CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Se întețește campania anti-românească în spațiul U.E.

 

 

 

 

 

România este ținta unei campanii ostile dezlănțuită de instalarea țării la președinția Consiliului European.   O campanie în mod clar concertată, trebuie precizat, căci toate imprecatiile urmează conștiincios unul și același punctaj (am fost corespondent al France Presse și cunosc formula).

Consternant este că tenorii campaniei nu sunt state dinafara U.E. și N.A.T.O., în care suntem deopotrivă membri cu statut egal.

Paradoxal este că nu dinspre Rusia, de pildă, sau alte state cu care avem relații reci sau dificile vin atacurile și reproșurile, oficiale și de presă, ci de la parteneri și aliați europeni și euroatlantici.

Presa română reproduce amplu, generos, parcă lovită de masochism, toate imprecatiile la adresa României, dar e mută ca replică.  Ținta criticilor este țara aflată pe locul al doilea in Europa la creștere economică și la alți indicatori (cum consemnează în bilanțul sau anual săptămânalul britanic „The Economist”), nu, in primul rând aiurelile din politica dâmbovițeană.

Dar oare Franța e mai liniștită, Germania mai sigură pe viitoarea sa guvernare sau Marea Britanie cu Brexitul, Belgia – ajunsă un fel de stat formal, Italia și Austria pentru relațiile lor cu U.E., Polonia și Ungaria- penalizate de U.E., sau chiar Statele Unite, în plină criză politică internă?

De sub asemenea clopote de sticlă se aruncă cu piatra, când pot fi oricând lovite (nu de România, desigur)?

Neted spus, vorba lui Eminescu, în Europa de Vest este indus un curent anti-românesc, iar afirmația nu trebuie să sperie. România a mai fost oaia neagră într-o turmă albă, cum constata Larry Watts, în urmă cu câteva decenii.

Și totuși, este surprinzător, preocupant, dar până la urmă explicabil, că unele dintre cele mai respectabile și mai credibile ziare ale Europei (dar și „The New York Times”) s-au năpustit asupra României parcă la comandă: „The Economist”, „Le Monde”, „Neue Zurcher Zeitung”, „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, plus o puzderie de alte publicații vest-europene.

Că o acțiune românească se întâmplă și în măruntaiele Comisiei Europene și Parlamentului European pare mai explicabil. Există și lucrează – eficient, se vede – un lobby anti-românesc, în care și europarlamentari români misculeaza activ împotriva propriului stat.

Pregătirea de artilerie a campaniei vest-europene anti-românești a început de pe la jumătatea anului trecut, prin punerea la stâlpul infamiei de către lideri ai birocrației de la Bruxelles și în Parlamentul European.

Iar după ce s-a dat tonul la Bruxelles, asupra României ( nu e vorba aici de Dragnea și partidul de la guvernare) s-au aruncat o sumedenie de critici din holdingul (neoficial) al presei din Europa Occidentală, dar și de către oameni politici și de stat vest-europeni. Nu e asta campanie orchestrată?

Acestor așa-ziși justițiari trebuie să le fie clar: una e politicianismul de la București, pe care în primul rând românii îl detestă, alta e politica externă și diplomația românească. Arabia Saudită, unde se taie capete de oameni în piața publică în mod legal, a putut fi președinte al Comisiei O.N.U. pentru drepturile omului, fără mari obiecții. De ce acest dublu standard?

În spatele campaniei imunde anti-românești sunt interese știute sau deduse, un demers evident conjugat, dar constatarea nu trebuie să alunece în teorii conspiraționiste. Iar ca un detaliu, de remarcat că nu s-au prea văzut în respectivele mass media nici măcar articole “plătite” de București, deși toată lumea practică așa ceva.

Răspunzători pentru isteria de destabilizarea României rămase fără drept la replică, nu sunt așadar doar neinformatii, răuvoitorii, mercenarii și marsrutatii din Vest, ci și aici, la noi, instituții și inși în funcții de răspundere. O situație stânjenitoare, care, până la urmă, nu servește decât celor interesați în discreditarea U.E. și a proiectului de integrare europeană.

Un construct continental care și așa este în pierdere de autoritate și credibilitate își permite luxul de a-și exhiba public divergențe și ranchiuni interne, indiferent de prejudiciile aduse propriei imagini.

Politologul american George Friedman observa recent că „U.E. se joacă cu focul. S-a angajat în confruntare cu Italia pe buget, cu Polonia pe judecători, cu Ungaria pe drepturile omului și cu România pe corupție. Iar dacă mai adăugăm și Marea Britanie cu Brexitul pe listă, înseamnă că U.E. s-a împotmolit în conflicte de diferite tipuri cu cinci din cei 28 de membri ai săi […]. Ceea ce ar putea-o apropia de disoluție”.

Sunt însă și puncte de vedere mai optimiste. Comentatorul bulgar Vladimir Mitev, remarca, de pildă că „Dialogul între U.E. şi România nu e atât de rău cât pare. Bucureştiul are o importanţa strategică pentru U.E. – şi pe plan geopolitic şi pe plan economic. Pe de altă parte, România de asemenea are nevoie de business-ul european, care îi asigură o dinamică care ar fi imposibilă altfel”. 

Un punct de vedere rațional exprimă reprezentantul permanent al Suediei la Uniunea Europeană, Lars Danielsson, care exprima o opinie de un bun simț elementar.

„Permiteţi-mi să sugerez cu modestie ca măcar să dăm României o şansă să-şi înceapă preşedinţia înainte de a-i evalua capacitatea.

În ce priveşte echipa României din Bruxelles, sunt sigur că o va face face minunat!”, a scris Lars Danielsson pe contul său de Twitter.

 

 

Corneliu Vlad

 

 

Citiți și:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/01/15/o-istorie-a-zilei-de-15-ianuarie-video-3/

15/01/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ţările NATO, Adunarea Parlamentară a OSCE şi Congresul SUA au cerut Rusiei să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să se angajeze constructiv în negocierile privind Transnistria

Imagini pentru summit nato iulie 2018 bruxelles photos

 

Premieră istorică la summitul  NATO

Țările membre ale NATO reunite pentru summitul de la Bruxelles, au solicitat miercuri retragerea forțelor militare pe care Rusia le-a staționat ilegal pe teritoriile Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei.

În declarația finală a summitului, țările NATO au condamnat, din nou, ”cu fermitate anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei, pe care noi nu o recunoaștem și nu o vom recunoaște”, adăugând :
 

”Reiterăm sprijinul acordat integrității teritoriale și suveranității Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor recunoscute pe plan internațional.

În conformitate cu angajamentele sale internaționale, solicităm Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără consimțământul lor”, au subliniat Klaus Iohannis, Donald Trump și ceilalți 27 de lideri ai ţărilor din Alianţa Euro-Atlantică.

Cu referire la Republica Moldova, aliații din NATO fac un apel către Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze constructiv în negocierile privind Transnistria.

În declarație, membrii NATO au condamnat, din nou, ”cu fermitate anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei, pe care noi nu o recunoaștem și nu o vom recunoaște”.

Membrii Alianței au punctat că mediul de securitate euro-atlantic a devenit mai puțin stabil ca urmare a anexării ilegale a Crimeei, a acțiunilor de destabilizare în Ucraina, a încălcării spațiului aerian al NATO, precum și al nenumăratelor exerciții cu dimensiune nucleară.

„Vedem o Rusie mai insistentă, care a folosit forța împotriva vecinilor Ucrainei, a Georgiei, și care are forțe armate și în Republica Moldova împotriva voinței Guvernului”, a precizat Jens Stoltenberg, secretar general al NATO.

Referitor la Republica Moldova , aliații din NATO fac un apel către Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze constructiv în negocierile privind Transnistria.

La 11 iulie și Plenul Adunării Parlamentare al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (AP OSCE) a votat Declarația și rezoluțiile de la Berlin, în care este menționat și conflictul transnistrean.

Astfel, OSCE reafirma necesitarea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional.

Poziția NATO , îndeosebi în privința Republicii Moldova, vine în contextul în care Adunarea Generală a ONU a adoptat în luna iunie un proiect de rezoluţie propus de Chişinău privind retragerea trupelor ruse din Transnistria.

Totodată, în raport cu Georgia și Ucraina, declarația finală a summitului intervine înaintea unei reuniuni-premieră privind evoluțiile de securitate la Marea Neagră, întrunire organizată la inițiativa României și la care vor participa și cele două state partenere.

Textul integral al declarației summit-ului este disponibil AICI.

 

 

Congresul SUA a înregistrat o rezoluție prin care cere retragerea trupelor ruse din R.Moldova și condamnă agresiunea Moscovei

 

 

 Congresul SUA a înregistrat la rîndul său o rezoluție prin care cere retragerea trupelor ruse din R.Moldova și este condamnată agresiunea Moscovei.

Statele Unite susțin integritatea teritorială și suveranitatea politică a Moldovei, Ucrainei și Georgiei și reafirmă suportul pentru guvernările alese democratic și oamenii din cele trei țări, se arată într-o rezoluție înregistrată în Congresul SUA.

Documentul stipulează angajamenul SUA de a susține cele trei state pe parcursul integrării europene, asigurarea securității energetice și intensificarea cooperării comerciale.

Totodată, rezoluția condamnă agresiunea rusă în regiune și cere retragerea trupelor și munițiilor  Federației Ruse, ilegal aflate pe teritoriul celor trei state.

Documentul cheamă aliații din Europa și ONU să pună presiune în continuare pe Guvernul Federației Ruse pentru ca această să-și respecte angajamentele internaționale.

 Rezoluția înregistrată în Congresul SUA face apel către Departamentul de Stat pentru dialog deplin și activ împotriva imixiunii Federației Ruse în procesele democratice ale celor trei națiuni suverane.

Cele 3 rezoluţii, din Congresul SUA, Adunarea Parlamentară OSCE şi summitul NATO, survin în contextul aprobării de către Adunarea Generală ONU, în luna iunie, a unei rezoluţii privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.
 

 

Surse:

CaleaEuropeană; http://www.diacaf.com;https://radiochisinau.md

13/07/2018 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Rusia ofera un milion de dolari oricui va dovedi caracterul paşnic al proiectelor Alianţei Nord-Atlantice faţă de ea

05 Martie, 2010

Dmitri Rogozin, ambasadorul Rusiei la NATO (foto stanga),

Dmitri Rogozin, ambasadorul Rusiei la NATO  a promis că va oferi un milion de dolari oricui va dovedi caracterul paşnic al proiectelor Alianţei Nord-Atlantice faţă de Rusia, potrivit blogului său personal, relatează RIA Novosti în pagina electronică.

„Ofer un milion de dolari oricui îmi va dovedi că NATO nu are proiecte militare împotriva Rusiei „, scrie Rogozin în limbile rusă şi engleză pe blogul său, fără a preciza provenienţa acestei sume şi procedeul prin care îl va recompensa pe câştigătorul acestui concurs improvizat. Pentru moment, niciunul din cei 3.686 de vizitatori ai blogului său nu a reacţionat. Anterior, ambasadorul rus la NATO a anunţat într-un interviu pentru un post rus de radio că se îndoieşte de cuvintele secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care afirmase că Alianţa nu este un adversar al Rusiei.

„Sunt sigur că secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, afirmă cu toată sinceritata că NATO nu este un adversar al Rusiei. Este posibil ca el personal să creadă acest lucru. Problema este că, după Gorbaciov, Rusia s-a schimbat mult. Dacă ultimii lideri sovietici aveau naivitatea de a crede în declaraţiile verbale, negociatorii ruşi moderni nu o au”, a insistat Rogozin. (L.S.)

05/03/2010 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: