), Tratatul de la Neuilly (27 noiembrie 1919), Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920) și Tratatul de la Paris (28 oct.1920) au fost instrumentele juridice internaționale care au confirmat procesul politico-juridic intern, de desăvârșire a unității național statale românești, i-au precizat granițele și le-au dat recunoaștere internațională. Revenind la Tratatul de la Trianon, acesta a continuat în plan internațional o procesualitate istorică națională și a completat-o cu recunoașterea juridică de către comunitatea internațională, un act absolut necesar pentru ca România post-1918să funcționeze legal în sistemul internațional. Nicolae Titulescu, unul dintre semnatarii Tratatului de la Trianon, în numele României, cunoscutul ministru al Afacerilor Străine al Guvernului de la București, a descris sugestiv acest aspect(1934): Tratatul de la Trianon apare tuturor românilor, și îndeosebi celor din Ardeal, ca o consfințire a unei ordini de drept cu mult mai reduse decât aceea pe care veacuri de conviețuire și de suferințe comune au săpat-o în conștiința istorică a neamului nostru. De aceea, în chip firesc, în opinia noastră publică, Tratatul de la Trianon evocă mai curând ideea de completări, decât ideea unei amputări.” Ce am mai putea adăuga astăzi, la mai bine de un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon, este că, dintre cele patru instrumente juridice internaționale menționate anterior, acesta s-a dovedit a fi cel mai “rezistent”la tulburările regionale și internaționale, deoarece granițele româno-ungare se mențin pe linia trasată în 4 iunie 1920.

(fragment din interviul acordat de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, specializarea istorie și relații internaționale, pentru Cotidianul – vezi interviu complet AICI -, realizator Ion Longin Popescu).

01/12/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

1919: Comunicatul ARMATEI ROMÂNE privind retragerea din Budapesta eliberată de comuniști

 

 

 

 

4 August 1919: Ziua cuceririi Budapestei de către Armata Română. Medalia unui ION care a ajutat la urcarea tricolorului pe Parlamentul din Capitala ungurilor de pretutindeni | ActiveNews

 

Comunicatul Armatei Române privind evacuarea Budapestei eliberate de sub regimul comunist instaurat Bela Kun

 

 

Armata româneasca se retrage, Budapesta va fi evacuată.

 

Părăsind Capitala Ungariei, România tine a afirma încă odată, că in urma atacului de pe Tisa, care a motivat acțiunea sa militara, ca n’a fost calauzita de cât de legitima apărare a cerințelor militare.

Orice gând de asuprire, sau de rasbunare, i-a fost strain.
Armata româneasca a cautat, ca sa faca cat mai usoara posibila pentru populatiune prezenta trupelor in Ungaria si nicio sfortare n’a fost neglijata, care sa usureze viata populatiunei suferinda.

Cu simțămantul de a-si fi exercitat dreptul ei si de a fi indeplinit o datorie de umanitate armata româneasca tine inca odata sa afirme ca a considerat afacerile launtrice ale Ungariei ca aparținând singur poporului ungar caruia îi doreste restabilirea liniștei evitand orice persecutiuni politice, sociale sau religioase.

Aceste conditiuni sunt necesare unei cârmuiri durabile care se exprime vointa poporului ungar, se faca posibila vindecarea trecutului si să aduca la incheierea pacei, dorita de România si aliatii ei.
Armata româneasca multumește pentru atitudinea corecta a populațiunei capitalei in tot timpul ocupațiunei.

Comandatul Trupelor Române   Generalul Mardarescu

Inaltul Comisar al Guvernului

Ministrul Diamandi

NOTĂ

 

Ca­pitala ungară a fost evacuată complet de trupele române la 14 noiembrie 1919 şi în aceeaşi zi, sub supra­vegherea militarilor Antantei, Horthy a intrat în oraş pe un cal alb, în fruntea unei forţe armate de cca. 2.000 de soldaţi .

Miklós Horthy venea de la Szeged, emanat din acel „guvern provizoriu” protejat de trupele franceze şi se instala la Hotelul Gellert, proaspăt eliberat de Comandamentul Armatei Române.

Cei 2.000 de soldaţi sunt acele „gărzi albe” pe care şi le-a dorit şi pe care le va îndrepta împotriva a ceea ce a mai rămas din Armata Roşie a lui Béla Kun.

 În Ungaria au fost  instaurate măsuri represive împotriva evreilor şi a persoanelor cu orientare de stânga implicate în instaurarea „republicii sfaturilor”.

În acest mod, „teroarea roşie” va fi înlocuită cu „teroarea albă”, dar Miklós Horthy nu va fi niciodată acuzat pentru regimul criminal pe care l-a patronat.

Chiar şi primul său guvern a fost negociat de delegatul Antantei, englezul Sir George Clerk, cu reprezentanţii partidelor politice ungare.

Astfel, la 24 noiembrie 1919 s-a alcătuit un guvern de coaliţie, condus de Károly Huszár, din care fac parte Partidul Unităţii Naţional-Creştine, Partidul Social-Democrat şi Partidul Liberal-Democrat, considerat a fi repre­zentativ pentru Ungaria şi acceptat ca partener de Consiliul Suprem Interaliat de la Paris.

Anii 1919-1920 au marcat pentru Ungaria abolirea „republicii sfa­turilor” şi reinstaurarea regatului, fără rege, dar cu amiralul Miklós Horthy ca regent şi semnarea Tratatului de Pace cu Puterile Aliate şi Asociate, la Trianon (4 iunie 1920).

Acest tratat este actul de naştere a Ungariei moderne, recunoscută internaţional ca stat independent şi suveran, scrie www//revistapolis.ro.

 

22/09/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Primul ministru al Ungariei: ”La o sută de ani după pierderea războiului şi dictatul de la Trianon „suntem campionii supravieţuirii pe scena istoriei europene”

 

 

 

 

Budapesta, joi, 20 august 2020 (MTI) – La o sută de ani după pierderea războiului şi dictatul de la Trianon „suntem campionii supravieţuirii pe scena istoriei europene”, nicio naţiune din lume nu ar fi rezistat unei asemenea perioade de 100 de ani, a spus prim-ministrul Viktor Orbán joi, cu ocazia inaugurării Sitului comemorativ al Solidarităţii din Budapesta, scrie https://hirado.hu/ sarbatoarea-nationala-a-ungariei-orban 

În discursul rostit la Situl comemorativ al Solidarităţii din piaţa Kossuth din Budapesta, prim-ministrul a subliniat: bilanţul făcut la centenarul dictatului de la Trianon ne îndeamnă să declarăm că am încheiat perioada celor “100 de ani de singurătate maghiară după Trianon”.

După destrămarea Cehoslovaciei, Iugoslaviei şi Uniunii Sovietice, Ungaria a devenit ţara cu cea mai mare populaţie şi cu cea mai mare economie din Bazinul Carpatic, iar din această poziţie rezultă anumite obligaţii pe care trebuie să ni le asumăm, a afirmat premierul.

El a accentuat: nu putem să nu ţinem cont de învăţăturile ultimilor 100 de ani.

Prin urmare au fost proclamate legile politicii naţionale a acestei noi epoci şi a fost declarat interesul şi intenţia de a participa în organizarea Europei Centrale pe baza suveranităţii, libertăţii şi a intereselor comune, a spus Viktor Orbán.

Prim-ministrul a afirmat: cu ocazia sărbătorii de 20 augusttrebuie să ne reamintim, că “statul care oferă casă, pământ şi o patrie unui popor este o stare mai mult excepţională, decâtnaturală în viaţa popoarelor”.

Un popor care îşi doreşte să aibă o patrie şi să-şi organizeze viaţa conform legilor şi datinilor proprii, aşa cum este şi poporul maghiar, trebuie să lupte în fiecare clipă pentru suveranitate şi libertate, a opinat prim-ministrul.

Referindu-se la începuturile statului ungar, el a spus: “ce vremuri, ce măreţie, ce glorie şi ce performanţă fără egal!”

Trebuie să ne reamintim, câtă vigoare, fermitate şi vrednicie, cât sânge, câte jertfe şi câtă vitejie ne-a trebuit ca acum să putem fi aici, a formulat premierul, adăugând: slăvit să fie Ştefan, primul rege al maghiarilor!

El s-a adresat ofiţerilor care au depus jurământul cu această ocazie solemnă, spunând: astăzi sunt puţini care ştiu, ce rol important trebuie să-şi asume “în făurirea viitorului Ungariei, care tocmai şi-a recâştigat respectul de sine, tocmai s-a eliberat din cătuşele celor o sută de ani de după Trianon, tocmai a regăsit
gustul şi calea măreţiei sale de odinioară, şi tocmai s-a descotorosit de hainele mizerabile ale pesimismului şi umilinţei”.

Orbán a precizat: ofiţerii sunt garanţii adevărului, conform căruia viaţa este o datorie şi de aceasta depinde viitorul Ungariei, contrar fenomenelor caracteristice prezentului.

Prim-ministrul a afirmat: acest adevăr simplu va însufleţi creşterea economică pe care o putem observa în prezent şi va trasa direcţia de urmat pentru generaţiile ce vor urma.

Individualismul a împânzit viaţa peste tot în Europa, însă cel care îşi propune ca scop îndeplinirea obligaţiilor, nu se va rătăci niciodată, a adăugat.

 

 

 

 

 

 

 

 

El a apreciat că ofiţerii care tocmai îşi încep cariera, întrupează idolul soldatului maghiar care îşi îndeplineşte datoria cu arma şi, dacă trebuie, chiar cu preţul vieţii.

Cu cât sunt mai puţini care îşi îndeplinesc datoria, cu atât mai mult trebuie să o facă alţii, aceasta este misiunea ofiţerilor armatei ungare, a subliniat.

Viktor Orbán a spus, referindu-se la situl comemorativ inaugurat că acesta “priveşte, mai mult, arată spre mândria naţiunii, clădirea Parlamentului”, completând cu demnitate panorama pieţei Kossuth, piaţa centrală a naţiunii.

El a evidenţiat: obligaţiile asumate cu ocazia centenarului dictatului de la Trianon au fost îndeplinite.

Am declarat acest an centenar Anul solidarităţii naţionale, am organizat comemorările, “cu toate că pericolul epidemiei ne-a împiedicat să ne adunăm cu toţii”.

Învăţăturile acestor o sută de ani, cele ale pierderii ţării au fost asumate de oamenii de ştiinţă maghiari, de reprezentanţii vieţii culturale, de comunităţile maghiare care trăiesc pe teritoriile dezlipite, de biserici şi de întreaga viaţă politică din Ungaria, a înşirat prim-ministrul.

În opinia sa, după aceşti o sută de ani trebuie să răspândim vestea că “Ungaria nu numai că a supravieţuit, ci şi-a ridicat din nou stindardele, şi-a recăpătat respectul pentru sine şi stă în poarta unor vremuri ilustre, cu toate şansele de a ieşi victorioasă”.

Ungaria este o patrie care oferă siguranţă şi îi aşteaptă pe toţi cei care vor să se întoarcă în ţară şi să participe la construcţia ei. După o sută de ani am înţeles: maghiarii nu îşi mai pot permite niciodată luxul de fi slabi, a formulat Viktor Orbán.

Prim-ministrul a enunţat cele şapte legi ale politicii naţionale a Ungariei secolului 21: ţara va exista până când vor fi oameni care o iubesc; fiecare copil maghiar este un nou post de veghe; dreptatea contează prea puţin fără forţă; avuţia noastră este doar cea pe care o putem apăra; toate meciurile se termină
doar în momentul victoriei; doar ţara are frontiere, nu şi naţiunea; niciun maghiar nu este singur pe această lume.

21/08/2020 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: