CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Discursul dramatic de adio ținut în Parlamentul European de britanicul Nigel Farage, după votul Brexit. VIDEO

 

https://i0.wp.com/www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/wp-content/uploads/2020/02/brexit.jpg

Marea Britanie, membră a comunităţii europene din ianuarie 1973, s-a retras oficial din Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020, la ora locală 23:00 (1 februarie, 01:00, ora României, n. red.).

Va urma o perioadă de tranziţie, până pe 31 decembrie 2020, în care Marea Britanie va continua să aplice reglementările europene.

Liderul partidului Brexit, Nigel Farage, și-a folosit discursul final pentru a acuza UE, pe care o consideră „antidemocratică”. Politicianul britanic a făcut campanie pentru ieșirea Marii Britanii din UE încă din momentul în care a fost ales pentru prima dată în Parlamentul de la Bruxelles, în 1999.

„Vreau ca după Brexit să înceapă o dezbatere în Europa despre ce vrem de la Europa?” a spus Farage. El a susținut că „prietenia, comerțul, cooperarea și apropierea” dintre națiuni ar putea fi realizate fără „toate aceste instituții și toată această putere”.

”Vor o Europă a cooperării comerciale sau o Europă condusă de aceste instituții la Bruxelles? Cred că ieșirea Regatului Unit va marca cu adevărat începutul sfârșitului acestui proiect european”, a declarat politicianul.

“Deci, asta e…capitolul final! 47 de ani de experiment politic de care poporul britanic nu prea a fost fericit. Tatăl și mama mea au semnat pentru o piață comună, nu pentru o uniune politică, nu pentru un steag, președinte și acum pentru o armată comună. Pentru mine au fost 27 de ani de campanie și 20 de ani în acest parlament.

Optica mea asupra Europei s-a schimbat de când am aderat la UE. În 2005 am văzut cum Constituția europeană a fost respinsă de unii și alții la referendum, de francezi, de olandezi și v-am văzut pe dumneavoastră, toți din această instituție ignorandu-i total.

V-ați întors la Tratatul de la Lisabona și ați stabilit că se poate trece peste referendum. Dar irlandezii au făcut un referendum unde au spus “nu” și au fost forțați să voteze din nou. Sunteți foarte buni în a face pe oameni să repete votul.

Dar ceea ce am dovedit noi este că britanicii sunt prea mari pentru a fi forțați și mulțumim Cerului pentru asta. Din aceste cauze am devenit un oponent al întregului proiect european.

Ce vrem noi de la Europa?!? Dacă nu se promovează prietenia, cooperarea, reciprocitatea, nu avem nevoie de o comisie europeană, de o Curte europeană, nu ne dorim aceste instituții și toată această demonstrație de forță. IUBIM EUROPA DAR URĂM UNIUNEA EUROPEANĂ! Și sper că această ieșire să fie începutul sfârșitului acestui proiect.Este un proiect rău. Nu numai că e nedemocratic dar e antidemocratic.

Oferă unor oameni putere fără responsabilitate. Există astăzi o bătălie în Europa, America și pretutindeni. Este cea a globalismului împotriva populismului (naționalismului n.m) Puteți înjosi populismul dar vă spun un lucru drăguț: devine foarte popular!

Și are beneficii foarte mari: nu mai există contribuții financiare, nu mai există Curte Europeană de justiție, nu mai există o politică comună, nu ne mai spune nimeni ce să facem. Știu că vă vom lipsi și cu toate că nu agreați steagurile naționale, noi vă urăm “la revedere” (membrii britanici din parlamentul UE flutura steagurile Marii Britanii) și vom căuta în viitor să colaborăm cu voi că o (națiune) suverană!”, a spus Farage.

Alături de colegii săi europarlamentari din Partidul Brexit, Nigel Farage a fluturat steagul Marii Britanii înainte de a ieși din sală. 

Farage a mai spus că vede Brexit-ul ca pe o victorie în „bătălia istorică ce se duce în Occident” împotriva globalismului, însă microfonul i-a fost tăiat de la tribuna Parlamentului, oprindu-i aceste ultime declarații.

„Iubim Europa – dar urâm Uniunea Europeană!

*Când am semnat, am semnat pentru o piață comună, am semnat ca să fim prieteni și aliați – nu pentru un suprastat politic, nu pentru steaguri, nu pentru simboluri și sloganuri, nu pentru reguli și intimidări, nu pentru instituții cu putere nelimitată, nu ca să ne spuneți voi ce avem și ce nu avem voie să facem.*

*V-am văzut în 2005 cum ați încercat să ne impuneți o Constituție europeană – am văzut popoarele respingând-o prin referendum, și v-am văzut ignorând acele popoare și impunând-o în 2007, sub forma Tratatului de la Lisabona!*

*Uniunea Europeană nu este doar nedemocratică – este antidemocratică de-a dreptul !*

*Este condusă de oameni care nu au fost aleși de cetățeni și care nu pot fi trași la răspundere de aceștia !*

*Dar Britania e prea Mare ca să o puteți ține sub călcâi – așa că PLECĂM !”*

 

*Vicepreședinta Parlamentului European, ii taie microfonul pentru ca Nigel Farage flutura steagul Marii Britanii impreuna cu ceilalti britanici.

Le este interzis sa aiba steaguri nationale in Parlamentul European !*

 

*Vicepreședinta Parlamentului European, este înlemnită de îndrăzneala lui Farage de a pronunța cuvântul tabu: „A fost pronunțat cuvântul URĂ! ! ! ! ”*

Le-a spus lucrurilor pe nume. Dintr-o Piață Comună a ajuns un monstru cu structuri nealese care se amesteca în treburile interne ale statelor membre….cam cum era Sovietul Suprem în fosta URSS

Întregul discurs poate fi urmărit pe Youtube:

”Nigel Farage’s dramatic final speech at the European Parliament ahead of the Brexit vote”

 

 

 

 

 

 

11/02/2020 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Sute de mii de români au solicitat drept de rezidență în Marea Britanie

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

 

 

 

435.700 de cetățeni români au solicitat rezidența în Marea Britanie

 

 

 

435700 de cetățeni români au solicitat statutul de rezidenți legali în Regatul Unit înaintea ieșirii țării din Uniunea Europeană, transmite RFI România.

Numărul cetățenilor UE care au făcut această solicitare a ajuns la aproape 2,6 milioane.

Cele mai multe cereri de rezidență au fost primite din partea cetățenilor polonezi – 512300, urmați de cetățenii români – 435700 (24700 în decembrie 2019), italieni 291000, portughezi 231100, spanioli, 171300, lituanieni 139400, bulgari 139000.

Potrivit celor mai recente date statistice publicate de autoritățile britanice un număr de 2756100 (163300 în decembrie 2019) de cetățeni din cele 27 de state membre UE (2597300 în total) Norvegia, Elveția, Islanda și Lichtenstein, au depus cerere până la data de 31 decembrie 2019 potrivit Settlement Scheme, pentru garatarea statutului acestor persoane după Brexit. 

Dintre acestea au fost soluționate 2.450.100 (219200 în decembrie 2019), dintre care 58% au primit statut stabilit – rezidență permanentă pentru cei care au peste cinci ani de ședere legală în Regatul Unit și 41% au primit statut prestabilit – rezidență temporară pentru cei care au mai puțin de cinci ani în UK. Șase cereri au fost respinse. 

 

 

 

 

 

https://www.rfi.ro/sites/default/files/styles/inside_content/public/settlement_scheme.jpg?itok=DzYg4tfj

Marea Britanie urmează să părăsească UE la 31 ianuarie 2020, după care va urma o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2020 în care actualele reguli rămân în vigoare, inclusiv libertatea de mișcare a persoanelor.

Următoarele date statistice vor fi publicate pe 13 februarie 2020 pentru cererile primite până la 31 ianuarie 2020. 

21/01/2020 Posted by | analize | , , , , | Lasă un comentariu

PUTEM AFLA DIN ISTORIE CE VA URMA DUPĂ BREXIT ȘI TRUMP ?

 

 

 

 

Imagine similară

Foto: Primul ministru englez Boris Johnson și președintele american Donald Trump

 

 

ISTORIA NE SPUNE CE VA URMA DUPĂ BREXIT ȘI TRUMP

  

 

Se pare că intrăm într-una dintre acele perioade stupide cu care ființele umane se pedepsesc singure, la intervale de timp destul de regulate. Sunt arheolog, dar am experiență, de asemenea, în istorie și antropologie. Asta mă face să privesc Istoria în mari modelele repetitive. Teoria mea este că perspectiva celor mai mulți oameni asupra Istoriei este limitată la experiența comunicată de părinții și bunicii lor, deci este limitată la o memorie de 50-100 de ani.

Pentru a vedea Istoria dincolo de această memorie trebuie să citești, să studiezi și să înveți să descâlcești propaganda, care este inevitabilă în relatările specifice unei epoci.

Pe scurt, în mediul universitar o lucrare nu are valoare dacă nu compară cel puțin două, dacă nu chiar trei puncte de vedere opuse cu privire la un subiect. Luând o singură relatare de Evanghelie, aceea nu este cercetare comparativă așa cum cer regulile universitare britanice. (Nu pot vorbi pentru alte sisteme, dar cu siguranță nu toate sunt precum cel britanic.)

Privită mai de sus, în timpul istoric, Omenirea are obiceiul de a merge către faze de distrugere în masă, faze auto-impuse într-o anumită măsură, mai mică sau mai mare. Aici o listă cu toate războaiele cunoscute din Istoria Omenirii.

Războaiele sunt de fapt regula pentru oameni, dar, din când în când, ceva cu adevărat catastrofal se întâmplă. Am studiat Moartea Neagra (ciuma de la mijlocul sec XIV), care a devastat Europa. Boccaccio descrie în deschiderea Decameronului Florența în ghearele ciumei.

Nu îți poți imagina așa ceva, literalmente nu te poți pune în locul acelor oameni care au trăit Ciuma, la fel cum nu te poți pune în locul celor care au fost în Bătălia de pe Somme (Primul Război Mondial), al celor de la Hiroshima sau al celor care au murit în Holocaust. Acei oameni trebuie să fi simțit că trăiesc sfârșitul lumii.

Dar, o trăsătură definitorie a oamenilor este capacitatea de adaptare a acestora. Chiar dacă acum noi știm că Omenirea a supraviețuit ciumei, oamenilor de atunci  trebuie să li se fi părut imposibil ca societatea lor să mai poată continua cumva.

Mulți dintre cei care analizează azi Ciuma Neagră spun că aceasta a avut un impact pozitiv asupra Omenirii pe termen lung. (Efectele ei sunt rezumate aici)

“Selectând și eliminând organismele umane mai fragile, de toate vârstele, cu sutele de mii într-o perioadă extrem de scurtă de timp, s-ar putea ca Ciuma Neagra să fi reprezentat o forță puternică de selecție naturală pe o scară foarte largă în Europa” (…) În plus, Ciuma Neagra a schimbat în mod semnificativ structura socială a unor regiuni europene, dramatica depopulare a creat o criză de forță de muncă, iar asta a dus la creșterea salariilor. În același timp produsele s-au ieftinit și, pe cale de consecință, standardele de viață au crescut. De exemplu, oamenii au început să consume mai multe alimente și de calitate mai bună.

Dar, pentru oamenii care au trăit acea tragedie, ca și pentru cei care au trecut prin războaiele mondiale, prin Holodomor (foametea ucraineană 1932) sau Holocaust, trebuie să fi fost de neconceput ca Omenirea să poată supraviețui. Prăbușirea Imperiului Roman, Ciuma Neagră, Inchiziția spaniolă, Războiul de 30 de ani, Războiul Rozelor, Războiul civil englez … lista e lungă!

 Au fost momente de distrugere masivă din care omenirea a scăpat totuși, ba chiar a mers mai departe, de multe ori într-o formă mai bună.

Într-un anume moment și într-un anume loc, oamenii pot crede că totul e bine, apoi brusc evenimente escaladează într-o spirală rapidă până când devin de neoprit, noi înșine fiind cei care ne răzbunăm printr-o distrugere masivă executată tot asupra noastră. Pentru oamenii care trăiesc aceste evenimente, ele sunt greu de înțeles și greu de prevăzut.

Pentru istoricii de mai târziu, totul are sens, putem chiar înțelege retroactiv cum un eveniment istoric a condus Omenirea către un altul.

Participând la Centenarul Bătăliei de pe Somme am avut revelația că ea a fost un rezultat direct al asasinării unui oarecare arhiduce austriac în Bosnia (e vorba de Franz Ferdinand, în 1914). Mă îndoiesc că la momentul respectiv cineva și-a putut imagina că asasinarea unui moștenitor minor al unui tron european ar putea duce la moartea a 17 milioane de oameni.

 

Încerc să vă spun că aceste tragedii sunt ciclice. Se întâmplă din nou și din nou, dar, pentru că majoritatea oamenilor au doar o perspectivă istorică de 50-100 ani, ei nu văd atunci când ciclul de distrugere se repetă. În timp ce se desfășurau evenimentele care au dus la începerea Primului Război Mondial, au existat câteva minți sclipitoare care au avertizat că o mare greșeală s-a produs, că țesătura de alianțe dintre diferite țări europene ar putea duce la un război, dar acele avertismente fost respinse, iar autorii lor numiți isterici, nebuni, sau proști, așa cum se întâmplă acum cu cei îngrijorați de Putin, de Brexit sau de Trump.

Apoi, după un război ce părea că a pus capăt tuturor războaielor, a mai venit încă unul. Din nou, pentru un istoric, Al Doilea Război Mondial era destul de previzibil. Trebuie doar să faci oamenii să simtă că au pierdut controlul asupra propriei țări și asupra propriului destin, apoi ei vor căuta un țap ispășitor, apare apoi un lider carismatic ce capturează populația oferindu-i țapul ispășitor. Retorica unui astfel de lider este generalistă, el evită detalile, dar bate tobele furiei populare și ale urii. Imediat masele se mobilizează fără nicio logică și totul devine de neoprit.

Așa a fost cazul lui Hitler, dar a fost, de asemenea, și al lui Mussolini, Stalin, Putin, Mugabe, a fost cazul multor alți lideri. Mugabe (până de curând dictatorul Republicii Zimbabwe) este un exemplu foarte relevant. El a incitat mânia națională și ura față de minoritatea albă (care deținea terenurile agriocole dar care știa și cum să conducă fermele), a confiscat terenurile pentru a le redistribui populației, o măsură ce a pus la pământ agricultura și toată economia națională, lăsând populația muritoare de doame, dar proprietară de terenuri.

Vezi de asemenea, foametea produsă de Uniunea Sovietică, sau de comuniștii chinezi în secolul trecut, în care au murit între 20 și 40 de milioane de oameni. Pare de neconceput că oamenii ar putea crea o situație în care zeci de milioane de oameni mor fără motiv, dar Omenirea repetă din nou și din nou același scenariu.

Atâta doar că, la momentul respectiv, oamenii nu realizează că au intrat pe scenariul care duce la o perioadă de distrugere. Ei cred că au dreptate, își strigă furia și își bat joc de criticii liderilor care îi conduc la distrugere.

 Un astfel de ciclu, cum ar fi, de exemplu, cel de la Tratatul de la Versailles, până la ascensiunea lui Hitler și la Al Doilea Război Mondial, pare să se întâmple acum din nou. 

Dar, la fel ca de fiecare dată, cei mai mulți oameni nu pot vedea asta deoarece:

 

  1. Privesc doar în prezent, nu în trecut, nici în viitor

  2. Privesc numai în jurul lor, nu la modul în care evenimentele se conectează la nivel global.

  3. Majoritatea oamenilor nu citește și nu-i ascultă pe cei care au un alt punct de vedere

Cam asta face Trump cu America. Aceia dintre noi care mai știu câte ceva despre Istorie pot vedea că se întâmplă din nou. Citiți acest lung dar genial eseu, din New York Magazine, pentru a înțelege modul în care Platon a descris această situație(Prea multă democrație distruge Democrația), căci se întâmplă exact cum a prezis el.

 Trump spune că va face America din nou Măreață (Make America Great Again), când, de fapt, America este în prezent măreață, potrivit oricărei statistici.

 Se folosește de sentimente, de furie și de aceeași retorică ambiguă la fel ca toți predecesorii săi – un narcisist carismatic care se hrănește cu ajutorul maselor pentru a deveni tot mai puternic, creând un cult în jurul său. Poți da vina pe societatea americană, pe politicieni, pe mass-media, pentru faptul că America a ajuns la punctul în care este pregătită pentru un Trump, dar o vedere mai mare asupra momentului istoric ne arată că istoria joacă, în general, de fiecare dată la fel atunci când unul ca Trump vine la conducere.

Haideți să lărgim și mai mult tabloul… Rusia este o dictatură dar tot cu un lider carismatic ce folosește frica si pasiunea pentru a-și face un cult al personalității. Turcia este acum și ea în aceeași poză. Ungaria, Polonia, Slovacia sunt și ele pe același drum și în întreaga Europă mai mulți Trumpi și Putini prind aripi, de fapt, finanțați de Putin, în așteptarea valului popular pe care îl vor deturna în modul lor.

 

Ar trebui să ne întrebăm care va fi momentul Arhiducelui Ferdinand pentru această generație. Cum va declanșa un eveniment, aparent mic, o nouă perioadă de distrugere masivă.

 Noi vedem Brexit, Trump, Putin, ca pe fenomene izolate. Nu sunt. Lumea nu funcționează așa – toate lucrurile sunt conectate și se influențează reciproc. Am prieteni pro-Brexit care spun: „Oh, Brexit e de vină pentru toate!?” Dar ei nu-și dau seama că, de fapt, da, istoricii vor urmări linii de cauzalitate între evenimente aparent fără legătură înapoi către schimbări politice și sociale majore, ca Brexit.

Brexit – victoria unui grup de oameni furioși – inspiră cu ușurință alte grupuri de oameni furioși pentru a începe o luptă similară, dându-le încredere că pot câștiga. Este o reacție în lanț. O explozie nucleară nu este cauzată de fisiunea unui singur atom, ci prin impactul primului atom care se sparge provocând apoi alți atomi să se scindeze, iar ei la rândul lor, provocând spargerea și mai multor atomi.

Creșterea exponențială a numărului atomilor care se divizează dezvoltă energia combinată cunoscută sub numele de bombă nucleară. Așa a început Primul Război Mondial și, în mod ironic, așa s-a încheiat Al Doilea Război Mondial.

 

Un exemplu despre modul în care Brexit ar putea duce la un război nuclear ar putea fi aceasta:

Ieșirea din UE a Marii Britanii poate duce la referendumuri similare în Italia sau Franța. Le Pen câștigă apoi alegerile din Franța iar rezultatul este o Europă fracturată. În ciuda greșelilor sale îngrozitoare Uniunea Europeană este totuși modalitatea de a împiedica un război pentru o perioadă mai lungă decât oricare alta din istorie. UE este, de asemenea, o forță majoră în suprimarea ambițiilor militare ale lui Putin.

Sancțiunile europene asupra Rusiei i-au lovit într-adevăr economia, și i-au temperat atacurile asupra Ucrainei (există un motiv pentru baieții răi doresc întotdeauna o Uniune Europeana mai slabă). Trump câștigă apoi în SUA, devine izolaționist iar asta slăbește NATO. A declarat deja că nu va onora în mod automat angajamentele NATO în fața unui atac rusesc asupra Țărilor Baltice.

 

Cu o Uniune Europeană fracturată și un NATO slăbit, Putin, care se confruntă cu o criză economică și socială în Rusia, are nevoie de o altă diversiune în jurul căreia să adune unitatea poporul său, distrăgându-i atenția de la propria criză. Finanțează activiștii de extremă dreaptă (anti-UE) din Letonia, pe care îi folosește apoi într-o revoltă a etnicilor ruși din estul țării (care este granița UE cu Rusia).

Rusia trimite „forțe de menținere a păcii” și „camioanele cu ajutoare” în Letonia, așa cum a făcut-o în Georgia și în Ucraina. Rupe apoi estul Letoniei așa cum a făcut cu estul Ucrainei (apropo, Crimeea are aceeași populație ca și Letonia).

 

O Europă divizată, cu Franța, Ungaria, Polonia, Slovacia și altele, având lideri acum pro-Rusia, anti-UE vor anula sancțiunile economice la adresa Rusiei și vor bloca un răspuns militar. NATO întârzie și el cu un astfel de răspuns căci Trump nu vrea implicarea Americii iar restul Europei este indiferent. Rusia, văzând că nu întâmpină ncio rezistență reală continuă în Letonia, iar apoi în estul Estonia și Lituania.

Statele Baltice ripostează și declară război Rusiei, căci nu au de ales. Jumătate din Europa le susține, câteva țări își declară neutralitatea, iar o altă parte a Europei trece de partea Rusiei.

Dar ce ar face Turcia în această situație? Ce ar face ISIS? Întrebarea este, de fapt, cine folosește primul și o armă nucleară?

Acesta este doar un scenariu de tip Arhiducele Ferdinand. Numărul de scenarii posibile este infinit, din cauza complexității mutărilor pe care le poate face oricare dintre multiplele părți implicate. Și, desigur, multe scenarii duc la nimic dintre toate acestea nu se va întâmpla. Dar Istoria ne arată, pe baza mai multor indicatori, că intrăm într-o altă perioadă de distrugere.

Aceasta va veni în moduri pe care noi nu le putem vedea venind, și va scapa de sub control atât de repede încât nimeni nu va fi capabil să o oprească. Istoricii vor privi înapoi și vor spune da, era previzibil, toate se leagă și au sens oare cum a putut fi Omenirea atât de naivă? Cum pot scrie eu însumi așa ceva, stând comod într-o cafenea drăguță din Londra, fără să simt nevoia să o iau la fugă?

Cum a fost posibil ca oamenii să citească și să facă comentarii sarcastice la adresa celor care plâng copilărește ieșirea Marii Britanii din UE dând toată vina pe referendumul britanic? 

Este ușor să te pripești cu alte concluzii decât cele bazate pe greutatea istoriei și a învățării. Trump a caștigat în fața altor republicani dându-le porecle în batjocură și refuzând populist dezbaterea. Este o cale ușoară de a câștiga, dar este una greșită. 

Ignorarea altor opinii și miștourile la adresa experților, așa cum s-a întâmplat în campania lui Trump, dar și în cazul Brexit, e la fel ca ignorarea unui medic ce vă spune să renunțați la fumat. Apoi veți afla că ați dezvoltat un cancer incurabil. Un lucru mic duce la o distrugere de neoprit, care ar fi putut fi prevenită. Dar oamenii preferă să fumeze iar apoi să moară din cauza asta. Aceasta este calea Omenirii.

De aceea mi se pare acum totul inevitabil. Nu știu ce va fi, dar intrăm într-o fază urâtă. Va fi neplăcută pentru cei care o trăiesc, poate chiar va fi infernală, dincolo de ceea ce ne putem imagina, ca de fiecare dată în Istorie. O parte dinte noi vor depăși această fază și vor duce Omenirea mai departe. Rasa umană va fi bine, va fi schimbată, poate în mai bine.

Dar, pentru cei care înfruntă această perioadă – pentru miile de profesori turci, care tocmai au fost concediați, pentru jurnaliștii și avocații turci din închisoare, pentru disidenții ruși din gulag, pentru persoanele rănite în atentatele terosriste din Franța, pentru cei care încă n-au căzut, dar urmează, aceasta va fi bătălia lor de pe Somme.

Ce putem face? Ei bine, din nou, privind înapoi, probabil, nu prea multe. Intelectualii liberali sunt întotdeauna în minoritate. A se vedea, Clay Shirky Twitter Storm cu privire la acest punct. 

Oamenii care cred în societăți deschise unele către altele, în politețe, oamenii care nu sunt rasiști, care nu poartă războaie, ajung, în general, să piardă. Ei nu luptă murdar.

Apelurile lor către populație sunt jalnice. Sunt mai puțin violenti, așa că ajung cel mai des în închisori, lagăre și morminte. Trebuie să fim atenți să nu devenim divizați, să nu ne pierdem în certuri și în capcane logice, să contracarăm mesajele populiste, pline de ură și furie cu propriile noastre mesaje. Avem nevoie să înțelegem și să folosim social media.

Dar trebuie să exploatăm o altă teamă. Teama de un nou război mondial aproape că a oprit Al doilea război mondial, dar, totuși nu a reușit să îl împiedice. Trebuie să evităm propriile noastre camere de ecou, cercurile închise în care auzim doar ceea ce ne place să auzim.

Suporterii lui Trump și Putin nu citesc Guardian, așa că dacă scrii acolo e cași cum ți-ai spune opiniile unor prieteni care deja îți știu opiniile. Trebuie să găsim o cale, un pasaj, din grupurile noastre închise către alte grupuri închise, încearcând să depășim barierele sociale.

(Poate că am scris acest articol doar pentru ca Istoria să își amintească de mine ca fiind unul dintre cei care au văzut-o venind.)

Notă: Acest eseu conține mai multe link-uri subliniate pe care le recomand spre lectură în susținerea opiniilor mele.

By Tobias Stone
Antreprenor, Cercetător, Scriitor

  

Articol preluat din Huffingtonpost, tradus și publicat cu acordul autorului

de http://www.biziday.ro  /istoria-ne-spune-ce-va-urma-dupa-brexit-si-trump/

22/10/2019 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: