CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

VEȘTI BUNE DIN BASARABIA

Infobrasov.net - Ziarul brasovenilor de pretutindeni

Alegerile din Basarabia au deschis o perspectivă optimistă pentru fraţii noştri de peste Prut şi, desigur, de coşmar pentru  hoarda din jurul lui Dodon care se credea stăpân absolut doar pentru că slugărea Moskova.

Ca şi în România în urmă cu mai mulţi ani, diaspora (acum cea basarabeană) a jucat un rol important.

Dar au existat şi basarabeni ruşi sau ucrainieni care au votat cu Maia Sandu dintr-un motiv simplu: speră să devină cetăţeni ai Uniunii Europene şi să beneficieze de avantajele implicite.

Mai trebuie să luăm în calcul o realitate esenţială: Maia Sandu are şi cetăţenia română. Deci, basarabenii au ales preşedinte un cetăţean român. Prima jumătate a gestului a fost făcută. Ce ar putea urma? O a doua parte a gestului. Mandatul preşedintelui Iohannis se sfărşeşte în 2024.

Mandatul Maiei Sandu se sfârşeşte tot in 2024. Cum ar fi ca Maia Sandu să fie aleasa, în 2024, şi preşedinte al Republicii Moldova şi preşedinte al României? Taman cum a fost în 1859 când Alexandru Ioan Cuza a fost ales şi domn al Moldovei la Iaşi şi domn al Tării Româneşti la Bucureşti.

Alianţa pentru Unirea Românilor a anunţat că Partidul Liberal din Republica Moldova se alătură proiectului AUR.

Co-preşedintele Claudiu Târziu e sigur. AUR va ajunge în Parlament şi la Chişinău.

După ce formaţiunea Uniunea Salvaţi Basarabia (USB) a anunţat că aderă la proiectul AUR, iar Partidul Popular Românesc (PPR) şi-a unit forţele, prin transformare, cu Alianţa pentru Unirea Românilor și Partidul Liberal s-a alăturat Alianţei pentru Unirea Românilor.

Preşedintele Partidului Liberal din Republica Moldova, Dorin Chirtoacă, a declarat într-o conferinţă de presă, că necesitatea opţiunii unioniste în buletinul de vot este absolut necesară.

„Am decis ca noi, cei din Partidul Liberal, să facem front comun cu Alianţa pentru Unirea Românilor, care a obţinut un rezultat excepţional în cadrul alegerilor parlamentare din România. Necesitatea opţiunii unioniste în buletinul de vot este absolut necesară.

Ajunge cât am mizat pe votul util. Păstrându-ne identitatea liberală, noi, membrii Partidului Liberal am decis să participăm la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie prin alăturare la proiectul AUR.

Unirea este obiectivul fundamental pe care-l avem de înfăptuit. Sunt sigur că unirea o vom face sub flamura AUR”, a declarat preşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă.

TVR MOLDOVA

La rândul său, preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor din R.Moldova, liderul unionist Vlad Bileţchi, a transmis că asistăm la un moment istoric.

„Cel mai important lucru pe care-l putem face acum este să dăm dovadă de unitate în jurul aceluiaşi ideal. Alianţa pentru Unirea Românilor nu este un proiect la Bucureşti şi altul la Chişinău, ci este un proiect pan-românesc, care nu recunoaşte hotarul nedrept de pe Prut.

Noi nu ne propunem să participăm la alegeri de dragul participării, dar suntem ferm convinşi că prin unitatea noastră, a tuturor celor care pledează pentru această cauză naţională, putem obţine un rezultat de cel puţin 10% în acest timp foarte scurt.

Fac apel repetat către liderul PUN, Octavian Ţîcu, pentru ca toate forţele unioniste să fie împreună”, a afirmat Vlad Bileţchi, conform news.ro.

Liderul Uniunii Salvaţi Basarabia (USB), Valeriu Munteanu, a declarat că AUR a reuşit, într-un timp foarte scurt, să pună bazele reunificării printr-un proiect politic care va scrie istorie la Chişinău.

„A venit timpul ca Basarabia să ajungă acasă – în România. Cauza reunificării este tot mai aproape de realitate, întrucât acum avem şansa istorică să aducem Unirea pe agenda atât a Parlamentului de la Bucureşti, cât şi a Parlamentului de la Chişinău. În ceasul al 12-lea, unioniştii se trezesc şi conştientizează că uniţi suntem puternici”, a precizat liderul USB, Valeriu Munteanu.

De asemenea, co-preşedintele AUR, Claudiu Târziu, a afirmat că Alianţa pentru Uniunea Românilor va ajunge în Parlament şi la Chişinău.

„AUR va intra în Parlament. AUR va fi la guvernare şi la Chişinău, şi la Bucureşti. AUR va face Unirea. Sunt sigur de acest lucru.

Nu avem voie să ratăm şi am certitudinea că noi vom învinge.

Am scris istorie în România, atunci când Alianţa pentru Unirea Românilor a fost surpriza de proporţii la alegerile parlamentare şi vom scrie istorie şi în Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc.

În prezent, AUR este al doilea partid din România după ratingul de creştere a popularităţii şi a reuşit acest lucru într-un timp record.

Sunt sigur că la alegerile anticipate din 11 iulie, AUR va avea un rezultat remarcabil”, a transmis Claudiu Târziu.

La alegerile parlamentare din România, din decembrie 2020, Alianţa pentru Unirea Românilor a acumulat aproximativ 60 de mii de voturi ale românilor din Republica Moldova, contribuind astfel la accederea în Parlamentul României a unui număr de 47 de deputaţi şi senatori ai Alianţei, dintre care șase sunt originari din Republica Moldova, precizează formaţiunea ;(https://ioncoja.ro/vesti-grozav-de-bune-din-basarabia).

Moldavia. La presidente Maia Sandu ha sciolto il parlamento e ha chiesto  elezioni anticipate l'11 luglio | Notizie Geopolitiche

Foto: Maia Sandu

Ipoteză-șoc lansată de sociologul Bruno Ștefan: cine ar putea fi candidatul PNL la prezidențiale

Într-un interviu pentru PS News, analistul politic și sociologul Bruno Ștefan susține că președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, are cele mai mari șanse de a câștiga președinția PNL pentru că, în acest moment, nu are niciun ”contracandidat valabil”.

De asemenea, sociologul avansează o ipoteză surprinzătoare: Orban și PNL o vor susține pe Maia Sandu la președinția României în 2024.

”Dacă Maia Sandu este propusă de Orban candidat la președinție, și eu cred că ea va fi, atunci este posibil ca ceilalți contracandidați de la USR sau PSD să pară anti-unioniști și să se retragă, și atunci Maia Sandu ar câștiga alegerile în România susținută de PNL”, spune Bruno Ștefan.

”Ludovic Orban are șanse maxime pentru a câștiga președinția PNL. Nu are niciun contracandidat valabil pentru că el vine cu un proiect pentru președinția României după terminarea mandatului lui Iohannis. Eu cred că acel proiect este Maia Sandu (președintele în funcție al Republicii Moldova – n.r.) și de aia Orban va câștiga alegerile.

Dacă Maia Sandu este propusă de Orban candidat la președinție, și eu cred că ea va fi, atunci este posibil ca ceilalți contracandidați de la USR sau PSD să pară anti-unioniști și să se retragă, și atunci Maia Sandu ar câștiga alegerile în România susținută de PNL.

Eu cred că alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte ar fi cea mai mare realizare al lui Ludovic Orban ”.

Publicitate

20/05/2021 Posted by | ANALIZE | , , , , , | Lasă un comentariu

UN DOCUMENT PUȚIN CUNOSCUT: La 28 Iunie 1991, Senatul SUA susținea REUNIREA BASARABIEI și Bucovinei de nord cu România

 

 

 

 

Nemuritorii – Pan Halippa şi Unirea Basarabiei cu România (II ...

 

 

 

 

La data de  28 Iunie 1991, Senatul SUA a emis rezoluția 148, prin care hotăra că Guvernul Statelor Unite trebuie să susțină  dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova şi Bucovina de Nord și eforturile viitoare  de negociere paşnică pentru reunificarea României cu Moldova şi cu Bucovina de Nord;(https://www.congress.gov/bill/102nd-congress/senate-resolution/148/text?q=%7B%22search%22%3A%5B%22PL111-148%22%5D%7D&resultIndex=5).

Ceea ce surprinde este faptul că respectivul document a fost ascuns opiniei publice de politicienii din România ș Republica  Moldova!

 

„CONGRESUL 102

SESIUNEA 1

Rezoluția Senatului 148

Pentru a exprima convingerea Senatului că Statele Unite trebuie să susţină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova şi Bucovina de Nord  

ÎN SENATUL STATELOR UNITE

28 IUNIE (ZI LEGISLATIVĂ, 11 IUNIE), 1991

Dl. PRESSLER (pentru el însuşi şi Dl. HELMS) a depus următoarea hotărâre, care a fost trimisă Comitetului pentru Relaţii Internaţionale

 

HOTĂRÂRE

 

Pentru exprimarea convingerii Senatului că Statele Unite trebuie să susţină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova şi Bucovina de Nord.

Întrucât principatul românesc al Moldovei a apărut ca stat independent în secolul al XIV-lea;

Întrucât Moldova a fost invadată în 1806 de către Armata Rusă şi anexată de către Imperiul Rus în 1812 ca rezultat al Tratatului Ruso-Turc de la Bucureşti;

Întrucât la 15 noiembrie 1917 Guvernul Sovietic a proclamat dreptul la autodeterminare al popoarelor din Imperiul Rus şi înfiinţarea unor state separate;

Întrucât la 2 decembrie 1917 Sfatul Ţării, adunarea constituantă moldovenească aleasă în mod democratic, a proclamat Moldova ca stat independent;

Întrucât la 9 aprilie 1918 Adunarea Constituantă a votat unirea Moldovei cu Regatul României;

Întrucât Statele Unite, Franţa, Italia, Marea Britanie, Japonia şi restul statelor aliate au aprobat şi au recunoscut în mod explicit reunirea Moldovei cu România în Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920;

Întrucât forţele armate ale Uniunii Sovietice au invadat Regatul României la 28 iunie 1940 şi au ocupat estul Moldovei şi Bucovina de Nord şi Herţa, încălcând Carta Ligii Naţiunilor, Tratatul de la Paris din 1920, Tratatul General pentru Renunţarea la Război din 1928, Pactul Româno-Sovietic de Ajutor Reciproc din 1936, Convenţia pentru Definirea Agresiunii din 1933 şi principii general recunoscute ale dreptului internaţional;

Întrucât asupra anexării Moldovei, a Bucovinei de Nord şi a Herţei s-a hotărât în mod prospectiv în anumite protocoale secrete dintr-un tratat de neagresiune încheiat între Guvernul Uniunii Sovietice şi Imperiul German la 23 august 1939;

Întrucât între 1940 şi 1953 sute de mii de români din Moldova şi Bucovina au fost deportaţi de Uniunea Sovietică în Asia Centrală şi Siberia;

Întrucât Guvernul Statelor Unite şi-a exprimat în mod repetat refuzul de a recunoaşte ocuparea de teritorii în urma termenilor aşa-zisului Pact Stalin-Hitler, inclusiv anexarea Estoniei, a Letoniei şi a Lituaniei în 1940;

Întrucât Guvernele Regatului Unit, Uniunii Sovietice şi Statelor Unite sunt părţi ale Cartei Atlanticului din 14 august 1941, în care semnatarele şi-au declarat „dorinţa de a nu fi martore la schimbări teritoriale care nu concordă cu voinţa exprimată în mod liber a popoarelor interesate” şi şi-au afirmat dorinţa „de a fi martore la restaurarea drepturilor suverane şi a autoguvernării către cei care au fost vitregiţi cu forţa de ele” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial;

Întrucât la 31 august 1989 Consiliul Suprem al Moldovei a declarat limba română ca limbă oficială a Republicii şi a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupaţiei, ca alfabet al românei scrise;

Întrucât în martie 1990 poporul român al Moldovei a putut vota, în alegeri libere şi corecte, deputaţi pentru Consiliul Suprem al Moldovei;

Întrucât la 27 aprilie 1990 Consiliul Suprem al Moldovei a reinstaurat steagul românesc ca steag oficial al republicii;

Întrucât la 23 iunie 1990 Consiliul Suprem al Moldovei a declarat Republica Moldova stat suveran;

Întrucât la 16 decembrie 1990 peste opt sute de mii de români s-au strâns la A Doua Mare Adunare Naţională în capitala Moldovei, Chişinău, să declare independenţa naţională a românilor din teritoriile ocupate;

Întrucât poporul Moldovei a refuzat să ia parte la referendumul sovietic din 3 martie 1991, în ciuda eforturilor guvernamentale sovietice de ameninţare şi intimidare a poporului moldovean spre a accepta un nou tratat unional;

Întrucât statele semnatare ale Actului Final de la Helsinki au acceptat principiul egalităţii între popoare şi dreptul acestora la autodeterminare;

şi

Întrucât, în temeiul articolului 8 din Actul Final de la Helsinki, „toate popoarele au mereu dreptul, în deplină libertate, să-şi hotărască, când şi dacă doresc, statutul politic intern şi extern, fără ingerinţe exterioare şi să îşi urmărească după propria voie dezvoltarea politică, economică, socială şi culturală”: Aşadar, să fie decis, în momentul de faţă, că este convingerea Senatului că Guvernul Statelor Unite trebuie

1)Să susţină dreptul la autodeterminare al poporului Moldovei şi al Bucovinei de Nord, ocupate de Uniunea Sovietică, şi să emită o declaraţie cu acest scop; şi

2) Să susţină eforturile viitoare ale Guvernului Moldovei să negocieze în mod paşnic, dacă aceasta le este voia, reunificarea României cu Moldova şi cu Bucovina de Nord, după cum s-a stabilit în Tratatul de Pace de la Paris din 1920, în normele predominante ale dreptului internaţional şi în conformitate cu Principiul 1 al Actului Final de la Helsinki”.

Historia.ro scrie că Rezoluția Senatului american are o importanță crucială pentru recunoașterea internațională a dreptului României și Moldovei de a se reuni. Aceasta este atitudinea oficială a SUA, exprimată în Congresul american. Chiar dacă au trecut 25 de ani de la adoptarea rezoluției Senatului, ea nu a fost abrogată de alt act emis de aceeași autoritate.

Documentul dovedește că în 1991 exista pe plan internațional un orizont de așteptare și recunoaștere a Reunirii Moldovei cu România.

Rezoluția Senatului american atestă poziția SUA, favorabilă Reunirii. Să nu uităm că SUA a fost și este vioara întâi în politica internațională. În funcție de poziția ei se iau deciziile de politică externă în multe cancelarii europene.

Înainte ca Uniunea Sovietică să se dezmembreze oficial, Senatul SUA se aștepta ca Moldova, eliberată de jugul sovietic, să se reunească cu România. Acest orizont de așteptare reflecta cursul firesc, natural, normal pe care ar fi trebuit să meargă politicienii din România și Moldova.

Nu doar SUA se aștepta în 1991 la Reunirea Moldovei cu România, ci și statele europene. Cu ocazia negocierilor de aderare a României la Consiliul Europei, secretarul general al acestui organism european, Catherine Lalumière, întreba informal dacă România ar trebui primită înainte sau după unirea României cu Moldova (informație primită de la un fost ministru de externe al României). România a fost acceptată în Consiliul Europei în octombrie 1993.

Sigur arhivele Ministerului de Externe conțin documente care atestă poziția statelor europene față de Reunirea Moldovei cu România în anii 1990.

Personalul ambasadelor României trimit regulat informări despre poziția demnitarilor statului respectiv, oficială sau informală, despre articole de presă etc. relative la România și printre ele trebuie să fie informații și despre problema Reunirii Moldovei cu România, mai ales în contextul destrămării Uniunii Sovietice. Probabil peste mulți ani aceste documente vor fi accesibile publicului și vom cunoaște mai multe despre momentul ratat de politicieni pentru înfăptuirea Reunirii.

În general se spune că primul președinte al Republicii Modova, Mircea Snegur, s-a opus Reunirii Moldovei cu România. Această caracterizare a atitudinii lui Mircea Snegur este valabilă pentru ultima parte a mandatului său prezidențial. Pentru că președintele Mircea Snegur s-a pronunțat în 1991 în favoarea Reunirii Modovei cu România.

Într-un interviu apărut în ziarul „Le Figaro”, la 27 august 1991, el afirma: „Independenţa este, desigur, o perioada temporară. Mai întâi vor exista două state româneşti, dar lucrul acesta nu va dura mult. Repet încă o dată faptul că independenţa Moldovei Sovietice constituie o etapă, nu un scop”.

Fostul ambasador al României la Chișinău, Aurel Preda, afirmă că Mircea Snegur a trimis de două ori delegați la București pentru a negocia cu Ion Iliescu Reunirea Modovei cu România, cerând o funcție de vicepreședinte al României pentru Snegur, însă partea română a refuzat.

Aurel Preda a participat la redactarea declarației de independeță a Republicii Moldova din 27 August 1991 și a fost primul ambasador al României la Chișinău, ceea ce conferă credibilitate afirmațiilor sale.

Un lucru este cert, România a ratat în 1991 o șansă uriașă pentru Reunificarea țării. În Moldova exista atunci un curent favorabil Reunirii, la fel ca în România. Liderii politici moldoveni au propus Reunirea, desigur în schimbul unor avantaje politice, cerințe firești în negocierile politice.

Statele Unite ale Americii au recunoscut oficial dreptul la Reunificare al României cu Moldova, iar în cancelariile europene Reunirea era așteptată.

Deși au existat premise favorabile Reunirii pe plan internațional, ea nu a avut loc. De ce? Cel puțin un răspuns este cert: Ion Iliescu, președintele României în 1991, avea relații prea strânse cu Moscova și a trădat interesul național al României.

Sigur Ion Iliescu cunoștea Rezoluția Senatului SUA din 28 Iunie 1991. De ce nu a exploatat-o în interesul național?

Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu ca trădătorul care a ratat Reunirea Moldovei cu România în 1991. Ion Iliescu nu a reprezentat interesele poporului român în 1991!

Rezoluția nr. 148 a Senatului SUA este un document de o importanță politică excepțională și trebuie să stea la baza oricăror negocieri viitoare pentru realizarea Reunirii Moldovei cu România.

Recunoașterea dreptului la Reunire de către cea mai mare putere mondială trebuie exploatată de toți cei care militează și acționează pentru realizarea acestui deziderat național, singurul PROIECT de țară fezabil pentru români: Reunirea Moldovei cu România.

 

 

26/08/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: