O ZI MEMORABILA- PRIMUL CETATEAN AL R.MOLDOVA ROMÂN SI IN ACTE
PRIMUL MOLDOVEAN ROMÂN ŞI ÎN ACTE
Martie 26, 2011
Mihai Ciubotaru ţine cu sfinţenie certificatul de român
Natalia Hadârcă
Profesorul şi scriitorul Mihai Ciubotaru din Chişinău este primul cetăţean al Republicii Moldova care a obligat prin judecată autorităţile să-i scrie „român” în loc de „moldovean” în certificatul de naştere, la rubrica „naţionalitate”,scrie Adevarul.ro.
Serviciul Stare Civilă i-a eliberat actul la 23 martie 2011, după ce bărbatul s-a judecat opt ani ca să obţină dreptul de a fi român în acte. Verdictul final a fost dat de Curtea Europeană care a obligat Guvernul de la Chişinău să respecte prevederile Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului în ce priveşte acordarea dreptului fiecărui individ de a se autoidentifica din punct de vedere etnic şi de a-şi modifica actele de naştere.
Lui Mihai Ciubotaru i s-a oferit dreptul ca şi părinţii săi să redevină, post-mortem, români. „Părinţii mei s-au născut în Basarabia, pe atunci parte componentă a României. În perioada postbelică, autorităţile sovietice le-au distrus actele româneşti şi le-au perfectat acte noi unde nu era menţionată naţionalitatea”, a menţionat Mihai Ciubotaru.
GUVERNUL A REACŢIONAT LA RECOMANDĂRILE CEDO
Guvernul nu a putut ignora recomandările CEDO şi la 23 martie 2011 a aprobat modificarea Legii privind actele de stare civilă, prin care s-a propus excluderea menţiunii privind naţionalitatea din toate documentele, cu excepţia certificatului de naştere în care apartenenţa etnică să fie scrisă doar la dorinţa solicitantului, în baza unei declaraţii pe propria răspundere.
Această prevedere vine să conformeze cadrul legislativ naţional cu standardele internaţionale. Pentru a intra în vigoare, modificarea legislativă urmează să fie adoptată de Parlament.
Basarabia literara
VODCA-UNA DIN CAUZELE PRABUSIRII IMPERIULUI SOVIETIC
URSS s-a prăbuşit din cauza vodcii?
În 1985, Mihail Gorbaciov, noul conducător al URSS, moştenise un gigantic aparat birocratic (18 milioane persoane/ costa 40 miliarde ruble anual), alcoolizat şi îmbătrânit în mare parte.
Se cerea o acţiune care să permită înnoirea aparatului birocratic, o acţiune care să ducă la eliminarea funcţionarilor care nu îndeplineau rapid ordinele venite de la centru.
În legătură cu aceasta, la 7 mai 1985 M. Gorbaciov declanşează campania cu denumirea „Să depăşim beţia şi alcoolismul!”. S-a pus următorul scop: în următorii 3 ani producerea şi comercializarea vodcii să fie redusă cu 50 %. Acţiunile care au urmat au dus la înnoirea cu peste 50 % a aparatului de stat, însă, în cei 3 ani de campanie, au cauzat pierderi de 75 mlrd. ruble.
Pe de altă parte, pentru că s-au închis jumătate din magazinele care comercializau băuturi alcoolice, oamenii, cuprinşi de o psihoză totală, formau cozi gigantice. Anume atunci a apărut gluma: „Staţia – magazinul cu vodkă, următoarea staţie – capătul cozii !”
Către 1990 bugetul Uniunii Sovietice avea un deficit de 75 mlrd. ruble (20 % din venitul brut total !), deficit care nu-i permitea să mai întreţină aparatul de stat.
Autor : Dr. Veaceslav Stavila