CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Primul automobil construit pe teritoriul actual al României. FOTO

MARTA_35-45_HP_Dublu-Phaeton_karosszériás

Povestea primelor automobile din România

 Istoria mașinilor  autohtone a început  în partea de vest a țării: Banat și Crișana, iar…  „lupta” pentru supremație  în acest domeniu  se împarte între  Arad… și Reșița!

La Arad sau la Reșița? Unde s-a fabricat prima mașină românească?

Primul autoturism de pe actualul teritoriu al României s-a numit MARTA și s-a fabricat la Arad, dar, dintr-un anume motiv, apar din când în când tot felul de articole care redescoperă minunata istorie a României și îi dau un nou sens.

Cu ceva timp în urmă apăreau în presa noastră articole care consemnau că  inginerii IAR Braşov ar fi  lucrat la primul automobil 100% românesc, construit în 1945 la Reşița în fabricile industriaşului român Nicolae Malaxa, al cărui nume îl purta.

 

  •  Primul vehicul inregistrat oficial cu numarul 1 a fost în 1900

  •  Bucurestiul a avut primul serviciu de circulaţie

  •  In 1939, erau inregistrate în ţara noastră peste 25.800 de vehicule

 

Multă lume are impresia gresită ca industria de automobile s-a născut in România odata cu Dacia, in 1968. Însă România a fost la inceputul secolului trecut una din cele mai bogate ţări europene şi a fost printre primele 10 ţări care au introdus automobilul înca de la apariţia sa.

Iată pe scurt, istoria maşinilor din România:

Primele maşini care au fost introduse în lucru la noi în anul 1895 au fost două camioane hibrid cu aburi care circulau pe străzile din Bucureşti fiind  realizate de o companie franceză numită Gardner-Serpollet.

Acestea erau maşini cu motor pe aburi, care foloseau acetilena care ardea în 24 de becuri, pentru a produce aburi sub presiune.

Căldarea maşinii cu abur era compusă din mai multe ţevi prin care era trimisă apa de catre o pompă. Vaporizarea se producea extrem de rapid in tevile incalzite la incandescenţă, iar aburul obţinut avea o presiune de 30 kgf/cm pătrat.

În partea din faţă a camionului era poziţionat cazanul şi locul pentru conducător, iar in spate era rezervorul cu apă.

 Roţile erau cu spiţe din lemn şi anvelope dintr-o bucată, rigide, fără presiune de aer.

Frâna era la mâna si actiona numai roţile din spate, iar suspensia folosită era cu arcuri de foi.

Cele doua vehicule erau de fapt nişte camioane destinate transportului de materiale.

 

 

 

 

Istoria auto a RomanieiIstoria auto a Romaniei

 

Autoturism Oldsmobile cu motor termic în 1898, la Bucureşti

Producatorul american Oldsmobile este printre pionierii masinii cu motor care functioneaza cu ardere interna. Această maşină era de fapt un fel de trăsură cu doua locuri, roţi mici şi subţiri cu spiţe, iar in loc de volan avea o manetă. Motorul era cu un singur piston şi era poziţionat în spate.

Tracţiunea era pe puntea spate, tot cu lanţ, iar frânarea se făcea numai manual, un sistem de parghii actionand direct asupra punţii spate. Acest exemplar, despre care se zvoneşte că îi apartinea unui industriaş evreu, a fost prima maşină dotată cu un motor cu ardere internă care a circulat în România.

 

Istoria auto a Romaniei

 

Primul vehicul inregistrat oficial in Romania cu nr. 1 a fost unul belgian

 

In anul 1900, Bucureştiul s-a bucurat de introducerea Serviciului Circulaţiei. Aici, primul vehicul inregistrat oficial a fost un automobil dotat cu motor cu ardere internă fabricat in Liege. Era de fapt o trăsură fără cai şi i-a aparţinut proprietarului morii cu abur „Gheorghe Assan” de pe Ştefan cel Mare.

La această maşină, roţile din spate erau mai mari, fiind dotate cu benzi de rulare din cauciuc masiv. Acest vehicul avea lateral două faruri care luminau cu gaz sau cu lumânări, în timpul deplasării pe timp de noapte.

Prinţul George Valentin Bibescu, un mare pasionat de zbor şi al sporturilor cu motor şi-a comandat şi el în 1900 acelaşi tip de automobil de la fabrica belgiană din Liege.

 

 

 

Image result for photos George-Valentin Bibescu

 

Foto: Prinţul Bibescu

Tot el avea să fie fondatorul Automobil Clubului Român (ACR) care a luat ființă pe data de 5 aprilie 1904 în salonul de onoare al Hotelului Boulevard din București şi primul preşedinte al acestuia.

In 1904, Romania avea înregistrate  51 de automobile.

Primul automobil închis care a circulat in România a fost un model Panhard, in anul 1904. Avea un motor cu ardere interna de 16 CP, roţi de lemn si 4 locuri pentru pasageri.

Aceasta era doar unul din cele 51 de automobile dedicate transportului de pasageri care figurau in documentele de inregistrare oficiale.

În perioada interbelică, în anul 1926, în România erau înscrise 11.306 maşini, în 1939 erau înmatriculate 25.876, iar în 1944, la finalul războiului mai rămăseseră înscrise numai 9.820 de vehicule de mici dimensiuni.

Prima fabrica de maşini de pe teritoriul României de azi se numea MARTA şi a luat fiinţă în anul  1908.

 

 

 

Image result for fabrica marta arad photos

Foto: Fabrica Marta din Arad

 

 

Firma producea diferite modele de autoturisme printre care și un autoturism autohton denumit „Márta”, acesta fiind  acronimul pentru „Magyar Automobil Részvény Társaság Arad”, prima fabrică de automobile din Ungaria, care stăpânea la acea dată Aradul şi întrega Transilvanie.

  Firma franceză Westinghouse, din Le Havre, filială a Firmei Westinghouse din SUA, a construit fabrica pe un teren pus la dispoziție de Primăria Arad.

 Se fabricau aici motoare pentru utilaje feroviare, autobuze cu și fără etaj, camioane de 3 și 5 tone și, din 1910, autoturisme în mai multe forme de caroserie. Motoarele erau cu 4 cilindri, de 20 CP, 30 CP și 40 CP. Cele de 20 și 30 CP şi aveau transmisia prin cardan, iar cele de 40 CP aveau transmisia prin lanț.

Nume sonore care mai exista si in ziua de azi au luat nastere inainte de Primul Razboi Mondial. Pe langa Steyr, Austro-Daimler, Puch, Raba, Praga sau Skoda, a existat si uzina Marta. 

Era de fapt o sucursală a americanilor de la Westinghouse din Le Havre, Franţa.

Din 1909, aici începe producţia de camioane şi autobuze, iar din 1910 incep să se producă şi maşini de mici dimensiuni.

Caroseriile erau de tip Dublu-Featon, Landolet, Limuzina, etc. Motoarele erau cu patru cilindri de 20, 30 sau 40 CP.

Autoturismele cu motoare de 20 sau 30 de cp aveau transmisie cardanica, iar cele cu motoare de 40 cp aveau transmisie prin lant. Bineinteles, toate automobilele erau fabricate sub licenta firmei Westinghouse.

La fabrica Marta se mai produceau   motoare pentru utilaje feroviare, autobuze cu şi fără etaj, camioane de trei şi cinci tone, iar din 1910 a începutut producţia de autoturisme mici, de patru cilindri, care avea între 20 şi 40 cai putere, cu transmisie prin cardan sau transmisie prin lanţ.

 

 

 

Istoria auto a Romaniei

Angajatii uzinei Marta din Arad, in anul 1908

 

 

Istoria auto a Romaniei

Istoria auto a RomanieiIstoria auto a RomanieiIstoria auto a Romaniei

 

MARTA – Primul automobil produs pe teritoriul de azi al ţării noastre.

 

 

 

Istoria auto a Romaniei

 

Autobuz MARTA construit la Arad

 

Până în anul 1912 s-au produs la Arad 150 de autoturisme, dar în același an Westinghouse a intrat în faliment, iar fabrica a fost preluată de AUSTRO DAIMLER.

Istoria auto a Romaniei

Auto Daimler fabricat la Arad

 

După preluare, aici se fabricau sub licenţă mașini Austro Daimler, tot cu numele de Marta.

Se bucura de un succes deosebit mai ales Marta Taxi, o mașină cu patru cilindri de 2.500 cmc, cu o putere de 18 sau 22 CP, care erau exportate în toată Europa Centrală.

 La Arad s-au fabricat circa 650 de masini şi autobuze marca Daimler, iar la începutul Primului Razboi Mondial producţia de automobile r s-a intrerupt, uzina axându-se pe producerea motoarelor de avion.

La Arad, în anul 1936, încă mai circula un astfel de automobil Marta, care avea peste un milion de kilometri parcurși!

 În anul 1918, după terminarea războiului, Transilvania s-a alăturat  Regatului României, iar legătura cu firma Daimler s-a rupt.

MARTA și Fabrica de vagoane WEITZER au fost unite în SOCIETATEA ASTRA.

Marta se numea de acum Fabrica de Motoare și producea autoturisme, camioane, stropitoare, cu motoare pe benzină și gaz metan.

După proiectul inginerului Ștefan Protopopescu aici  s-a  fabricat un avion de recunoaștere, numit ASTRA-PORTO, care avea motor HISPANO-SUIZA de 300 CP. Armata Română a comandat 25 de bucăți şi tot la comandă au mai fost construite câteva autobuze luxoase, cu motor de 4 cilindri, de 8.000 cmc.

În anul 1926 fabrica s-a desființat, s-au demontat utilajele și au fost transportate la Brașov, unde s-a înființat INTREPRINDEREA AERONAUTICĂ ROMÂNĂ (IAR), ai cărei ingineri au contribuit ulterior la fabricarea automobilului de la Reșița.

După autoturismele MARTA de la Arad, până la automobilul  Dacia fabricat la Piteşti începând din anul 1966, istoria maşinilor româneşti a mai cunoscut episodul construirii automobilelor Malaxa la Reşiţa, în 1945.

Aici s-a produs timp doi ani, între 1945-1947, o maşină echipată cu un motor de trei cilindri de 30 cai putere, care avea să se bucure de un real succes. 

La aceea vreme nu era puţin lucru ca un autovehicul să atingă o viteză  de 120 km/h şi să aibă un consum de zece litri la suta de kilometri. Autoturismul Malaxa avea aceste calităţi.

În această perioadă, pe poarta fabricii de la Reşiţa au ieşit 1.600 de maşini. Producţia a fost oprită în 1947, odată cu începutul sovietizării ţării. Producţia şi linia de asamblare a fost dusă în Rusia, la Podgorye, astăzi în Belarus.

Se spune că Leonid Brejnev, ajuns mai târziu conducătorul Uniunii Sovietice, a fost cel care a decis să mute această fabrică românească în URSS , confiscând-o pur şi simplu, după ce a făcut o călătorie la Sofia cu o maşină Malaxa, care l-a impresionat.

 

 

 

malaxa

 

 

Autoturismul Malaxa putea transporta până la șase persoane, avea caroseria cu o formă aerodinamică foarte elegantă, portbagajul în partea din faţă sub capotă, unde se afla și roata de rezervă şi oferea un nivel înalt de confort.

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/10/05/dosare-istorice-cum-a-fost-furat-de-eliberatoriisovietici-modelul-primului-automobil-produs-in-romania-2/

 

 

Surse: 

https://www.4tuning.ro/old-school-cars/primele-automobile-din-romania-istoria-masinilor-din-tara-noastra-22141.html

http://specialarad.ro/marta-sau-malaxa-care-a-fost-primul-automobil-romanesc/

21/07/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

DOSARE ISTORICE. CUM A FOST FURAT DE “ELIBERATORII” SOVIETICI MODELUL PRIMULUI AUTOMOBIL PRODUS IN ROMANIA

 

 

AUTOTURISMUL MALAXA – mândria  industriei României postbelice, furată de sovietici !

 

malaxaMalaxa a fost un automobil românesc construit în 1945 la Reșița în fabricile industriașului român Nicolae Malaxa, al cărui nume îl poartă.

Proiectul autoturismului aparține unu grup de ingineri și tehnicieni de la uzinele A.S.A.M., Malaxa din București și IAR din Brașov, conduși de ing. Petre Carp.

Mașina avea un motor cu 3 cilindri în stea, cu răcire forțată cu aer, capabil să dezvolte 30 CP.

Soluția constructivă era “totul în spate”, motorul formând un tot cu diferențialul și cutia de viteze.

Greutatea motorului era de 80 kg, iar ansamblul cu diferențialul și cutia de viteze ajungea la 150 kg.

Pentru a asigura răcirea motorului, între plafon și acoperiș era lăsat un spațiu pentru canalizarea aerului necesar.

Aerul era captat din față, de deasupra parbrizului și era canalizat prin acoperișul cu pereți dubli, cu ajutorul unui ventilator, care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator.

 

 

Automobilul Malaxa oferea un nivel înalt de confort și putea transporta până la șase persoane.

Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din față, sub capotă, unde se afla și roata de rezervă.

Prinderea caroseriei pe șasiu se făcea prin tampoane de cauciuc de 10 cm. grosime, ceea ce-i dadea vehicolului un confort in mers neegalat de alti fabricanti.

Viteza maximă era de 120 km/h si un consum de benzină de 10 l/100 km.

S-au produs cam 800 de automobile pe an, intre 1945 si 1947.

Sfarsitul subit al acestui automobil a avut loc la Sofia, in Bulgaria, in decembrie 1947, cand un fost comisar politic militar, secund, sub comanda primului politruk, Nichita Hrusciov (1894- 1971) pe frontul ucrainean, ambii sub comanda generalului Radion Malinovski (1898-1967), a primit misiunea sa formeze cadrele politice in Armata Bulgariei.

Numele acestui general – maior, era Leonid Brejnev (1906-1982), fiind insotit de colonelul Vladimir Semiciastnii (1924-2001).

Generalul bulgar Stoico Blagoev (1921- 2000), i-a condus pe inaltii oaspeti sovietici cu un automobil Malaxa 1946.

Generalul Brejnev a fost atat de impresionat de acel automobil, incat a chemat Kremlinul la telefon si a cerut mutarea uzinei in URSS, astfel ca in România, nu s-a putut trece la producţia de serie. Producţia a fost oprită şi linia de asamblare a fost mutată în Rusia, la Podgorye.

  Dar treburile lui Leonid Brejnev legate de romani, nu s-au terminat aici …

In anul 1952, Stalin il numeste prim secretar de partid in Republica Socialista Sovietica Moldova, unde se ocupa intens de deportarea romanilor in Siberia.

Avand un renume de o brutalitate feroce, niciodata direct, mereu prin subalternii sai, a inceput sa-si faca o colectie de automobile cu aprobarea tacita a lui Stalin.

La Chisinau, a transformat institutul de teologie intr-un garaj in care isi tinea cele 50-60 de automobile confiscate de peste tot. Subalternuii sai, Vladimir Semiciastnai (1924-2001) si Yuri Andropov (1914-1984), vor deveni  alternativ, sefii KGB-ului.

Obsesia lui Yuri Andropov (1914-1984) “macelarul Budapestei” cu dizidentii si cu cei “bolnavi psihic”, oameni ce aveau dubii despre comunism, a fost legendara, reconstruind gulagurile lui Stalin, unde trimitea mii de oameni la moarte.

El e cel ce a “inventat” detentia politica in spitale psihiatrice.

Leonid Brejnev insista ca demnitarii straini, din vest, sa-i faca cadouri, pentru colectia lui de automobile.

Asa se face ca in 1982, anul in care a murit, avea peste 1.000 de automobile clasice.

Probabil ca in colectia acestuia exista si un Malaxa de fabricatie romaneasca, din anul 1946.

 Copiii lui au incercat sa le vanda, dar Mihail Gorbaciov le-a declarat ca facand parte din patrimoniul national, in 1988.

Asa a iesit din istorie automobilul Malaxa.

 

Surse: rbnpress.info, ziare.com. ro, wikipedia.org, unimedia.info md.

05/10/2013 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: