Conducerea României s-a trezit și a luat în sfârșit o poziție extrem de critică, după ce Kievul a adoptat noua lege a minorităților naționale, care nesocotește drepturile românilor din această țară

 Problema învățământului în limba română a rămas nerezolvată

MAE: România regretă adoptarea de către Ucraina a legii minorităților naționale fără consultarea Comisiei de la Veneția și fără o consultare temeinică cu comunitatea română.

Ministerul Afacerilor Externe al României a luat notă de adoptarea, de către Rada Supremă a Ucrainei, la 13 decembrie 2022, a Legii nr. 8224 privind minoritățile naționale din Ucraina, care vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, considerând regretabilă adoptarea acestui document legislativ în absența unei consultări a Comisiei de la Veneția și avertizând că accelerarea procesului de legiferare în contextul apropierii Ucrainei față de UE a afectat procesul de consultare cu reprezentanții minorităților naționale și cu comunitatea română din Ucraina, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că, în Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a indicat, între pașii care trebuie îndepliniți, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, și adoptarea imediată de mecanisme de implementare eficiente.

Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română.

Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare.

România susține pe deplin parcursul european al Ucrainei și înțelege dorința firească de accelerare a procesului de apropiere de  UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanții minorităților naționale, care ar fi trebuit să fie unul de substanță, anterior adoptării legii. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că a solicitat în mod repetat părții ucrainene consultarea temeinică a comunității române din Ucraina în procesul elaborării și adoptării legii.

Pe fond, legea reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean.

Astfel, pot fi considerate îmbunătățiri: menținerea referirii în partea preambulară a legii la instrumentele europene de referință în materie, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, precum și la alte tratate internaționale ratificate de Ucraina, ca bază pentru conturarea politicilor în materie de minorități naționale; menționarea expresă a priorității tratatelor internaționale la care Ucraina este parte asupra legii în discuție; sublinierea expresă a prevenirii asimilării persoanelor aparținând minorităților naționale ca principiu pe care se bazează politica Ucrainei în domeniu; clarificarea textului articolului privind interzicerea discriminării, în sensul că noul text nu mai induce percepția unei eventuale interdicții a discriminării pozitive, care este de esența politicilor în materie de promovare și protejare a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale; menținerea prevederii privind promovarea și sprijinirea de către stat a studierii istoriei și culturii minorităților naționale; asigurarea consultării reprezentanților minorităților naționale prin: includerea între atribuțiile autorităților competente pentru realizarea politicii în domeniu a desfășurării de consultări cu reprezentanții asociațiilor minorităților naționale în chestiuni legate de drepturi și libertăți ale persoanelor aparținând minorităților naționale, prin crearea, în cadrul organului central al executivului cu atribuții în materie, a unui organism consultativ în componența căruia sunt incluși reprezentanți ai asociațiilor civice ale minorităților naționale, prin posibilitatea constituirii la nivel local a unor organisme consultative cu participarea reprezentanților minorităților naționale, la inițiativa acestora sau prin Centrul minorităților naționale; sunt exceptate de la limitările din Legea limbii de stat producția tipografică editată în limbile minorităților și librăriile specializate dedicate minorităților naționale, în sensul în care nu li se aplică cerința de publicare de carte în limba ucraineană în procent de 50%, respectiv, de distribuire de carte în limba de stat în același procent; distribuirea de materiale electorale în limba de stat și în limba minorităților naționale în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale; reconfirmarea asigurării pentru învățământul organizat exclusiv în regim privat (fără contribuție de la bugetul de stat al Ucrainei) a exceptării de la rigorile legii educației, subzistând doar obligația de a asigura cunoașterea limbii ucrainene la nivelul standardelor de stat.

Pe de altă parte, în analiza Ministerului Afacerilor Externe, persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene, cum ar fi: în timp ce Opinia Comisiei de la Veneția nr. 960/2019 formulată asupra Legii ucrainene privind funcționarea limbii de stat este critică sub aspectul reglementărilor privind folosirea limbii oficiale în educație, Comisia de la Veneția raportându-se la criticile formulate anterior în contextul evaluării art. 7 din Legea educației, articolul din legea minorităților naționale dedicat educației face trimitere la dispozițiile Legii educației, deci preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute; subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale; nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească; persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești; dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare; în timp ce constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale; nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat; subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.

Ministerul Afacerilor Externe va continua coordonarea cu reprezentanții comunității române și dialogul susținut cu autoritățile ucrainene pentru asigurarea respectării depline și promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv în baza obligațiilor internaționale asumate de Ucraina în materie, pe care și legea le recunoaște în mod expres ca fiind prioritare.

Acest dialog va continua inclusiv în formatul Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene pentru promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Ministerul Afacerilor Externe reamintește faptul că încă din anul 2021 propunerea României de încheiere a unui Acord cuprinzător privind protecția drepturilor persoanelor aparținând comunităților română din Ucraina și ucraineană din România cu accent pe drepturile lingvistice a fost agreată de principiu la nivel bilateral, dar din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei dialogul în materie a fost îngreunat și încetinit considerabil. 

Ministerul Afacerilor Externe reamintește, în baza experienței și a proceselor de integrare prin care România a trecut la rândul său, că efortul de aderare la Uniunea Europeană trebuie fundamentat pe reforme temeinice și pe asumarea tuturor valorilor europene. Doar un astfel de proces va conduce la construcția unei societăți armonioase, tolerante și echilibrate, în beneficiul tuturor cetățenilor ucraineni, indiferent de etnie. Totodată, MAE subliniază că, pe lângă caracterul obligatoriu și de asumare a implementării unor reforme, secvențele premergătoare aderării și pașii efectuați în cadrul unui proces de aderare la UE constituie un element esențial și indispensabil pentru consolidarea rezilienței statului și a unei arhitecturi congruente cu cea europeană.

Citiți și NATO București 2022: Aurescu i-a solicitat lui Kuleba ca Ucraina să recunoască inexistenţa aşa-zisei “limbi moldoveneşti” și l-a asigurat că România va susține Ucraina în continuare

Ministerul Afacerilor Externe reamintește totodată că aspectele care țin de remedierea și garantarea drepturilor persoanelor aparținând comunității române din Ucraina au fost constant ridicate în dialogul cu partea ucraineană inclusiv la cel mai înalt nivel, precum cel mai recent cu ocazia întâlnirii din data de 10 noiembrie 2022 a premierilor celor două state de la Vicovu de Sus – Krasnoilsk, respectiv la întâlnirea din 29 noiembrie 2022, din marja Reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București, a miniștrilor de externe ai României și Ucrainei, ocazie cu care ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reluat inclusiv solicitarea României de recunoaștere de către Ucraina a inexistenței așa-zisei ”limbi moldovenești”, ceea ce ar permite un acces mai amplu al românilor din Ucraina la educația în limba română. Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea Președintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparținând comunității române din Ucraina vor beneficia de același tratament de care beneficiază în România persoanele aparținând comunității ucrainene.

Aspectele de analiză și solicitările anterior prezentate au fost transmise părții ucrainene prin intermediul unei scrisori adresate de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu omologului său Dmytro Kuleba. De asemenea, ele vor fi detaliate în contactele Centralei MAE cu Ambasada Ucrainei la București și ale Ambasadei României la Kiev cu autoritățile ucrainene, în continuarea dialogului frecvent și dens pe acest subiect, deja derulat.

Publicitate

România cere Ucrainei să nu mai recunoască existența „limbii moldoveneşti”, o diversiune lansată de propaganda fostei URSS, continuată acum de Rusia, cu scopul de a nega românitatea basarabenilor

România a cerut Ucrainei să nu mai recunoască existența limbii ”moldovenești”.

Astăzi,Ucraina și Rusia sunt singurele state care susțin că există această limbă, inventată în regiunea din stânga Nistrului în 1924 în așa zisa ”Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească”, înființată de autoritățile sovietice în componeța RSS Ucrainiene.

Aici își are obârșia teoria unei limbi moldovenești diferită de română, teorie prin care URSS încerca să-și justifice pretențiile asupra Basarabiei.

Nu este prima dată când oficialii români fac o astfel de solicitare către Ucraina.

Marți, 29 noiembrie,ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu omologul său ucrainean Dmitri Kuleba.

În cadrul discuțiilor, oficialul român i-a cerut lui Kuleba ca Ucraina să recunoască inexistenţa „limbii moldoveneşti”, scrie digi24.ro., preluat de https://newsmaker.md/ro.

În cadrul întâlnirii, care a avut loc în marja Reuniunii miniştrilor afacerilor externe din ţările aliate NATO, cei doi miniştri au discutat despre situaţia infrastructurii critice din Ucraina, în special a celei energetice.

Aurescu a asigurat că România va continua pe linia numeroaselor măsuri adoptate în plan naţional pentru a veni în sprijinul Ucrainei şi al refugiaţilor ucraineni. De asemenea, şeful diplomaţiei române a reconfirmat angajamentul pentru implicarea României, alături de partenerii occidentali, în susţinerea efortului de reconstrucţie a Ucrainei.

Şeful diplomaţiei române a evocat şi lansarea Trilateralei România – Republica Moldova – Ucraina, la nivel de miniştri de externe, cu participarea miniştrilor energiei şi a reprezentanţilor companiilor energetice, în septembrie la Odessa. Cei doi oficiali au agreat organizarea unei noi astfel de întâlniri trilaterale în viitorul apropiat.

Presa din România menționează că Aurescu a reamintit solicitarea repetată a părţii române ca partea ucraineană să recunoască inexistenţa „limbii moldoveneşti”.

Amintim că și în iunie 2021, Bogdan Aurescu a cerut Ucrainei să recunoască oficial inexistența „limbii moldovenești”. Solicitarea a fost făcută în marja Forumului de Diplomație de la Antalya, în timpul unei discuții a miniștrilor de Externe ai României și Ucrainei, Bogdan Aurescu și Dmitri Kuleba.

Context. Pe 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională de la Chișinău a decis că textul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este cea română, prevalează asupra prevederilor Constituţiei, potrivit căreia limba de stat este cea ”moldovenească”.

Declaraţia de Independenţă, adoptată în 1991, prevede că limba de stat în Republica Moldova este limba română, iar Constituţia, votată de către Parlament în 1994, când majoritatea o reprezentau agrarienii şi socialiştii, stabileşte că limba de stat se numeşte moldovenească.

Marele lingvist român, originar din Basarabia, Eugen Coșeriu, implicat și el în dezbaterea referitoare la glotonimul de „limbă moldovenească”, preciza că înșiși susținătorii moldovenismului scriu într-o română îngrijită, pe care o denumesc „moldovenească”, fapt care constituie un argument irefutabil împotriva existenței acestei limbi ca limbă de sine stătătoare și în favoarea punctului de vedere că cele două glotonime sunt pur și simplu sinonime.

 Mai mult, savantul Eugen Coșeriu, unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX,  a insistat întotdeauna că:

„a promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greșeală naivă, ori o fraudă științifică.

Din punct de vedere istoric și practic este o absurditate, o utopie și din punct de vedere politic e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și deci un act de genocid etnico-cultural”.

ION CRISTOIU: INTERESELE UCRAINEI SUNT PUSE DEASPRA INTERESELOR ȚĂRII NOASTRE

Ucrainenii vor distruge Delta Dunării.

Într-un editorial postat pe blogul personal, în care arată faptul că, în România, interesele Ucrainei sunt puse deasupra intereselor țării noastre, jurnalistul Ion Cristoiu explică modul în care au fost blocate marile lucrări de infrastructură din România din cauza problemelor de mediu, dar în schimb, când ucrainenii au nevoie să treacă prin Delta Dunării, nu se mai pune problema distrugerii mediului.

”Şi astfel am înţeles un adevăr: Interesele României pot fi puse la îndoială cînd vine vorba de interesele Ucrainei. Mai bine ne-am muta cu toţii în Ucraina. Ni se va permite să facem şosele fără a ţine cont de trăirile urşilor amorezaţi!

E lucru ştiut că absenţa unei infrastructuri rutiere la noi, în pofida voinţei guvernelor de a construi şosele şi autostrăzi, îşi are cauza în supravegherea straşnică a oricărei lucrări de către Societatea civilă preocupată de respectarea mediului.

În spaţiul politic, pe post de miliţieni ai mediului, au fost liderii USR. Invocînd – după opinia mea în chip corect – adevărul că modernizarea ţării nu trebuie să ducă la distrugerea mediului, o teză sprijinită în Est şi de Occident, care odată văzut cu sacii în căruţă – şosele, poduri, autostrăzi, toate croite în dispreţul faţă de Natură, n-a avut nici un complex pentru a ne cere nouă, celor din fostul lagăr socialist, să punem respectarea Mediului înaintea modernizării.

Ultimii ani mai ales au adus cu ei un moment standard:

O şosea în construcţie potrivit Proiectului iniţial, era blocată de protestele Societăţii civile, unele chiar violente, pe motiv că artera aducea grave daune mediului.

Nu, nu era vorba de păduri defrişate sau de rîuri riscînd poluarea.

Era vorba de animale sălbatice şi chiar de gângănii, gen furnici, bondari.

Ditamai şoseaua, pe cale de a fi terminată era violent pusă la îndoială pentru că nu permitea urşilor dintr-o bucată de pădure să meargă la drăguţele din cealaltă bucată de pădure sau, şi mai şi, să se plimbe prin ambele bucăţi.

Şoseaua de importanţă vitală care străbate munţii Vrancei, legînd Focşani de Tîrgu Secuiesc a întîrziat cîţiva ani pentru că ONG-urile de Mediu au cerut să se găsească soluţii pentru a nu se deranja cu pikamerele nu ştiu ce broaşte.

Nu de puţine ori ivite din senin, protestele ONG-urilor de Mediu au paralizat Guvernele, conştiente că în spatele lor stau Marile Puteri.

Pentru amenajarea de tunele pe sub şosea ca să treacă urşii la gagici s-au cheltuit de la Buget noi sume de bani. Toate proiectele contestate au costat suplimentar, dar mai ales au fost întîrziate.

Orice încercare de modernizare a unei ţări care are nevoie de modernizare a fost blocată de Societatea civilă.

Exploatarea aurului de la Roşia Montană a fost interzisă de lungile proteste din Piaţa Universităţii.

În Deltă, bărcile cu motor au fost hulite pe motiv că tulbură căderea peştilor pe gînduri.

S-a ajuns pînă acolo încît şi datul la vîsle trebuia făcut cu grijă ca nu cumva valurile stîrnite să tulbure malurile din somnul lor adînc.

Cu ani în urmă, pe vremea lui Leonid Kucima, Ucraina a construit canalul Bîstroe.

O lovitură dublă dată României. Militară, deoarece canalul, spre deosebire de Sulina, era administrat exclusiv de Kiev şi astfel Ucraina beneficia de un braţ artificial la Gurile Dunării.

O lovitură dată mai ales Deltei. Organizaţii de mediu din Lumea întreagă au condamnat iniţiativa Ucrainei ca fiind un dezastru pentru Delta Dunării, monument al Umanităţii.

Recent, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, zis şi Trabucel, ne-a anunţat că România a acceptat tranzitul navelor încărcate cu cereale ucrainene să treacă prin Canalul Bîstroe.

Comunicatul admite că asta e un dezastru pentru Deltă.

Da, dar – susţine Bogdan Aurescu – n-avem ce face, trebuie să permitem ucrainenilor să facă pulbere Delta, deoarece trebuie să fim solidari cu poporul ucrainean în faţa invaziei ruse.

Victor Ponta spunea duminică seara la o televiziune de ştiri că Guvernul României se preocupă mai mult de Ucraina decît de România.

Ca pentru a-l confirma MAE ne-a anunţat că Bogdan Aurescu va merge la Bruxelles pentru a da seamă de ce face România pentru Ucraina.

El se va lăuda cu acceptul ca Ucraina să distrugă Delta.

Delta României, fireşte.

Societatea civilă a blocat modernizarea României în numele protejării Mediului.

Acum, cînd navele din Ucraina, cu acceptul nostru, fac pulbere Delta, ONG-urile nu suflă un cuvînt.

Ca să nu mai spun că nici ministrul Mediului n-a bombănit.

Aşa, de ochii lumii.

Şi astfel am înţeles un adevăr:

Interesele României pot fi puse la îndoială cînd vine vorba de interesele Ucrainei.

Mai bine ne-am muta cu toţii în Ucraina.

Ni se va permite să facem şosele fără a ţine cont de trăirile urşilor amorezaţi!”, a scris Ion Cristoiu, pe blogul personal, preluat de http://www.napocanews.ro.