Hârtia igienică „Zodiac” a fost retrasă de la vânzare pentru că șoca musulmanii din Belgia

La începutul secolului 21, umanitatea se confruntă cu câteva tendinţe, în primul rând legate de renaşterea radicalismului și integrarea problematică a musulmanilor în societăţile europene care reprezintă o dovadă a incompatibilităţii dintre tradiţiile creştine şi islamice.

Există două tendinţe principale în comunităţile musulmane din Europa. Prima este legată de procesele de radicalizare.

A doua tendinţă este legată de o identitate nou stabilită. Există cercuri care tind să-și conserve identitatea islamică, iar ca o caracteristică distinctivă, ei aleg identitatea religioasă, care este un element mai determinant şi puternic în concurența cu civilizaţiile europene şi creştine.

Se dezbate faptul că nu civilizaţiile creştine sau islamice sunt cele care se ciocnesc, ci valorile seculare/liberale post creştine şi valorile tradiţionale islamice.

În acest caz, singura alternativă la sectarism, izolare şi relativism radical este dialogul între credinţe şi culturi, mai precis uitarea problemelor din trecut şi concentrarea asupra punctelor comune.

El pune accentul pe faptul că toleranţa este o virtute extrem de importantă care ar trebui promovată mereu. Iudaismul și creştinismul au puncte în comun cu islamul iar lumea devine din ce în ce mai globalizată şi ambele părţi simt nevoia unor relaţii mai strânse.

Totodată, experiențele triste din trecutul apropiat au relevat necesitatea menajării religiozității musulmanilor aflați acum în numîr mare în țările occidentale și respectarea simbolurilor acestora.

Hârtia igienică „Zodiac” retrasă de la vânzare pentru că șoca musulmanii

Un caz bizar, petrecut cu ceva vreme în urmă în Belgia este acela al hârtiei igienice vândute la Carrefour și care a fost retrasă de la vânzare pentru că fusese imprimată cu semnele zodiacului, iar două dintre aceste semne, Fecioara și Capricornul, ar fi fost asemănătoare cu ortografierea în arabă a numelor lui Allah și Muhammad.

Imamii de la Bruxelles au fost întrebați în legătură cu acest subiect de către credincioși, iar Carrefour a preferat să dezamorseze problema, retrăgând hârtia igienică buclucașă de la vânzare.

Această asemănare fusese discutată în două moschei din Molenbeek, în special cea a Chaussée de Merchtem. Credincioșii l-au întrebat pe imam dacă aceasta este reală și acest lucru a fost suficient pentru a determina conducerea Carrefour Belgium să retragă complet produsul de la vânzare.

În urmă cu doi ani, în urma unor acuze similare,acest produs ar fi fost retras de la vânzare și în Franța.

Chiar și Poliția belgiană s-a interesat de desenele în cauză, pentru a vedea în ce măsură acestea ar putea motiva amenințări din partea unor fundamentaliști islamiști.

Asemănarea este slabă. „Chiar trebuie să fii sucit (sic) pentru a vedea asta ca o confuzie deliberată”, spunea un musulman.

Publicitate

MIRACOLUL DE CRĂCIUN DIN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL

Unul dintre cele mai mari miracole de Crăciun din istoria lumii

În Belgia, pe Frontul de Vest venise Crăciunul anului 1914. Războiul începuse deja de câteva luni când, în plin măcel mondial, armatele beligerante au luat decizia de a înceta focul şi a sărbători Crăciunul.

Circa 100.000 de militari francezi, britanici şi nemţi au petrecut împreună.

În ajunul acestei mari sărbători creștine, cele două tabere inamice au lăsat armele deoparte, rămânând definitiv în istorie.

Așa cum aveau să relateze soldații părtași la acest armistițiu de neconceput, „cerul s-a făcut mai albastru ca niciodată, iar stelele și luna au strălucit toată noaptea ca printr-un mare miracol.”

În tranșee era un frig cumplit, iar unii soldați nu-și mai puteau ține nici armele în mâini.

Era ajunul Crăciunului și dintr-odată se aude din tabăra inamică, refrenul unui colind. „Stiiilleeee naaacht, heeil’ge nacht…”

Englezii credeau că visează… Li se părea că nu aud bine, dar refrenul a fost imediat reluat. „Silent night, holly night/all is calm, all is bright.”

Între cele două tranșee inamice era o zonă a nimănui și cele două tabere erau pe cale să fratenizeze și să intre pentru totdeauna în istoria lumii.

Vine o noapte în care nu se mai aud mitralierele, ci doar colindele. Aceeași colindă în două limbi diferite.

În ziua de Crăciun miracolele continuă. Cele două tabere au ținut un serviciu funerar comun, chiar între liniile tranșeelor. Rugăciunile pentru cei morți au fost ținute în limbile germană și engleză. Mai întâi în engleză, de către un preot aflat pe front, apoi de student teolog din tabăra germană.

La finalul slujbei comune în acel loc al nimănui, un comandant le urează tuturor Crăciun Fericit! Fiecare își îngroapă morții creștinește.

Foto: Soldați britanici și germani fraternizând în timpul Primului Război Mondial pe frontul din Belgia (Sursa: Imperial War Museum).

Sute de scrisori ale soldaților părtași la aceste evenimente au rămas mărturie peste timp.

Multe au fost publicate în ziare englezești în chiar la începutul anului următor. Altele mult mai târziu. Unele sunt ținute în muzeele de istorie.

Caporalul Leon Harris din batalionul 13, regimentul Londra (Kesington), era de 8 săptămâni în luptă și le scria părinților din Exeter :

„A fost cel mai frumos Crăciun pe care l-aș fi putut avea. Eram în tranșee în ajunul Crăciunului, iar pe seară s-a încetat focul. Apoi germanii au început să strige spre noi, urându-ne Crăciun Fericit, urcând din tranșeele lor sute de brăduleți cu candele aprinse.

Câțiva dintre ai noștri s-au întâlnit cu ai lor la jumătatea drumului, iar inițial câțiva ofițeri au aranjat să încetăm cu toții focul până la miezul nopții de Crăciun. Dar armistițiul a continuat până de anul nou și toți am ieșit din tranșee și ne-am întâlnit unii cu alții între cele două linii și-am schimbat diverse suveniruri- nasturi, tutun și țigări.

Câțiva germani vorbeau limba engleză. Toată noaptea am cântat împreună colinde. A fost ceva deosebit, iar vremea a fost cu adevărat glorioasă atât în ajun, cât și în ziua de Crăciun – un cer luminos ziua, strălucitor și cu o lună clară și stele noaptea. Cerul a fost mai albastru ca niciodată, iar stelele și luna au strălucit ca printr-un mare miracol.”

Tot atunci, 1914, lângă Armentières, o altă întâmplare avea să rămână în memorie. Soldații germani au luat în primire stocurile unei faimoase berării locale.

În dimineața de Crăciun, după ce au strigat <<nu trageți!>>, nemții au rostogolit un butoi cu bere și au împărțit-o cu englezii.

Nemții și englezii au jucat și câteva partide de fotbal. Multe dintre acele momente au fost suprinse și în fotografii ale reporterilor de pe front.

Un soldat a publicat o nouă scrisoare pe 8 ianuarie 1915, în Carlisle Journal.

„Cele mai uimitoare scene din acest război au avut loc între tranșee. Ai noștri și germanii au ieșit din tranșee și s-au împrietenit, au făcut schimb de țigări și de cadouri. Ba chiar câțiva dintre ai noștri au mers la ei în tranșee și au stat acolo și s-au distrat împreună.

Colonelul și adjutantul Regimentului 107 au venit la noi și au vorbit într-un mod atât de prietenos. Toți am cântat la comun colinde, iar în final s-a cântat God Save the King, iar nemții cântau cel mai tare. Asta este absolut adevărat. Unul dintre camarazi a primit o sticlă cu vin pentru a bea în cinstea regelui. Regimentul nostru chiar a jucat un meci de fotbal cu germanii, meci câștigat de ei cu 3-2. ”

Imaginile cu soldații germani și englezi stând împreună apareau la începutul anului 1915 în Mirror, pe prima pagină, strânind un val de reacții, cele mai multe pozitive, în toată lumea. Episodul din 1914 a fost reluat, sporadic, până la finalul Războiului.

Armistitiul de Craciun a durat in unele portiuni ale frontului pana in jurul Anului Nou. Nu doar soldatii simpli au participat, ci si ofiterii. Comandamentele trasmiteau ordine de incetare a oricarei pactizari cu inamicul, dar fara rezultate.

Generalii au fost nevoiti sa vina in prima linie si sa ordone redeschiderea focului sub amenintarea executarii oamenilor pentru tradare.

Pentru a evita orice alte fraternizari, rotatia trupelor a devenit obișnuită, iar unitatile cunoscute pentru astfel de acte au fost trimise in alte portiuni ale teatrului de razboi, unde se dădeau lupte acerbe.

Informatiile legate de Armistitiul de Craciun au fost suprimate de guvernele tarilor participante in razboi, dar scrisorile soldatilor au ajuns in mâna presei, aceste evenimente putand fi aduse astfel la cunostința publicului larg.

In unele portiuni ale frontului, ostilitatile au inceput la fel de emotionant ca in zilele in care se hotarase armistitiul. Capitanul James Dunn al Fusilierilor Galezi Roiali aminteste ca a tras trei focuri in aer si a ridicat un steag pe care scria „Craciun fericit!”.

Germanii au raspuns cu un „Multumesc” măzgalit pe o bucata de pânza, iar căpitanul acestora s-a ridicat si el pe parapet. Amandoi s-au salutat si apoi s-au adapostit in transee. Căpitanul german a tras la randu-i doua focuri de arma in aer. Razboiul reincepuse.

Mulţi soldaţi au fost atunci ameninţaţi că vor fi executaţi, deoarece refuzau să se întoarcă pe front. În cele din urmă între cele două părţi luptele au fost reluate iar până la sfârștul măcelului mondial în 1918, numărul morților ajunsese la milioane de oameni, militari si civili.

După război, povestea acestui armistițiu neoficial de Crăciun a fost dată uitării pentru o vreme , a urmat o criză economică mondială, un nou Război, însă miracolul petrecut atunci a fost revenit la suprafață în anii 60, după lansarea piesei și a filmului „Oh, what a lovely war”.

După două decenii, celebrul muzician britanic Paul McCartney şi-a ilustrat videoclipul piesei „The Pipes of Peace”, din 1984, cu o punere în scenă a Crăciunului din 1914.

S-au făcut multe filme și au fost construite monumente în cinstea eroilor care au ales să renunțe la arme în seara de ajun ca să celebreze miracolul nașterii lui Iisus.

Surse:

– Imperial War Museum/AP

-https://www.g4media.ro/unul-dintre-cele-mai-mari-miracole-de-craciun-din-istoria-lumii

-https://adevarul.ro/miracolul-craciun-petrecut-razboi-mondial-roia-oameni-ofiteri-ambelor-parti-dandu-si-mana

In Belgia, 1 din 8 medici este român…

1 din 8 medici din Belgia este român

 

 

 

Conditiile dificile si salariile mici din România, pe de o parte si oferta de locuri de munca din cadrul medical din Belgia, pe de alta parte, a facut ca medicii români sa fie cei mai reprezentativi in comparatie cu celelalte nationalitati europene care-si exercita profesia in aceasta tara.

In fiecare an, in jur de 500 de medici straini ajung in Belgia, pentru a lucra in domeniul medical si dintre acestia numarul cel mai mare este cel al românilor.

Acest aspect nu ramane indiferent, politicienilor si asociatiilor sindicale ale medicilor.
Trebuie stiut ca pentru medicii belgieni exista o cota care limiteaza accesul la profesie, ceea ce de altfel, in parte, a dat nastere la aceste lipsuri de cadre medicale din sistem.

Problema care incepe sa deranjeze o parte din clasa politica precum si sindicatele medicilor pleaca de la aceasta cota care impune belgienilor sa nu aiba in totalitate acces la profesie si lasa liber accesul celor care vin din Uniunea Europeana, pentru a profesa meseria de medic.

Cum cea mai mare parte dintre acestia sunt medicii români, evident ca privirile se indreapta spre acestia si odata cu ele polemicile de rigoare.

Recent sa cerut de sindicate o dezbatere mai ampla privitoare la acest aspect, in care se muta discutia de la “sanitaristul polonez” la “medicul român”.

 

  Sursa: belgianul.com.-Gazeta romanilor din Belgia