STÂLPUL FUNERAR CARE L-A INSPIRAT PE MARELE BRÂNCUȘI CÂND A CONCEPUT COLOANA INFINITULUI. VIDEO

 

 

TAINA TAINELOR COLOANEI INFINITULUI. STÂLPII FUNERARI STRĂVECHI CARE L-AU INSPIRAT PE MARELE SCULPTOR CONSTANTIN BRÂNCUȘI.

 

O țară de o frumusețe rară, cu tradiții pierdute în negura timpului, România este încărcată de taine. Oare câte dintre secretele acestor pământuri i se revelaseră și lui Brâncuși?
Răspunzându-i Creatorului, care l-a făcut pe om din țărână, Constantin Brâncuși a muncit din răsputeri pentru a descoperi esența lucrurilor, suflul de viață ascuns în pântecele materiei.

Căutările lui l-au dus, în mod implacabil, către tradițiile românilor, către simbolurile milenare păstrate de un popor cu rădăcinile în Munții Carpați. Puțini știu că semnificațiile Coloanei Infinitului ar trebui căutate cu mult timp înainte de geto-daci…

E uimitor să descoperim că tradiția precreștină a stâlpului funerar care a inspirat Coloana Infinitului, încă se păstrează vie în Transilvania, după mii de ani.

Forța tradiției face ca astăzi, să descoperim în cimitirul creștin ortodox al satului Loman din județul Alba, peste 50 de stâlpi funerari cu origini precreștine.

Ceea ce surpinde cel mai mult este faptul că există morminte fără cruci, doar cu stâlpi funerari, și că familiile de aici păstrează și acum această tradiție de înmormântare.

Printre stâlpii funerari pe care i-am cercetat în cimitirul din satul Loman am descoperit cu uimire unul aproape identic cu opera lui Brâncuși. Să se fi inspirat marele sculptor și de aici, după cum spun oamenii locului?

Înălțându-se spre cer, ca o scară pentru sufletul plecat din această lume, stâlpul funerar, transformat de Brâncuși în Coloană a Infinitului, ne vorbește despre veșnicia sufletului, cea în care au crezut și geto-dacii!

Acest scurtmetraj  a fost premiat de Uniunea Ziariștilor din România, în 2016, cu Premiul I pentru producții de televiziune).

 

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/

 

 

Publicitate

Ambasada Rusiei la București se folosește de Brâncuși pentru a da mesaje politice românilor și României. FOTO- VIDEO

 

Foto: Ambasada Rusiei la București

Ambasada Federatiei Ruse în România a lansat un videoclip cu mesaj la adresa românilor și a României.

După ce o agenție de publicitate a publicat in vară un clip ilustrat cu un tren rusesc în care era transferat tezaurul României, acum rușii spun că ar trebui să cunoaștem adevărata istorie.

Astfel, în videoclipul de propagandă postat pe site-ul Ambasadei Rusiei se afirmă că în Primul Război Mondial armata rusă și armata română au luptat împreună pentru independența României.

În cel de-Al Doilea Război mondial, aceleași armate au luptat alături pentru independența Europei, iar copiii români trebuie să învețe adevărata istorie a celor două popoare, o istorie care „n-a fost scrisă de actori, pe un platou de filmare”.

Tot în clipul distribuit pe site-ul ambasadei apar imagini cu Dumitru Prunariu și cu „industrializarea României”.

 

 

 

 

 

 

 

 

Ambasadei Rusiei la București anunță și o “contribuție financiară modestă” pentru cumpărarea  “Cumințeniei Pământului”.

“In Romania este lansata campania pentru recuperarea patrimoniului national cultural al tarii, inclusiv a sculpturii lui Constantin Brancusi ‘Cumintenia Pamantului’.

Ambasada se alatura actiunii si aduce o contributie financiara modesta la fondul comun creat in acest scop”, se arata intr-un comunicat publicat pe site-ul Ambasadei.

Potrivit unei chitante postate pe pagina de Facebook a Ambasadei, suma donata este de 100 de euro.

 

 

 

 

 

 

 

Iată și clipul realizat de o agenție de publicitate din România pentru a strânge donații.

 

 

 

 

 

Ca urmare a clipului, pe Facebook s-au anuntat proteste.

Reactia Ministerului de Externe

„Apreciem contributia Ambasadei Federatiei Ruse la recuperarea patrimoniului national romanesc si o incurajam sa continue aceasta abordare. Totodata, incurajam sustinerea campaniei de catre orice actor public sau privat, in spiritul respectului pentru valorile culturale ale poporului roman.

Pare insa mai putin explicabila asocierea acestui demers cu un mesaj media, asumat de Ambasada Federatiei Ruse, mesaj care promoveaza o viziune proprie asupra unor capitole din istoria relatiilor bilaterale. Aceasta cu atat mai mult, cu cat este vorba de un domeniu despre care cea mai in masura sa se pronunte este Comisia comuna de istorici romano-rusa al carei obiectiv este tocmai discutarea aspectelor care tin de istorie, in vederea consolidarii increderii reciproce.

Pentru informatii legate de campania oficiala derulata de Ministerul Culturii, va invitam sa vizitati pagina de internet http://www.brancusiealmeu.ro.”

 

 

Reactiile romanilor

 

 

Romanii au fost invitati, pe Facebook, sa doneze cate un cent ca raspuns la donatia „modesta” a Ambasadei Rusiei pentru Cumintenia Pamantului.

”Ambasadorul Rusiei a anuntat cu mandrie ca a donat 100 de euro pentru Cumintenia Pamantului. Consideram ca suntem jigniti, asa ca va invit sa returnam bacsisul in monede cat mai mic. Un cent ar fi suficient daca ne-am aduna suficienti. Oricum, ar fi bine sa nu ramanem datori, asa cum sunt rusii faţă de noi cu niste zeci de tone de aur, dacă ne oprim doar aici”, este mesajul publicat pe reteaua de socializare.

Postarea publicata pe pagina ambasadei este insotita de un clip replica la cel realizat de Papaya Advertising,  in urma cu mai bine de o luna, care facea referire la instaurarea comunismului.

„Despre contributia Ambasadei la recuperarea sculpturii „Cumintenia Pamantului.

In Romania este lansata campania pentru recuperarea patrimoniului national cultural al tarii, inclusiv a sculpturii lui Constantin Brancusi „Cumintenia Pamantului”. Ambasada se alatura actiunii si aduce o contributie financiara modesta la fondul comun creat in acest scop.„, este mesajul transmis pe pagina.

In clip insa, se vorbeste despre cum „armata rusa si armata romana au luptat impreuna in Primul Razboi Mondial pentru independenta Romaniei” si cum in al Doilea Razboi Mondial „au luptat impreuna pentru independenta Europei”. De asemenea, filmuletul prezinta cum Romania „s-a reconstruit economic si social cu ajutorul Uniunii Sovietice si ca „copiii trebuie sa invete istoria adevarata”.

Videoclipul n-a starnit insa reactiile asteptate de Ambasada Rusa. Dupa ce au vazut imaginile, romanii fie l-au ironizat, fie l-au atacat dur, la comentarii.

„Un bun inceput:))) da’ Tezaurul cand il inapoiati? Nu de alta, da’ se face suta de ani de cand e pe la voi. „, a scris George.

„Uniunea Sovietica a furat Romaniei Bucovina de Nord si Basarabia„, a transmis Gabi.

„Ca roman, ma simt profund jignita.„,a scris Emma.

Totusi, au existat si persoane care cu considerat gestul „unul potrivit„.

De asemenea, deputatul Ovidiu Raetchi a dat o replica in Parlament.

„Am cautat in istorie si am identificat doua astfel de valori. Basarabia, pe care un imperiu vecin a rapit-o Romaniei printr-o intelegere cu Hitler, in urma unui ultimatum agresiv. Tezaurul Romaniei, incredintat unor aliati de la acea vreme.

Cu aurul din tezaur am putea achizitiona cateva sute de cumintenii ale pamantului. Acum, daca tot s-a format acest reflex bizar de a darui mai degraba, decat a dobandi, la ambasada Rusiei, contam pe sprijinul ei in aducerea tezaurului in Romania.”

Surse: tvsud.ro/foto-video-ambasada-rusiei; stirileprotv.ro/stiri/reactia-romanilor-dupa-ce-ambasada-rusiei-a-anuntat-o-donatie

Gândul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

” Ţăranii români ştiu de la mic şi până la mare ceea ce este bine şi ceea ce este rău.

Tablele lor de valori sunt cuprinse în proverbe, în datinile şi în doctrina străbunilor – ca şi în filosofia naturalităţii.”

 

 

 

 

 

 

 

 

 – Constantin Brâncuşi –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  Constantin Brâncuși (n.19 februarie 1876, Hobita, Gorj  — d. 16 martie 1957, Paris), a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.

 A primit in 1903  prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila  , care a fost instalat la Spitalul Militar din București și reprezintă singurul monument public al lui Brâncuși din București.

Acest bust a fost comandat de un consiliu format de fostul său profesor Dimitrie Gerota, pentru a îl ajuta pe Brâncuși să plătească drumul până la Paris. Plata pentru monument a fost împărțită în două tranșe, prima jumătate fiind plătită înainte ca să înceapă lucrul, iar a doua tranșă după ce Brâncuși a terminat bustul.

Când a terminat lucrarea, aceasta a fost prezentată în fața consiliului, dar recepția a fost nesatisfăcătoare, diferite persoane din consiliu având opinii contrarii despre caracteristicile fizice ale generalului, spre exemplu cerând micșorarea nasului, și de asemenea păreri diferite în legătură cu poziționarea epoleților.

Înfuriat , Brâncuși a ple cat din sala de ședințe , fără a primi a doua jumătate a banilor necesari plecării sale spre Franța, decizând sa parcurgă drumul către Paris pe jos.

Mai târziu Brâncuși a comentat acest incident astfel:

“Ar fi fost o muncă ușoară, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei câțiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar ceva care se înnăscuse în mine și pe care simțeam că crește, an de an și de câțiva în rând, a izbucnit năvalnic și nu am mai putut răbda. Am făcut stânga-mprejur, fără nici un salut militar spre marea panică și spaimă a doctorului Gerota, de față… și dus am fost, pomenind de mama lor.”

 

La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat mai ales din reprezentări clasice ale formei umane. Perioada dintre 1897 și 1907 este caracterizată de o acumulare sensibilă de cunoștințe și îndemânare, dar și de căutarea a diferite soluții de modelare a materialelor.

După  1905, viziunea artistului a devenit mai clară și mai puternică. Ca o consecință imediată, transformarea structurii operei sale a suferit o evoluție rapidă, astfel încât, începând încă din 1907, reprezentările antropomorfe încep să cedeze locul sculpturilor care îl vor prefigura pe artistul Brâncuși de mai târziu, acela care va urma să intre în conștiința universală.

Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual.

În opera sa el a oglindit felul de a gândi lumea al țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.  

Din 1963 până azi au apărut în toate părțile lumii peste 50 de cărți și monografii și mii de studii și articole despre Brâncuși, stabilind în mod definitiv locul lui ca artist genial și chiar ca „unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor” ( Jean Cassou) .

În 1937  cunoscutul sculptor Henry Moore   scria: „Brâncuși a fost acela care a dat epocii noastre conștiința formei pure”.

Brâncuși   spunea:

„Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini.”