CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Descoperire de senzație în arhivele din Polonia. Imagini emoţionante cu țărani români din Bucovina. VIDEO

 

 

 

 

 

 

O descoperire de excepție în arhiva ploneză în care putem vedea emoționante imagini cu țăranii români de la Nistru din nordul Bucovinei la inaugurarea în ianuarie 1930 a podului de cale ferată peste Nistru dintre Zalescic/Polonia și gara Schit/Costrijeni, Plasa Colacinului, județul Cernăuți, ROMÂNIA, ce făcea legătură cu Colomeea (Pocuția).

În materialul video găsit în arhiva poloneză, se pot vedea imagini cu țăranii români de la Nistru din nordul Bucovinei, satul Ștefănești, gara Ștefănești, gara Schit de la Nistru, personalități române și poloneze prezente la eveniment.

Au fost prezenți la inaugurare Grigore Gafencu, adjunct al Ministrului de externe, președintele Poloniei Ignacy Mościcki, alte oficialități, soldați și polițiști români. Clerul românesc a celebrat o liturghie.

După datele furnizate de documente ale cronicarilor români și străini, la începuturi populația județului a fost majoritar românească.

Se vorbește răspicat ca Românii au înființat țara Sepenicului – vechiul nume al județului Cernăuți.

Dar cu timpul a intervenit o schimbare.

Marile moșii boierești și mânastirești având nevoie de brațe de muncă, făceau să se importe, cu permisiunea domnului țării, elemente străine de oriunde.

Profitorul de căpetenie a fost elementul malorus din Polonia.

Invazia elementului maluros (ucrainean) de la nord din învecinata Galiție a avut loc în timpul ocupației austriece, când Bucovina a fost unită cu Galiția.

Cu toate acestea, la Marea Unire cu Țara de la 1918 mai stăruia încă în satele parțial înstrăinate un număr mare de vechi familii românești, răzășești, stapânitoare de vaste pământuri și păstrătoare de veche tradiție românească.

 

 

 

Imagini pentru  Bucovina 1930

 

 

Sunt sate care au rezistat invaziei, rămânând curat românești.

În 1775, când Bucovina a fost anexată Austriei, generalul Splény vorbea numai de români-moldoveni ca populație băștinașă, aceștia fiind în totalitate ortodocși.

Alte naționalități străine românilor erau doar cazuri izolate prin orașe.

Erau doar câteva familii, prin zona Vijniței și a Putilei, de origine ruteană.  În perioada în care Bucovina a fost sub administrație galițiană (1786-1861), au avut loc importante imigrări de populație.

Cei mai mulți erau ruteni, galițieni, evrei, dar și germani. Aceștia erau în marea lor majoritate de confesiune catolică.

Dependența de administrația galițiană era tot mai apăsătoare pentru românii bucovineni, datorită regimului absolutist condus de cancelarul austriac Metternich.

 

 

 

 

 

 

 

 

10/08/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | 2 comentarii

O întrebare rămasă fără răspuns: De ce Rusia poate sa revendice CRIMEEA pe care cândva a dăruit-o Ucrainei şi de ce România nu poate să revendice teritoriile dintre Prut si Nistru?

 

O doamnă în vârstă de 71 de ani îl întreabă pe ambasadorul Rusiei la Bucureşti: “De ce Rusia poate sa revendice CRIMEEA pe care cândva a dat-o Ucrainei şi de ce România nu poate să revendice teritoriile dintre Prut si Nistru?”.

Printre cei care au ţinut să comenteze pe pagina  de facebook a Ambasadei Rusiei in România în legatura cu reacţia avută de catre partea rusă cu privire la masacrul din 1941 de la Fântâna Albă, s-a aflat şi o doamnă în varstă de 71 de ani, care a ridicat una dintre cele mai pertinente şi importante întrebari legate de istoria recentă.

Intr-adevăr, dacă Rusia revendică până şi teritoriile pe care  le-a cedat cu bună ştiinţă şi nesilită de nimeni Ucrainei, România ar avea motive cu atât mai întemeiate sa-şi ceară înapoi teritoriile dintre Prut si Nistru, răpite şi rupte samavolnic de teritoriul Ţarii, mai ales că pactul Ribbentrop – Molotov este deja considerat la nivel internaţional nul şi neavenit, el fiind dezavuat chiar şi de Parlamentul fostei URSS.

“Dvs. d-le ambasador sunteţi tânăr şi nu ştiu ce istorie aţi învăţat la şcoala rusească. Eu am 71 ani şi am fost obligata sa invaţ limba rusă, limba dvs., in ţara mea timp de 8 ani. In acest timp ofiţerii ruşi cantonaţi in locuinţe luxoase in orasele romaneşti se aprovizionau în magazine special destinate lor cu tot ce doreau, în vreme ce familiile romaneşti abia aveau ce mânca şi cumpărau alimente în raţii pe cartele.

Dvs. aţi fost obligat să invaţaţi limba română în propria dvs. ţară? Aţi facut foamea in vreme ce românii din Rusia huzureau?

Noi am făcut foamete pentru că Rusia a pus biruri enorme pe România deşi armata româna a urmat armata rusa până la Berlin. Mulţi ani dupa razboi vagoane de cereale şi alte bogaţii naturale au luat drumul Moscovei în vreme ce copiii români flamânzeau.

Nu numai tezaurul era la Moscova; mai erau tone de aur, dovezi arheologice care atestau adevăruri istorice despre trecutul indepărtat al acestor ţinuturi pe care noi existăm azi.

Cum să fie Moldova parte a Rusiei!?

Asta doar pentru că nişte interese şi înţelegeri între unele state au hotarât astfel la un moment dat? Vă întreb şi aş fi incântată să raspundeţi public, nu unei batrane de 71 ani, ci generaţiilor actuale şi viitoare de tineri români la intrebarea mea:

De ce Rusia poate sa revendice CRIMEEA pe care Rusia cândva a dat-o Ucrainei şi de ce România nu poate să revendice teritoriile dintre Prut si Nistru?

România nu a cedat niciodata Rusiei aceste teritorii, ci Rusia le-a luat la un joc de alba-neagra cu alte state. Deci le-a luat cu japca. Ca urmare cum am putea să simpatizăm Rusia, cand ea se ţine numai de intrigi şi ameninţări? Cum am putea avea încredere intr-o ţară care nu este fairplay cu Romania?”, a scris doamna Adriana Miuţ pe pagina de facebook a Ambasadei Rusiei din România.

 

Sursa: Glasul.info

26/04/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Balada celor doi ciobanasi

Image result for   doi ciobani photos

 

„LOCUL DARĂ ACESTA, UNDE IESTE ACUM MOLDOVA ŞI ŢARA MUNTENEASCĂ IESTE DREPTŬ DACHIA, CUM ŞI TOT ARDEALUL CU MARAMOROŞUL ŞI CU ŢARA OLTULUI. ALTŬ NUME MAI VECHIŬ DECÂTŬ ACESTA, DACHIA, NU AFLU ÎN TOŢI CÂŢI SUNTŬ ISTORICI…”

(M.COSTIN:1632-1691, DE NEAMUL MOLDOVENILOR)

 

Balada celor doi ciobanasi

 

Pe strazile Chisinaului secesionist se afirma sus si tare ca cetatenii Republicii Moldova se numesc moldoveni.

Cine-ar contesta?

O intrebare, la dimensiunea tovarasilor moldo-ivani: cine populeaza tarmul vestic al Prutului?

Eventual raspuns  – tiranozaurii.

Argumentare. Caz nemaipomenit in intreg Universul: Uniunea Sovietica, ex-imperiul raului, „descopera” autoritar ca pe malul stang al Prutului, raul intern al Moldovei, habiteaza „poporul moldovean„, malul opus considerat a fi biotopul „rumunilor”.

Revelatiunea se produce odata cu oplosirea in Basarabia (re-)cotropita a celor cu „statalitatea sotialisti molidovineaschi” pe varful degetului (dar au o data fixa a „descalecatului” rosu – 12 octombrie 1924, despre care altercatie se fac a “uita”, parca-in saga, “iubaretii” de-avalma cu demnitarii ot “nasa Moldavia”).

Cand s-au oprit tancurile pe care a sosit la Chisinau „eliberatorul„, Kremlinul observa ca in Tinutul Herta, nordul Bucovinei, nordul Basarabiei, Transnistria, Bugeac – Basarabia propriu-zisa, in delta Dunarii, pe Insula Serpilor, ba si in Moldova istorica (!?) nu mai locuiesc moldoveni, ci romanime neastamparata.

Umbra de ghiaur nu zaresti, sa tot cauti cu lumanarea; si asta cu mult inainte de mezozoic.

Enciclopedii moscovite, acompaniate vajnic de filiala Academiei de Stiinte a URSS din fragmentul central al Basarabiei ciopartite, scot la iveala „vestigii” ce stramuta arealul de constituire al „poporului nou ales” in Fundul Izvorului (toponim din patrimoniul sat Vanatori, Nisporeni, sub Ungheni). Ulterior, filiala, ce sustine pretentios controversata teza, se autointituleaza eronat Academia de Stiinte… „a Maldovei[1] (dai boje), care „reprezinta unica institutie publica de interes national in sfera stiintei si inovarii, este coordonator plenipotentiar al activitatii stiintifice si de inovare – in calitate de cel mai inalt for stiintific al tarii – consultant stiintific al autoritatilor publice ale Republicii Moldova, are statut autonom si functioneaza in baza principiilor autoadministrarii.

Grava controversa strecurata „nevinovat” in uzul subiectelor vizate – „Moldova vs Republica Moldova” se considera ca de la cine putere.

Cum n-ai privi, un mic discomfort razbate din concurenta subiectelor nominalizate: de-o fi vorba despre Wallachia Minor, ne ciocnim cu o aberatie vadita: Patria e dezbinata / fragmentele imprastiate sangereaza / supravietuieste care cum il duce capul… si stapanul.

Daca insa e vizata, in singularitate, nano-particica din Valea Bacului, ne intrebam umil: de ce s-a recurs la uzul de fals?

Dar, ma rog, intelege care cum poate particularitatea hidoasa (ce se da ingenioasa) a circumstantelor, acel nod al contradictiilor scornite pe loc curat gol de maculatura lor savanta.

Cu totul interesant este ca dupa a.1945 Romania accepta tacit, iar dupa a.1991 preia instant flamura procedeului antistiintific, indicand pe harta cerului granita la est cu… Moldova!? De parca Principatul, fauritor in a.1859, impreuna cu Tara Romaneasca, a Romaniei moderne, a disparut in neant. Era acela, pesemne, de pe alta planeta; erau, se vede, extraterestii (tiranozaurii, vezi mai sus).

Sub care laitmotiv, mai recent, Chisinaul si Bucurestii interpreteaza pe-a intrecutelea balada celor doi ciobanasi:

Unu-i moldovean / Si altu-i roman”, aruncandu-se sincron dintr-o nenorocire in alta. Mai mult, se merge pana acolo, incat insasi bastinasii angreneaza lejer dezmembrarea etniei – capodopera de triumf a invadatorului. 

Magulitoarea minciunica cu referinta la doua state (?) contemporane romanesti (pe pamant moldovenesc!), tovarasii „Mari se vorbira / Si se sfatuira” sa o promulge in unison, in imparatia prostilor.

 Chiar daca primul, asumandu-si mirajul statalitatii de import (ce nu i-a apartinut niciodata!?), se califica a lea un cotcar invederat.

Pe cand, cel de-al doilea, da dovada de o concludenta imprudenta[2]. Nu cred sa poata gasi filosoful o alternativa mai reusita a distrugerii reciproce.

Din pacate, istoria noastra abunda in tradari, fie tradarea lui Burebista, sau a lui Antonescu, fie tradari mai recente, legate de raptul patrimoniului national, care aminteste subit de regretul pentru ciobanul ucis de cei doi vecini si prieteni ai sai, pamanteni si-un neam.

Rusinoasa manopera degradeaza totalmente comparativ cu jertfa celebrului principe moldovean Iacob Basilic Eraclide Despota (a.a.1511-1563, grec de origine, ajuns domn al Moldovei, sub numele Ioan Voda, in perioada 18 noiembrie 1561- 5 noiembrie 1563), care “a pierit cu cea mai cruda moarte, pentru ca visa (…) unirea Moldoromaniei, si pentru ca voia a introduce in tarile noastre civilizatiunea Europei![3] 

Retinem, in treacat, devansarea usoara a anului de glorie (a.1600) al lui Mihai Viteazul.

Si acum, la scurgerea circa a 500 de ani, cel putin unirea moldovenilor cu moldovenii – ca sa pastram aliniamentul politic actual – e contrariata vartos de numai cui nu e lene, mizerabila idee devenind pozitia protocolara a impostorului.

Consecintele nu se lasa asteptate. Ca reactie la coralul pe tema „suveran si independent, unitar si indivizibil[4], in coautoratul celei ramasite a piciorului de plai subscrie Republica Moldoveneasca Nistreana (de facto, Приднестрóвская Молдáвская Респýблика) – al treilea ciobanas -„revolutionar„.

La grozava si previzibila „federation” de viitor a cnezatelor moldo-ivanesti se asociaza oportun al patrulea ciobanas -ogli: Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauzia (in fapt, Автономное территориальное образование Гагаузия / Avtonom Territorial Bölümlüü Gagauz Yeri).

Or fi si altii, isi reclama milostiv prezenta Moscova, mandra capitala a Tartariei (om-olog al sectorului Botanica din Chisinau).

Apropo, razboiul curent dinre Rusia si Ucraina demonstreaza duritatea vesnicului „eliberator”, care-si devoreaza semenii in alinarea poftei expansive, reanimand cruzimea celui mai tanar dintre titani, mitologicul Cronos.

Ba se mai aude prin mahala ca el ar slefui subtil ideea unei Republici Populare Basarabia (Бессарабскую народную республику[5]) in Bugeacul rapit acum 200 de ani din gradina Musatina. Ceea ce arunca o obscuritate si mai mare asupra fantasmagoricului „statu nostru rodnoi” (scump) din Piata Marii Adunari Nationale[6].

Iarta-ma, Doamne, dar lehamite de-atata „statalitate” ticaloasa.

Acestea fiind spuse, concluzionam cu regret ca daca clauza de moralitate nu strabate spatiul Prutului, cu atat mai mult nu are ea sorti de izbanda pe albia Nistrului.

Sursa: https://eternamoldova.wordpress.com.

 Note

[1]http://www.asm.md/; accesat la 5.01.2015.

[2] Excluderea fulger din formula dezbaterii insurectiei sovietice / pro-ruse in Transnistria (cine-i cu initiativa?) arata cat se poate de limpede diminuarea ponderii ce-i revine Romaniei in relatiile internationale, deoarece la caz concret Uniunea Europeana, SUA, blocul NATO ii refuza nu numai rolul de aliat stategic, ci si cel de victima a Pactului Ribbentrop-Molotov. Desi odioasa proba a prieteniei sovieto-germane din 23 august 1939 e recunoscuta nula ab initio de intreaga omenire, nimeni nu indrazneste sa puna intrebarea reabilitarii hotarelor de pana la 28 iunie 1940. Pana si Uniunea Sovietica – unul din semnatari ! – denunta Pactul la 24 decembrie 1989, prin hotararea nr.979-1 a Sovietului Deputatilor Poporului: „7. Congresul deputatilor poporului din URSS condamna faptul semnarii „Protocolului aditional secret” din 23 august 1939 si a altor acorduri secrete cu Germania. Congresul considera protocoalele secrete din punct de vedere juridic ca fiind nule si neavenite din data semnarii lor”. [Второй Съезд народных депутатов СССР. Стенографический отчет. М., 1990. Т. IV, р. 613.] – citat dupa sursa- https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/08/23/despre-pactul-talharesc-molotov-ribbentrop-si-anexarea-basarabiei-de-catre-uniunea-sovietica/. Paradoxal, dar, cu o uluitoare exactitate astronomica, Moscova si Chisinaul procedeaza absolutamente invers. Sub masca unei confuzii identitare, antica Bogdanie e intercalata stralucitei inventii a gulag-ului – fara a mai aminti de scindarea Basarabiei, care, la randu-i, pare sa fi fost o halucinatie trecatoare: intai – timp de (doar) aproape 106 ani (1812-1918), apoi, inca 1 luna si 5 zile (28 iunie – 2 august 1940). Din cealalta parte, proaspata „capitalaastatalistilor mulidoveni” imbraca conceptia unui pseudo-multinationalism caraghios, cocotandu-se impertinent pe buricul eclipticei raionului Cimislia.

[3] Bogdan Petriceicu Hasdeu. “Scrieri istorice, I. Studii. Din volume 1864-1898”. Editie critica de I.Oprisan. Editura VESTALA. Bucuresti-2008, p.44-49.

[4] “Republica Moldova este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil.” Alin.(1) art.1 Constitutia RM din  29.07.1994; sursa– http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731; accesat la 5.01.2015.

[5] Articolul “Еще одна часть Украины может пасть жертвой сепаратизма”. Sursa – http://www.noi.md/ru/news_id/53978; accesat la 6.01.2015.

[6] Piata publica centrala a municipiului Chisinau.

05/11/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: