CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

SUA ŞI UE NU SE IMPLICĂ ÎN INVESTIGAREA JAFULUI DIN SISTEMUL BANCAR DE LA CHIŞINĂU

 

 

 

 

 

 

 

Luni, 15 august 2016,mai multe organizaţii ale societăţii civile au înaintat un demers Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, solicitând ca organizaţiile europene de profil să se implice în investigarea furtului din sistemul bancar moldovenesc.

Reprezentanţii societăţii civile declară că nu au încredere în organele de anchetă din Republica Moldova, învinuindu-le că s-ar afla și în conflict de interese, transmite IPN.
Lilia Caraşciuc, preşedinta Transparency International – Moldova, a declarat jurnaliştilor că organizaţiile societăţii civile sunt îngrijorate de modalitatea în care este investigat furtul din sistemul bancar al Republicii Moldova. Societatea civilă protestează contra incapacităţii clasei politice de a-şi îndeplini rolul de gardian al interesului naţional.
Semnatarii apelului declară că sunt îndreptăţiţi să considere compromisă investigarea acestui caz de rezonanţă maximă.

Aceştia menţionează că, dat fiind faptul că schema furtului din sistemul bancar moldovenesc s-a derulat prin câteva jurisdicţii, cu implicarea cetăţenilor Statelor Unite ale Americii şi ai ţărilor membre ale Uniunii Europene, se cere o investigaţie internaţională, cu implicarea organelor de urmărire penală ale SUA şi ţărilor UE, precum şi a instituţiilor internaţionale Interpol, Europol, OLAF şi altele.
Apelul a fost semnat de Asociaţia pentru democraţie participativă ADEPT, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Resurse DIALOG-Pro, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, IDIS Viitorul, Institutul de Politici Publice, Transparency International – Moldova şi altele.
Wicher Slagter, din cadrul Delegaţiei UE în Moldova, a înregistrat apelul societăţii civile și a spus că va transmite mesajul colegilor de la Bruxelles, adăugând că UE urmăreşte situaţia din sistemul bancar al Republicii Moldova.

Poate SUA, UE investiga cazul furtului de miliard? Da, poate.

Obligaţi chiar, deoarece o parte considerabilă din banii furaţi sînt banii contribualilor americani şi europeni. Cum ar putea face ei aceasta?

Dacă ar dori iată cine ar putea realiza acestă investigaţie:

CIA (Central Intelligence Agency), Trezoreria SUA, SWIFT.
Codul Swift are formatul standard al codurilor de identificare bancară (BIC) și reprezintă codul unic de identificare pentru o anumită bancă.
În prezent, la nivel mondial, există peste 40.000 de coduri SWIFT „live” atribuite partenerilor conectați în mod activ la rețea.

Mai mult decât atât, există mai mult de 50.000 de coduri suplimentare, utilizate pentru tranzacții manuale, care sunt atribuite participanților pasivi.
Sistemul a fost implementat în anul 1977, în Belgia, aceasta incluzând în prezent peste 6500 de membri din peste 180 de țări care, împreună procesează de peste 100 de miliarde de mesaje în fiecare an (aproximativ 300 de milioane de mesaje în fiecare zi).
SWIFT este marca înregistrata a S.W.I.F.T. SCRL companie cu sediul în La Hulpe, Belgia.
După 11 septembrie 2001, CIA și Trezoreria SUA au acces la informații la rețeaua financiară SWIFT în scopul de urmărire a posibilelor tranzacții financiare ale teroriștilor.
Aşadar CIA şi Trezoreria SUA s-ar putea implica în investigarea miliardului furat în R. Moldova, evident dacă ar dori.

NOTĂ: Agenţia Centrală de Informaţii (în engleză Central Intelligence Agency, abreviat CIA care se pronunţă si ai ei) este un serviciu secret extern al Statelor Unite ale Americii, înfiinţat în anul 1947.

Pe lângă activităţile de spionaj, de strângere şi de analiză a informaţiilor despre guverne străine şi persoane, cu scopul de a le pune la dispoziţia instituţiilor statului american şi statelor partenere, CIA întreprinde şi acţiuni sub acoperire („Covert Operations“) în străinătate.)

De ce SUA şi UE nu se implică direct în investigarea furtului din sistemul bancar de la Chişinău?

 

 

Teorii despre disparitia banilor

Deputatii Partidului Liberal, care nu au participat la sedinta acestei comisii, au alta teorie. Ei spun ca adevarat cauza a deprecierii leului moldovenesc la inceputul lui 2015 a fost cererea masivă de valută, generata de aceste credite.

Liderul opozitiei pro-ruse, socialistul Igor Dodon, are propria sa varianta: banii au ajuns in conturile mai multor companii offshore, „unde li s-a pierdut urma”. „Aceste credite au fost acordate stiindu-se ca nu vor fi rambursate”, a declarat el pentru AFP.

Pe de alta parte, exista si experti care neaga ca frauda ar fi avut loc.

Nu am observat o prabusire a sistemului bancar din Moldova”, a declarat un reprezentant al companiei rusesti QB Finance, citat de UNIMEDIA.

Desi vedem o situatia dificila, dar seamana a fi una stabila. Daca de pe piata financiara a Moldovei ar fi fost scos un miliard, piata ar fi cazut in deriva”.

Si noul guvern de la Chisinau este rezervat. Premierul Chiril Gaburici a facut aluzie a acest scandal in contextul unor acuzatii privind diploma sa de studii.

Ma uimeste faptul ca se fura milioane si noi uitam de lucrul ista si ne amintim de detalii atat de mici”, a spus Gaburici. Iar vicepremierul Stéphane Bridé s-a referit prudent la „tranzactii suspecte”.

Solutia ar putea fi la ministrul senegalez

Se pare inca Bridé, un francez nascut in Senegal si care inainte a fost directorul unei companii de audit, stie mai multe despre miliardul de dolari. In 2013, el a condus auditul la mai multe banci din Moldova, printre care si Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank, audit despre care a dezvaluit doar ca „arata existenta unor probleme majore legate de credite

Intre timp, Banca Nationala a Moldovei a instituit regim de administrare speciala la cele trei institutii financiare, pentru a evita falimentul acestora, care ar provoca panica in intregul sistem bancar al tarii.

In plus, Banca de Economii, Unibank si Banca Sociala au primit un credit de urgenta de 9,4 miliarde de lei moldovenesti (aproximativ 700 milioane de dolari).

Credit care a dat nastere unei noi probleme: el trebuia sa fie rambursat la 27 martie, dar acest lucru nu s-a intamplat.

„Ordinele vin de sus”

Presedintele Ligii bancherilor din Moldova spune, pentru AFP, ca nici nu se va intampla prea curand.

Sunt convins 100% ca suma in cauza nu va fi rambursata integral si ca diferenta va fi transformata in datorie publica”, a declarat el,
acuzand de neglijenta atat banca centrala cat si CNPF, autoritatea care verifica pietele financiare.

Ca urmare, pe 24 martie, viceguvernatorul BNM, Emma Tabarta, si presedintele CNPF, Artur Gherman, au fost demisi.

Analisti citati de AFP spun insa ca asta nu va rezolva situatia, deoarece de vina sunt „ordinele venite de sus”, din partea unor oameni politici influenti care ar fi deturnat o parte din bani.

 Detectivi americani si procurori moldoveni

Situatia e insa suficiente de alarmanta pentru ca „partenerii de dezvoltare ai Moldovei”, intre care Banca Mondiala, Uniunea Europeana si SUA, sa ceara guvernului de la Chisinau „sa faca publica valoarea cu care a fost prejudiciat statul in urma acestei afacerri”.

Asa incat Parchetul general din Moldoba a deschis o ancheta.

Pana in prezent, doua persoane, a caror identitate nu a fost facuta publica, au fost plasate in arest preventiv si proprietatile altora au fost puse sub sechestru.

Intre timp, tranzactiile suspecte de la cele trei banci sunt investigate si de un grup de detectivi financiari de la cea mai mare companie din domeniu, Kroll.

Acestia au venit la Chisinau pe 11 februarie si, potrivit guvernatorului Bancii nationale a Moldovei, care administreaza momentan cele trei institutii, experții vor determina ce persoane fizice și juridice sunt implicate în aceste tranzacții si au ajuns banii.

Experții vor evalua și daca recuperarea miliardului de dolari e posibila, macar partial.

 

 

 

 

Surse: Agerpres, AFP, ProTV Chisinau, Unimedia, Timpul, Bani.md; http://basarabialiterara.com.md

 

 

 

VIZIONATI  SI DOCUMENTARUL DE MAI JOS :

http://realitatealive.md/embed/43733.html

 

 

 

16/08/2016 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Băncile străine îi jupoaie pe români

Băncile străine îi jupoaie pe români DUBLU față de cum o fac cu cetățenii din celelalte state europene

Profiturile lor sunt  DUBLE si TRIPLE în România şi cu toate astea au organizat o isterie colectivă cu ocazia Legii Dării în Plată, în frunte cu BNR-ul lui Mugur Isărescu, care a devenit demult lobbistul acestora.

Profitul băncilor străine din România este de 13,5% în timp ce media Europeană a profitului bancar este de doar 5,8%.

Doar bulgarii sunt mai jupuiți ca noi. Acolo profiturile băncilor străine sunt de 16,4%

În Germania profitul băncilor este de doar 2.6%, adică băncile îi jupoaie pe români de 5 ori mai mult decât îi jupoaie cu dobânzile pe nemți.

 

In Romania, daca pui la bancă 5000 de lei în ideea că vei lua mai mulţi bani din dobanda, după ce trece termenul, plăteşti comisioanele bancare, plăteşti impozitul şi aplici rata de inflaţie, vine marea surpriză: iei mai puţini bani decât ai depus!

Şi chestia asta nu se întâmplă la una sau două bănci, nu, se întâmplă la toate băncile din România.

Bineînţeles, există explicaţii din partea repezentanţilor băncilor, dar astea chiar nu au vreo relevanţă…

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziarul Financiar – Băncile din România au ajuns în topul celor mai profitabile instituţii de credit europene, după mai mulţi ani de pierderi, în urma curăţării bilanţurilor de mare parte din creditele neperformante.

Dar rămâne de văzut dacă vor  reuşi să conserve în anii următori această performanţă.

Sistemul bancar românesc avea un indicator ROE (rentabilitatea capitalurilor) de 13,5% la sfârşitul primului trimestru, du­blu com­parativ cu media europeană, iar renta­bili­tatea activelor (ROA), a fost de aproape 1,59%, de peste patru ori mai mare decât me­dia UE, potrivit datelor cen­tralizate de Autoritatea Bancară Euro­peană (EBA).

Băncile din zona euro controlează circa 80% din sistemul bancar autohton, dar subsidiarele din România sunt mai profitabile decât unele bănci mari din Europa.

De exemplu, băncile din Austria, Franţa şi Italia au rate de profitabilitate de 2-4 ori mai mici decât în România şi sub nivelul de alertă sta­bilit la 6% de Autoritatea Bancară Euro­pea­nă.

Media ROE la nivelul UE era la sfârşitul primului trimestru de doar 5,8%.

Băncile din Polonia au o rentabilitate a capitalurilor de 9,8%, în timp ce în Ungaria şi Cehia profitabilitatea este de 11,3% şi respectiv 12%.

În Grecia, băncile au unul dintre cele mai scăzute niveluri ale ROE din Europa, de doar 1,3%. Iar în Portugalia, ROE este în teritoriul negativ, la -2,5%.

Sectorul bancar românesc a experimentat patru ani de profit şi patru ani de pierderi, din 2008 încoace.

Iar anul 2015 a marcat revenirea pe plus, aducând un câştig record pentru bănci de circa 4,5 mld. lei, comparabil cu cel din anul de boom 2008, când economia şi creditarea duduiau.

În primul tri­mestru din acest an, sectorul bancar românesc a obţinut un profit net de 1,17 mld. lei, comparabil cu cel înregistrat în prima jumătate a anului 2015.

BCR Erste a fost în primul trimestru din 2016 lider în topul profitabilităţii.

Grupul BCR, care include cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut în T1 un profit net de 315 mil. lei

 

Citiți mai mult inZiarul Financiar 

si in blogul  http://www.george-damian.ro/cum-ne-jupoaie-bancile

29/07/2016 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , | 7 comentarii

Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI: cea mai mare problema in urmatorii ani sunt cele 30 000 MILIARDE DOLARI cu care sunt DATOARE cele mai industrializate SAPTE STATE ale lumii .

  Saccsiv weblog citeaza din articolul :  Datoriile celor mai industrializate şapte state ale lumii ajung la 30.000 de miliarde de dolari publicat in Adevarul.ro.financiar :

  Statele care fac parte din G7 cumulează o datorie de peste 30.000 de miliarde de dolari. Despre împovărarea bugetelor de stat se vorbeşte însă prea puţin în contextul în care miniştrii statelor din G7 s-au întrunit la Iqaluit (Canada), notează AFP.

   Un semnal de alarmă a fost tras, însă, de directorul general al Fondului monetar internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn. Acesta a avertizat la Davos, pe 30 ianuarie, că datoria publică va fi “una dintre cele mai mari probleme, poate cea mai mare din anii următori“.

   Ce s-a discuatt la Iqaluit vom afla astăzi de la ministrul canadian de finanţe, Jim Flaherthy, care va susţine o conferinţă de presă. Potrivit acestuia, s-au exprimat îngrijorări privind datoria unor ţări din zona euro, cum ar fi Grecia, stat care a înregistat o restanţă de 300 miliarde la sfârşitul lui 2009, şi Portugalia.

   Datoria publică a statelor care fac parte din G7

1. Statele Unite – 12.349 miliarde (februarie 2010);

2. Japonia – 9.684 miliarde (septembrie 2009);

3. Italia – 2.428 miliarde (noiembrie 2009);

4. Germania – 2.150 miliarde (sfârşitul lui 2008);

5. Franţa – 1.991 miliarde (trimestrul al treilea 2009);

6. Marea Britanie – 1.245 miliarde (martie 2009);

7. Canada – 528 miliarde (estimare martie 2010).”

Concluzia pe care o tragem in mod necesar este ca din actuala criza bancile ies si mai puternice si ca datoriile acestea imense facute de marile puteri sporesc puterea maii  finante mondiale.Spre ce se indreapta omenirea este usor de prevzut de acum incolo.

09/02/2010 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: