CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Statutul Minoritatilor- un proiect de lege anti-naţional, antieuropean şi anti-constituţional.

 

De ce Statutul Minorităţilor este un proiect anti-national,  anti-constitutional şi antieuropean. ANALIZA

 

Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, analizând cu responsabilitate situaţia creată prin reluarea dezbaterii în Parlamentul României a proiectului legii Statutului minorităţilor naţionale şi consecinţele grave ce le-ar avea adoptarea lui în forma redactată de U.D.M.R., îşi exprimă îngrijorarea şi solicită atât partidelor din coaliţia guvernamentală cât şi celor din opoziţie să nu voteze acest proiect de lege în forma sa actuală.

Reafirmăm punctul nostru de vedere, însuşit de formaţiunile politice şi civice româneşti din judeţele Covasna şi Harghita prin Memorandumul din 1 noiembrie 2005, conform căruia acest proiect de lege impus de U.D.M.R. contravine flagrant Constituţiei României şi dreptului internaţional, urmărind introducerea în dreptul intern a drepturilor colective şi a conceptului de autonomie culturală, nerecunoscute de dreptul internaţional, fiind un demers legislativ incompatibil cu spiritul, valorile şi tendinţele europene actuale care promovează interculturalitatea, unitatea în diversitate şi nu separatismul şi segregarea pe criterii etnice.

În forma sa actuală, în proiect, sunt utilizate unele sintagme inexistente în legislaţia europeană ca „drepturi colective”, „comunitate naţională” şi sunt inventate unele instituţii etnice cu atribute inerente statului, dar nu minorităţilor;

Proiectul aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor persoanelor ce aparţin minorităţilor etnice ca drepturi colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, delegarea competenţelor autorităţii statului la nivel central şi local către organe alese pe criterii etnice.

În forma sa actuală proiectul de lege are drept scop reglementarea statutului minorităţii maghiare în zonele în care aceasta este majoritară sau are o pondere importantă şi mai puţin de a reglementa cadrul naţional al „problemei”.

Printre altele, proiectul ignoră cu desăvârşire asigurarea protecţiei persoanelor de naţionalitate română, aflate în minoritate în ariile locuite preponderent de minorităţi naţionale.

Exemplul tipic este Harghita şi Covasna unde, dacă s-ar adopta în forma actuală, proiectul ar duce la crearea de jure a unui stat în stat, guvernat de U.D.M.R., ceea ce contravine tuturor legilor şi convenţiilor europene.

Atunci când vor vota, parlamentarii trebuie să aibă în vedere şi efectele nefaste în climatul psiho-socio-cultural şi uman pe care le-ar putea avea aprobarea acestui proiect asupra românilor din Covasna şi Harghita, care se văd abandonaţi de statul român şi consideraţi „pierderi colaterale”, inevitabile, în procesul de tranziţie şi de integrare în Uniunea Europeană;

Lege organica, fundamentala – in cazul votarii ei în Parlament – pentru prezentul si viitorul statului român, ea  stârneşte aprinse discutii  privind soarta natiuni, impunandu-se, din partea guvernului actual, stoparea “continuării procesului de pierdere a autorităţii statului român pe o parte insemnată din inima teritoriului sau naţional”, cu referire la judeţele Harghita, Covasna si Mures.

Continuându-se politica actuala, antinationala, se va ajunge, incetul cu incetul, la “renunţarea, de catre statul roman, la unele componente ale functiilor sale suverane in zonele unde etnicitatea este alta decat cea română”. Adica, treptat-treptat, statul român renunţă la autoritatea lui în “acele zone unde are deficit de reprezentare”.

Astfel, asistam astazi la “curioase abandonuri istorice si la momentul in care statul se retrage din fata propriilor raspunderi”.

Mai altfel spus, este vorba despre “neputinţa statului român de a se proteja de el însuşi, să-şi mai indeplinească funcţiile sale” – spunea prof. univ. Radu Baltasiu.

Legea minoritatilor, in actuala forma, instituie “un guvernamant al minoritatilor nationale din România. Ca istoric, ca fiu al tatalui si nepot al bunicului meu, nu-mi vine sa cred ca partidele politice românesti nu pot sa găseasca o solutie, împreună, ca să păstreze coeziunea statului român, să ofere independenţa naţională” – afirma, cu acel prilej, academicianul Dinu C. Giurescu.

De ce ridica atâtea obiecţii proiectul Legii Statutului minoritătilor naţionale?

O spune chiar un maghiar din România – scriitorul Hajdu Gyõzõ, presedintele Asociatiei Culturale de Prietenie “Együtt – Impreuna”:

“Legea ar urma sa confere legitimitate autocratiei, dictaturii si monopolului asupra minoritatilor nationale din partea singurului partid etnic: Uniunea Democrata Maghiara din România”.

Cum s-a născut acest ciudat, periculos si amenintator proiect, cu un deceniu si jumătate în urma, năşit de catre “politicienii-jurişti ai UDMR”?

El a fost inclus, ca prioritate, “în programul de guvernare al Aliantei D.A., ajunsa la putere în anul 2004”, sub guvernarea lui Constantin Anton Calin Popescu Tariceanu, în care, ca de obicei, UDMR avea reprezentanti in scaunele inalte ale demnităţilor.

 

Deci, nu avem nevoie noi, romanii, de orice fel de lege, la intamplare, cu consecinte catastrofale pentru unitatea statala, ci una elaborata in spiritul normelor Comisiei de la Veneţia, al forului juridic al Unitatii Europene si, bineinteles, al Constituţiei României!

La  nivel naţional, unele dispoziţii ale proiectului pot conduce, prin consecinţele lor, la construirea unei realităţi dominată de existenţa separată a minorităţilor naţionale, punctele de legătură dintre acestea şi populaţia majoritară urmând să fie reduse la minimum.

Proiectul introduce autonomia politică sub forma autonomiei culturale; faptul că organizaţii ale minorităţilor naţionale sunt investite cu autoritatea publică are drept consecinţă dobândirea de către acestea a caracteristicilor esenţiale ale autorităţii politice statale.

Această prevedere, a delegării competenţelor şi autorităţii statului român unor organizaţii, asociaţii sau altor organisme de natură exclusiv etnică, este o idee cu consecinţe sociale, culturale şi psiho-morale greu de evaluat.

De fapt, în spatele autonomiei culturale se află dorinţa U.D.M.R. de a legaliza de jure autonomia teritorială – care funcţionează de facto în Covasna şi Harghita – în condiţiile dezinteresului autorităţilor statului român care au abandonat această zonă la cheremul acestei uniuni culturale, care, fără a avea măcar statutul legal de partid politic, autoguvernează perpetuu după propriile interese etnocentriste, cu ignorarea voinţei şi intereselor legitime ale comunităţii româneşti.

Obiectivul principal al acestui proiect de act legislativ îl reprezintă obţinerea cu orice preţ a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, obiectiv pentru care autonomia culturală este, după cum nu se sfiesc să o declare, un pas decisiv.

 

 

 

 

 

 

Printre aspectele prevăzute în proiectul de lege privind „Statutul minorităţilor naţionale din România” se regăsesc o serie de concepte care, în eventualitatea adoptării legii, ar facilita separatismul pe criteriu etnic, precum:
– descentralizarea învăţământului, într-o formulă care să permită constituirea unui sistem paralel de învăţământ în limba maternă, scos practic de sub autoritatea statului român.

Un rol important în acest sens îl va avea Consiliul Naţional al Autonomiei Culturale – C.N.A.C. – (autoritate administrativă autonomă), care va avea puteri discreţionare de decizie în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului paralel de învăţământ în limba maternă, gestionarea bugetului şi exercitarea controlului financiar;
– folosirea limbii minorităţii naţionale (scris şi oral) în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale, în serviciile publice deconcentrate, precum şi în şedinţele consiliilor locale şi judeţene;
– autonomia culturală, prin care reprezentanţii minorităţilor naţionale ar urma să capete competenţe decizionale în problemele privind identitatea culturală, lingvistică şi religioasă, prin consiliile alese de către membrii săi.

De asemenea, C.N.A.C. va aviza numirea conducerii instituţiilor publice de cultură ale minorităţii naţionale.
Proiectul legislativ adoptă un punct de vedere centrat nu pe individ ci pe colectivităţi, „comunităţile naţionale”, abordare ce contravine normelor dreptului internaţional în materie, încălcând, totodată, ordinea juridică constituţională şi valorile fundamentale ale statului român.

Nicio convenţie internaţională nu acordă minorităţilor etnice dreptul la autonomie sau la autodeterminare.

Unele dispoziţii ale proiectului pot conduce, prin consecinţele lor, la construirea unei realităţi dominată de existenţa separată a minorităţilor naţionale, punctele de legătură dintre acestea şi populaţia majoritară urmând să fie reduse la minimum.

În textul proiectului de lege se regăseşte în repetate rânduri noţiunea de comunitate naţională ca sinonim pentru minoritate etnică.

Semnificaţia acestei înlocuiri este aceea că separatiştii maghiari nu se consideră o minoritate ci o comunitate, un popor care trăieşte pe pământul său natal şi care are dreptul la autonomie.

Raportat la zona denumită „Ţinutul secuiesc”, ei nu se consideră o minoritate nici din punct de vedere numeric.

În plus, „comunitatea” presupune şi un teritoriu, autodefinirea în acest fel reprezentând un pas către revendicare autonomiei teritoriale.

Aşadar, se urmăreste adoptarea unui “act normativ” care “să legifereze, practic, seria de acţiuni si provocări fără scrupule, săvarşite de 20 de ani, de către unii lideri din conducerea la vârf a UDMR, împotriva României si a Constituţiei”.

Acestora li se adaugă un sustinut război de imagine, dus impotriva României, de cei care ar dori marirea Ungariei ciuntind din teritoriul românesc! 

UDMR a dorit si doreste mereu sa ajungă – asa cum scrie Hajdu Gyõzõ in articolul “Un proiect de lege inacceptabil, antieuropean si antidemocratic” – la “borcanul cu miere”, pentru a ignora, in continuare, Constitutia si legile tarii.

Spera s-o facă si mai mult prin adoptarea Legii Statutului minoritatilor nationale.  Obiectiile serioase fata de acest proiect de lege se refera, mai ales, la exercitarea autonomiei culturale, prin “transferul practic al unei parti din atributiile decizionale ale statului roman catre liderii politici ai UDMR”, asupra domeniilor educaţiei si culturii minorităţilor, organizarii şi administrarii institutiilor, numirii directorilor, numirilor în ministerele Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Culturii si Patrimoniului National. Consiliul National al Autonomiei Culturale (CNAC) devine, astfel, un real pericol, prin supraputeri date UDMR, CNAC putand dobândi “acte normative prin care i se pot delega competente în viaţa socio-culturală”, mergându-se până la “modul de distribuire a fondurilor bugetare pentru minorităţi.

 „Sunt  nazuinte discriminatorii, cu scopul de a sluji propriilor interese ale UDMR”, pe care le doreste adoptate, cu orice pret, pana la sfarsitul sesiunii actuale, in Parlamentul României, apelând la santajul politic.

Dorita de ei Lege a Statutului minoritatilor “neaga prevederile de baza ale Constitutiei”, prin care Romania-i definita “stat national unitar si indivizibil”, centrandu-se pe sintagma “comunitaţi naţionale”, “nu pe individ sau persoana”, contravenind, astfel, dreptului international care “exclude orice demers/initiativa de a obtine drepturi de natura colectiva”.

Si un amanunt demn de retinut: lipsesc, din proiectul de lege, care prevede doar drepturi pentru minoritati, “obligatiile tuturor cetatenilor romani, loiali statului”. Or, minoritatile “nu pot beneficia de nicio exceptie, de niciun avantaj si de niciun privilegiu”.  

Sunt, asadar, suficiente argumentele ca Legea Statutului minoritatilor nationale (de fapt, pentru o singura minoritate – cea maghiara!) să nu fie adoptata în Camera Deputatilor in forma propusa de UDMR.

Ea reglementeaza, asa cum poate constata oricine, autonomia culturala si drepturi colective.

Folosind teritorialitatea ca element fundamental al exercitarii drepturilor colective, se urmareste, de fapt, crearea unor institutii etnice paralele cu cele ale statului roman, prin care sa poata fi posibil “un transfer de suveranitate de la majoritate la minoritate”, ceea ce constituie un pas decisiv spre realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

 Este necesara supunerea, cum este si firesc, dezbaterii Parlamentului Romaniei, iar aceasta doar dupa “aparitia reglementarilor unitare ale Uniunii Europene in problema minoritatilor nationale”, stiut fiind ca UE nu agreeaza, in niciun caz, sub niciun motiv, solutia drepturilor colective.

Se mai impune ca, la dezbaterea proiectului, in cadrul Comisiei pentru Drepturile Omului si Minoritati, sa participe si reprezentantii mediului academic si ai Forumului Civic al Romanilor din Harghita, Covasna si Mures.

Totodata, inainte de demersurile din Camera Deputatilor, o comisie parlamentara trebuie sa faca o ancheta în judetele Harghita, Covasna si Mures, “pentru a cerceta aspectele privind disoluţia statului român, discriminarea, marginalizarea si asimilarea romanilor in cele trei judeţe, precum si activitatea organizatiilor maghiare de extrema dreapta, care actioneaza nestingherite în spaţiul public românesc.”

Oamenii puterii actuale să nu uite că viitorul ţării “se află în faţa părţii responsabile a clasei politice româneşti”!

 

Surse:

18/07/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Raspuns dat lui László Tőkés de Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş

Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş ii raspunde extremistului maghiar László Tőkés

Sfantu Gheorghe, Romania/Romanian Global News   

duminică, 25 iulie 2010

Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş ii raspunde extremistului maghiar László Tőkés

„Faţă de noile declaraţii iresponsabile şi provocatoare, de incitare a populaţiei de etnie maghiară din Arcul Intracarpatic de a obţine prin forţă autonomia teritorială a aşa-zisului „ţinut secuiesc”, formulate recent de pastorul László Tőkés la Tuşnad, Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş îi transmite europarlamentarului „român” următorul răspuns”, se arata intr-o pozitie publica a organizatiei care reprezinta pe cei 400.000 de romani din Covasna, Harghita si Mures, preluata de Romanian Global News.

„Situaţia din zona Covasna, Harghita, Mureş nu are nimic comun cu cea din Kosovo, nici din punct de vedere istoric, nici al poziţiei geografice, sau al implicaţiilor geopolitice, nici al structurii etnice şi confesionale a locuitorilor, ca să nu mai vorbim de cadrul legislativ şi instituţional al asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Din punct de vedere istoric, încă de la aşezarea lor, în curbura interioară a Carpaţilor, dintodeauna locuita de daci, romani si mai apoi romani, dovada fiind numarul impresionant de cetati dacice si castre romane, secuii şi maghiari au trăit şi trăiesc înconjuraţi si impreuna cu populatie romaneasca, cu care au avut relaţii fireşti, atât la nivelul liderilor, cât şi la cel al oamenilor de rând.

Generaţii de secui şi de maghiari din Arcul Intracarpatic, şi-au găsit rosturi profesionale, împlinindu-şi destinul în Moldova şi Muntenia, iar apoi în Regatul României, bucurându-se de ospitalitate, înţelegere, sprijin şi de o percepţie foarte bună din partea românilor. La rândul lor, datorită faptului că trecătorile din Carpaţi au însemnat întotdeauna „drumuri cu două sensuri de circulaţie”, mulţi români stabiliţi în această parte de ţară, de-a lungul timpului, şi-au adus contribuţia la prosperitatea comunităţilor locale şi a binelui public. Continuarea demersurilor pentru obţinerea autonomiei teritoriale şi formarea unei enclave etnice, în inima României, conduce inevitabil la reactivarea în mentalul colectiv românesc a dimensiunilor procesului de asimilare la care au fost supuşi, de-a lungul vremii, românii din zonă, proces care a condus la dispariţia a zeci de comunităţi româneşti şi la transformarea aşa-zisului „ţinut secuiesc” într-un adevărat „cimitir” al românilor, realitate consemnată de documentele de arhivă şi pusă în evidenţă de zecile de biserici ortodoxe şi greco-catolice dispărute.

La toate acestea se adaugă epurările etnice şi celelalte momente de teroare şi maximă intoleranţă, faţă de români, în perioada administraţiei maghiare, instalată după Dictatul de la Viena, în timpul experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare şi în perioada ce a urmat evenimentelor din decembrie 1989. Mult trâmbiţata autonomie secuiască, în toate timpurile, a însemnat pentru românii din zonă asuprire, umilinţe, intoleranţă, şi în cele din urmă asimilare.

Din punct de vedere economic, de sute de ani, economia locală a celor trei judeţe, este complementară cu cea a localităţilor de peste Carpaţi.

Sunt cunoscute efectele dramatice asupra locuitorilor zonei, cauzate de războiul vamal, intervenit între Regatul României şi Austro-Ungaria, la sfârşitul secolului al XIX-lea, sau pierderile incalculabile ale staţiunilor balneare locale, în lipsa turiştilor de peste munţi, ca să dăm doar două exemple. Întreg sistemul economic, de transport, comerţ,  turism şi prestări servicii este legat „ombilical” de complexul economic naţional; de la sistemul energetic, la reţeaua de căi ferate şi drumuri naţionale, la cea de alimentare cu gaz metan, de la sistemul bancar, la sistemul de sănătate şi asigurări sociale.

Să reamintim faptul că funcţionarea unităţilor administraţiei publice locale este asigurată de o importantă susţinere financiară de la bugetul central de stat, în lipsa căreia activitatea instituţiilor publice locale nu ar fi posibilă.

Din perspectivă politică, „modelul românesc de relaţii interetnice”, este unanim apreciat la nivel internaţional, deoarece se bazează pe legislaţia şi practica europeană care promovează ideea de convieţuire, în sensul de valoare socială constând în acceptarea alterităţii şi promovarea înţelegerii şi cooperării.

Actualul cadrul legislativ şi instituţional românesc asigură persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la învăţământ, cultură şi religie în limba maternă, drepturi care asigură păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale specifice. Acceptarea funcţionării şi participării la viaţa publică românească, a „uniunii culturale” – UDMR şi a partidelor pe criterii etnice, a condus la existenţa de facto a autonomiei pe criteriul etnic, în judeţele cu populaţie de etnie maghiară numeric majoritară, judeţe în care românii numeric minoritari au nevoie de asigurarea cadrului necesar păstrării şi afirmării identităţii lingvistice, culturale şi confesionale.

Dacă şi până acum autorităţile publice locale controlate perpetuu de liderii maghiari au avut acest comportament discriminatoriu şi discriminant faţă de români, întrebarea legitimă este care ar fi situaţia acestora după statuarea autonomiei pe criteriul etnic.

 Intensificarea demersurilor separatiste şi autonomiste ale liderilor maghiari, nu pot rămâne fără urmări negative asupra maghiarilor din cele trei judeţe şi din întreaga ţară, urmări dintre care amintim: consecinţele negative asupra aprovizionării şi desfacerii produselor firmelor comerciale din zonă, în relaţiile acestora cu firmele partenere, din întreg spaţiul românesc; prezenţa şi activitatea numeroşilor funcţionari şi înalţi funcţionari publici de etnie maghiară, stabiliţi în Bucureşti, în urma participării UDMR-ului la guvernarea ţării; crearea unor situaţii de disconfort pentru miile de studenţi de etnie maghiară care studiază în principalele centre universitare ale ţării; funcţionarea normală a extensiilor universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Sibiu ş.a. existente în principalele oraşe din cele trei judeţe, a căror principali beneficiari sunt tinerii de etnie maghiară din aceste judeţe; situaţia „delicată” a cetăţenilor de etnie maghiară care locuiesc în celelalte judeţe din România, în relaţiile cu vecinii şi colegii lor de muncă – populaţie care reprezintă peste jumătate din numărul total al cetăţenilor români de naţionalitate maghiară, din întreaga ţară; buna convieţuire a membrilor familiilor etnic-mixte, familii care numai în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, depăşesc cu mult 10.000 de cupluri.  

Nu trebuie neglijată nici reacţia societăţii româneşti, forţa solidarităţii românilor din ţară şi din străinătate şi nici reactivarea forţelor naţionaliste din societatea românească care sunt hotărâte să dea replica cuvenită susţinătorilor proiectelor autonomiste, iredentiste şi secesioniste.

Situaţia din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, nu se aseamănă cu cea din Kosovo, nici din punct de vedere demografic. Astfel, potrivit datelor Recensământului populaţiei din 2002, în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, populaţia de naţionalitate română şi de alte etnii decât cea maghiară, reprezintă 40% din totalul populaţie celor trei judeţe, la care se adaugă aproape 50.000 de persoane membrii ai familiilor etnic mixte şi persoane cu dublă ascendenţă identitară, fie de naţionalitate română şi care aparţin „bisericilor istorice maghiare”, fie de etnie maghiară şi care aparţin bisericilor tradiţionale româneşti. În aceste condiţii orice proiect politic care vizează viitorul acestor judeţe nu poate face abstracţie de voinţa celor 400.000 de români din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

Din perspectivă geopolitică, constituirea unei enclave în zona Covasna – Harghita – Mureş nu va fi benefică pentru maghiari şi niciodată acceptată de români.

 Niciun partid politic românesc, nu va accepta ca în mijlocul României să se formeze o enclavă etnică, în care patrimoniul cultural românesc, istoria şi limba română, valorile şi simbolurile româneşti, să fie periclitate, iar românilor să le fie încălcate drepturile fundamentale.  

Într-o Europă, în care libertatea de mişcare a persoanelor este o realitate cotidiană şi un mare câştig pentru toţi cetăţenii continentului, Statul Român nu va putea accepta niciodată ca, în enclava etnică a aşa-zisului „ţinut secuiesc”, românii să fie discriminaţi şi marginalizaţi, imputându-li-se vina că urmăresc „schimbarea structurii etnice” şi „românizarea pământului secuiesc”.  

Realităţile istorice şi cele actuale, din această parte de ţară, ne arată că maghiarii de aici nu se vor afirma împotriva românilor, ci numai cu acordul lor şi împreună cu ei. Este în interesul tuturor locuitorilor din această parte de ţară ca, atât liderii politici cât şi societatea civilă şi mass-media să acţioneze pentru transformarea zonei dintr-una apreciată ca având „deficit de stabilitate”, într-o regiune cu o capacitate de absorbţie geopolitică în care caracterul multietnic şi pluriconfesional să asigure atenuarea asperităţilor de orice fel şi valorificarea superioară a resurselor şi potenţialului uman şi material din zonă, în interesul tuturor locuitorilor acesteia şi a generaţiilor viitoare.  

Domnule cetăţean român, europarlamentar român şi vicepreşedinte al Parlamentului European din partea României, chiar nu vă arde Ordinul Steaua României de pe piept? Chiar doriţi să porniţi un război între maghiari şi români? Domnule pastor creştin László Tőkés, aţi uitat ce aţi învăţat la facultatea de teologie despre legea lui Isus Hristos? Chiar nu vă mai amintiţi care este aceasta  Sau slujiţi altui stăpân?”

Sursa:Romanian Global News

25/07/2010 Posted by | POLITICA, PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Laszlo Tokes se suceste gratios:”Nu dorim independenţa secuimii, suntem loiali statului român”

Laszlo Tokes o dă la întors: Nu dorim independenţa Secuimii, suntem loiali statului român

Vicepreşedintele Parlamentului European Laszlo Tokes neagă că ar fi incitat la manifestaţii de stradă pentru obţinerea autonomiei maghiarilor.

Spune că mitingurile sunt perfect legale şi că nu preşedintele Traian Băsescu nu i-a încurajat niciodată, ba chiar a fost nepoliticos, atunci când a spus că ungurii nu vor avea autonomie.

„Este o interpretare greşită că eu am vorbit de independenţa Ţinutului Secuiesc, este vorba de autonomia acestuia.

Noi contrar celor din Kosovo nu dorim independenţă, ci vrem autonomie. Chiar domnul Băsescu a propus cu ani în urmă autonomie pentru Kosovo”, a declarat europarlamentarul UDMR Tokes Laszlo, la Realitatea TV.

Acesta neagă că ar fi incitat la manifestaţii de stradă: „Este o exagerare. Nu am lansat niciun fel, ci fiind vorba despre instrumentele care ne stau la îndemână, am spus că putem ţine o demonstraţie pe stradă în ultimă instanţă, deoarece dreptul la adunare este dat de Constituţie.

 Cred că premierul Emil Boc nu a fost informat bine, noi ne ţinem de prescripţiile legalităţii din ţară noastră, suntem cetăţeni loiali ai României.

În toată Europa există autonomii democratice. Mitingul este un instrument legal de a ne exprima protestul. O vom face dacă este nevoie în mod paşnic, dar nu cred că ne va fi nevoie, având în vedere că mâine vine aici preşedintele Traian Băsescu şi putem cădea de acord.pe anumite chestiuni. Domnul preşedinte este un adevărat om de stat, este un european, îşi poate da seama ce este permis în Europa.”

Tokes a criticat atitudinea duplicitară a UDMR: „Are un discurs ambiguu despre autonomie, vorbeşte altfel către români şi altfel către maghiari, nu trebuie luaţi în considerare.

Nouă ne spun că sunt de acord în privinţa autonomiei, că sunt de partea interzicerii minieritului cu cianurii, dar atunci când fac declaraţii în faţa majorităţilor, spun altceva.”

Vicepreşedintele Parlamentului European a dat şi exemple: „Nu vorbesc în nume personal, ci sunt preşedintele CNMT, o organizaţie cu statut juridic şi exprim voinţa unor largi mase populare ale maghiarilor.

Pe de altă parte chiar şi programul UDMR conţine ca scop principal autonomia de trei trepte ale maghiarilor din România. Există în Europa chiar în statele membre ale Europei Unite care au statut de autonomie teritorială etnică. Nu dorim nimic din ceea ce este acceptat în Europa.

Tirolul de Sud, insula Aaland din Finlanda, limba suedeză din Finlanda este a doua limbă oficială a ţării. Chiar potrivit regionalismului şi subsidiarităţii, Ţinutul Secuiesc are dreptul să devină o regiune aparte, pe baze istorice.”

Tokes a insistat pe ideea că maghiarii nu vor independenţă: „Noi respectăm în întregime integritatea statului român, nu vrem independenţă şi secesiune. Statutul aparte al Secuimii ar fi şi pentru folosul românilor.

 Vă implor şi mă adresez politicului românesc: aveţi o prejudecată faţă de autonomie. Trebuie să ne înţelem şi să purtăm un dialog. Nu putem săvârşi autonomie fara de sprijinul Parlamentului.”

Pastorul reformat a insistat că nu a fost încurajat de preşedintele Traian Băsescu: „Domnul preşedinte nu a dat niciun semn de sprijin, ba dimpotrivă, a fost chiar nepoliticos atunci când ne-a spus că nu va fi niciodată autonomie.”

Tokes a lansat şi un apel: „Rog şi România să recunoască independenţa statului Kosovo, deoarece nu intră în contradicţie cu legile internaţionale.”

surse: Realitatea.net si Cugetul.ro

Vineri, 23 Iulie 2010

25/07/2010 Posted by | POLITICA, PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: