CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

SFIDAREA RUSĂ şi tragedia UCRAINEI

Profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir, scrie în revista https://www.contributors.ro, că Vladimir Putin nu este un accident al istoriei, după cum nu reprezintă un caz psihiatric. Preşedintele  Federaţiei Ruse întruchipează, în toată agresivitatea sa barbară, statul rus: un stat care a cărui unică vocaţie a fost expansiunea teritorială  şi împilarea  popoarelor aflate sub suveranitatea cnutului său.

Acest stat rus de acum duce mai departe ambiţiile de revanşă  sovietică şi nostalgia măreţiei ţariste. Modul său de manifestare poate surprinde doar pe cei lipsiţi de o minimă educaţie istorică.

Conduita  imperiului rus, indiferent de denumirile sale trecătoare, este constantă şi  previzibilă:  în cele din urmă, puterea armată este singura care contează cu adevărat.

Acest stat rus, ipostaziat de Putin, a trecut  prin anii de incertitudine de după 1991 doar spre a regăsi, după un deceniu,  resentimentul ca temelie a unei noi politici, interne şi externe, în egală măsură. Stat revizionist şi stat agresor,statul rus nu acceptă dreptul internaţional şi cooperarea internaţională decât  ca pe nişte strategii de întărire a propriei sale poziţii hegemonice. Ipocrizia  este elementul fără de care diplomaţia  Rusiei nu poate funcţiona: moştenirea sovietică este în patrimoniul ei genetic.

Acest stat rus, înarmat graţie sumelor obţinute din exporturile energetice încurajate  de complicii săi europeni, atacă Ucraina. Bătălia pentru Kiev este o bătălie pentru Europa centrală şi de est, iar tancurile ruse care înaintează acolo pot înainta, în anii de vin, spre Riga sau Chişinău.

Armata rusă este pe cale să anihileze statalitatea Ucrainei şi să reducă la starea de sclavie o naţiune a cărei existenţă  Rusia nu o recunoaşte.

Agresivitatea Rusiei ar fi fost imposibilă în absenţa  solidarităţilor şi complicităţilor. Lista de oficiali europeni  afiliaţi companiilor ruse este imaginea legăturilor ce explică, astăzi, timiditatea sancţiunilor. 

Pentru o parte însemnată a elitei Germaniei, acomodarea cu Putin este  o soluţie raţională: cedarea de teritorii este un preţ legitim pentru încheierea acestei tranzacţii.

Vladimir Putin atacă Ucraina acum, pentru că slăbiciunea Occidentului îi oferă o ocazie pe care nu o poate rata. 

Tragedia Ucrainei evocă tragedia unei Europe centrale şi de est ameninţate, mortal, de imperialismul rus.  Catastrofa de acum poate fi ocazia de a reflecta la impasul în care ne aflăm:  lichidarea Ucrainei nu va fi decât începutul unui proces de expasiune sovietică.

Precedentul de acum este unul dramatic şi neliniştitor.

Acelaşi stat care a  instituit imperiul stalinist şi a reprimat revoltele din 1956 şi 1968  se află pe străzile din Kiev.

Ţinta acestui stat  a fost şi va fi mereu aceeaşi: constituirea unui domeniu colonial administrat de Moscova,  prin intermediul unor  lachei locali. Este cel mai probabil, scenariul pe care Rusia îl rezervă Ucrainei: un protectorat rus, care păstrează doar iluzia unei independenţe nominale.

Un asemenea guvern – marionetă ar consfinţi restauraţia imperială.

Dar ceea ce i se opune este voinţa de libertate a naţiunilor.  Eroismul Ucrainei şi protestele din Federaţia Rusă  sunt semnele unui curaj ce sfidează barbaria. 

Demnitatea  popoarelor trebuie apărată de tirani.  Pentru ruşi, inamicul  lor implacabil este însuşi statul ce oprimă şi exploatează.

Tragedia din Ucraina poate fi începutul sfârşitului pentru imperiul rus.       

Publicitate

25/06/2022 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , | 2 comentarii

RĂZBOIUL Rusiei în Ucraina, frica de un conflict nuclear și diplomația inteligentă

Niciun pretext pentru pasivitate în fața agresiunii ruse nu s-a vehiculat mai mult decât prezumtiva grijă față de o proximă escaladare a conflictului, față de un război mondial și, mai ales, față de un conflict nuclear, este de părere jurnalistul Petre M. Iancu într-un articol publicat în https://www.dw.com.

    

Cât de mare e riscul ca Putin să apese butonul roșu și să se ajungă la un război nuclear?

Degeaba li s-a explicat îngrijoraților că Vladimir Putin este crud, criminal, terorist și ceea ce unii numesc un psihopat, iar alții un sociopat, dar nicidecum, în limitele ideologiei sale, un ins irațional, ori un sinucigaș.

Mulți o țin, totuși, una și bună. Et pour cause. Întrucât prea puțini înțeleg voltele, deciziile și faptele sinistre ale unui astfel de personaj, iar angoasele stârnite de barbaria rusă afișată în Ucraina sunt și legitime și comprehensibile, mai ales după ce aceleași atrocități s-au etalat și în Cecenia, și în Siria, propaganda rusă se bucură de avantajul nemeritat de a difuza minciuni pe bandă rulantă care le par multora credibile.

Dar mai există și ”idioții utili”. Un domn cu puternice simpatii pro-ruse întreba, deunăzi, înfricoșat, reluând un laitmotiv al agitpropului Kremlinului: ”Cine oare poate garanta că Rusia nu va apăsa pe butonul roșu, dacă se va simți încolțită?”

Grea întrebare. Ideea preopinentului ar fi să fie scutit regimul Putin de o inexorabilă înfrângere militară rușinoasă, către care se îndreaptă ori se va îndrepta Rusia, mai devreme sau mai târziu.

După mai bine de două luni de conflict fierbinte, serviciile secrete britanice reliefau că Rusia a început războiul din Ucraina cu ”120 de batalioane tactice. Din forța lor combatantă (Moscova) a pierdut (în două luni și ceva) 25% sau o pătrime. Pierderi dintre cele mai grele au suferite unități de elită ale forțelor invadatoare, între care cele aeropurtate”, mai afirma, în a 68-a zi a ”operațiunii militare speciale”, aceeași sursă, potrivit căreia Rusia va avea nevoie de ani de zile spre a le reface.

Corespondentul-șef al DW Miodrag Soric scrie că fiecare zi de război înrăutățește și mai mult situația Rusiei, numărul soldaților ruși uciși este tot mai mare. Simultan, viața în restaurantele, cafenelele și barurile din Moscova merge mai departe netulburată, se bea vodcă și se dansează. A revenit schizofrenia colectivă ce îl caracterizează pe ‘homo sovieticus’: el trăiește și supraviețuiește cu minciuna, cu teama de serviciile secrete, cu rușinea propriei lașități.

Mulți ruși se fac și azi că nu văd, nu vor să vadă crimele comise în numele poporului lor. Când va veni ziua în care adevărul – crimele împotriva fraților lor ucraineni – nu va mai putea fi ascuns, ei vor susține că nu au știut nimic, că nu sunt responsabili pentru nimic – ca să scape basma curată, la fel ca după 1991.  

Ce a reușit Putin cu adevărat

Ca să supraviețuiască politic, Putin este obligat să-și izoleze și mai mult țara, să escaladeze și mai mult conflictele. Cât de disperat trebuie să fie, dacă deja amenință cu armele atomice? Se pare că armele convenționale nu-i sunt de prea mare folos. Putin a reușit până la urma ceva ce Occidentul nu ar fi fost niciodată singur în stare: să determine, în doar câteva luni, eliberarea de dependența de materiile prime rusești.

Un suflu nou pentru NATO 

Putin a reușit să-i facă până și pe germanii mereu în căutare de armonie să ceară acum majoritar o politică dură față de Rusia agresoare. Ei sunt acum dispuși să facă sacrificii pentru a ajuta Ucraina în fața agresiunii ruse.

Germania altfel adânc adormită s-a schimbat în câteva săptămâni mai mult decât a făcut-o în ultimele decenii. Începe din nou să se bazeze pe acele calități care odată au făcut-o mare: talent de organizare, hărnicie, spirit de sacrificiu. La fel se întâmplă și în alte țări: Finlanda și Suedia vor acum să adere la NATO; până și pacifista Japonie se înarmează din cauza războiului din Ucraina. Putin se poate lăuda deci cu mari realizări.   

El a reușit să dea un suflu nou NATO, alianță proclamată de unii în „moarte clinică”. Doar SUA vor să dea Ucrainei peste 30 de miliarde de dolari pentru a-și spori capacitatea de apărare. UE va face la fel. Mulțumită lui Putin, comenzile producătorilor de arme occidentali sunt acum la fel de mari ca în perioada Războiului Rece.

Nu se poate vorbi însă de un succes rapid al Vestului împotriva Rusiei. Din contră. NATO se așteaptă la tensiuni de durată, întinse pe mai mulți ani. Moscova nu mai are voie să fie lăsată să devină din nou atât de puternică încât să poată invada alte țări.

Rusia trebuie să plătească pentru reconstruirea Ucrainei, să-și retragă trupele din Georgia și Republica Moldova, să plece din Belarus. În anii 80, Vestul axat pe economie a falimentat Moscova.

Istoria se repetă. Doar că Rusia de azi este mai slabă decât fosta URSS; iar Occidentul este mai mare, mai unit, mai puternic ca oricând.

Când nu te mai contrazice nimeni

Cum s-a putut ajunge atât de departe? Putin nu mai are pe nimeni în jur care să aibă curajul să îl contrazică. Până și Stalin a fost mai deștept. Biroul politic se temea de el, dar unii tot îl mai avertizau când lua decizii greșite. Stalin era cu picioarele pe pământ, ducea o viață austeră, în timp ce Putin duce un trai de lux în palate și iahturi. Stalin era prudent, Putin este un jucător. El nu înțelege lumea modernă.

Seamănă cel mai mult cu neîncrezătorul țar Ivan al IV-lea (cel Groaznic) în războiul Livonian. Pe atunci, în secolul al XVI-lea, Rusia a intrat în război cu țări mai mici și s-a prăbușit în cele din urmă în așa-numita „eră a haosului”, este de părere corespondentul-șef al DW, Miodrag Soric într-un articol publicat în https://www.dw.com.

Cât va mai dura deci actualul război? Atât timp cât ucrainenii vor rămâne deciși să își apere țara! Sprijinul pentru ei din Vest este abia la început.

Ca în ecou la această evaluare, șeful diplomației ruse, Lavrov, anunța că Rusia nu va încerca să obțină mari victorii militare înainte de sărbătoarea de 9 mai, cum era tradiția sovietică. ”Ofensiva Rusiei”, mai spunea el, ”nu depinde de date calendaristice” și va continua în ritmul ei propriu.

Lavrov, reluat de Ukrainska Pravda, mai sugera că explicația pentru eșecurile Moscovei în războiul pe care nu-l numește război s-ar datora ”grijii armatei ruse” de a reduce ”la minimum riscurile” confruntând viețile ”civililor ucraineni și ale militarilor ruși”. (sic !).

Dar partizanii Kremlinului insistă pe linia indicată de Moscova, imediat după ce Rusia lui Putin a realizat că nu-și va câștiga Blitzkriegul, sau poate chiar înainte, preventiv.

”Dar dacă, totuși”? Ca și cum tiranul n-ar fi demonstrat în discuțiile sale hilare, purtate la ridicole mese interminabile cât de tare se teme de o infecție cu Covid, ca să nu fie clar și ultimului naiv, că Putin nu-și va risca niciodată sănătatea și anihilarea într-un schimb de atacuri nucleare, se stăruie cu butonul lui Roș Împărat.

Dar ”dacă totuși îl apasă”?

Ideea ar mai fi să i se ofere pe tavă lui Putin hălci din Ucraina cea martirizată. În speță acele părți de Ucraină care n-au fost încă bombardate și făcute una cu pământul ca Mariupol , Alep (în Siria) și Groznâi (în Cecenia).

Acelea în care a rămas încă piatră pe piatră și n-au fost nimiciți cu zecile de mii locuitorii lor.

Acele ținuturi ale Ucrainei care încă n-au fost masacrate ca la Bucea, violate ca la Borodianka sau schingiuite, jupuite, jefuite și omorâte ca la Irpin, ori în varii locuri din Luhansk și Donețk.

Ideea ar fi să i se impună Ucrainei niscai ”diplomație inteligentă” din cele care, în ultimii 15 ani, au tot expus-o, sub isteața oblăduire a inteligenților diplomați germani și francezi, arbitrariului dezmembrărilor teritoriale și crimelor în masă comise de ruși în Crimeea, în estul Ucrainei și în nordul, vestul și sudul ei de trupele invadatoare ale Rusiei lui Putin.

Ideea ar fi ca această diplomație ”inteligentă” să-i asigure lui Putin supraviețuirea, mimându-se la masa verde o victorie rusă în Ucraina pe care brutalul tiran criminal n-o poate obține pe câmpul de luptă din cauza lașității și inepției sale și ale trupei sale de mercenari, teroriști, violatori și asasini.

Ideea ar fi ca, supraviețuind, să se mai consolideze și să-și reînceapă peste un timp șantajele, blufurile și campaniile genocidare și dincolo de granițele Ucrainei, ca să-i amuțească pe toți nesăbuiții de critici pe care Putin i-ar mai putea avea în vest.

Știind că, în viață, nimeni nu prea garantează mai nimic, i-am răspuns preopinentului cum m-am priceput și eu, cu trei contraîntrebări:

Oare când nu s-a simțit Rusia încolțită? Înseamnă că s-a mai sinucis și în trecut? Nu știe că și alții au un buton roșu pe care-l pot apăsa?

03/05/2022 Posted by | ANALIZE | , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: