Cine cântă prohodul la moartea autonomiei secuiești dispărute în urmă cu un secol și jumătate?
Originea etnică a secuilor este viu disputată de istorici și antropologi. În decursul timpului, diverși cercetători i-au considerat pe secui ca descinzând, pe rând, din maghiari, sciți, huni , gepizi, avari , bulgarii de pe Volga, onoguri, kavari sau din kabardino-balkarii din Caucaz.
De altfel, o ramură a turcilor horezmieni (din Horezm sau Hwarizm; populație cu substrat iranic), numită în maghiară káliz și koromza/korozmin, a fost colonizată în scaunul secuiesc Șepși în jurul orașului Sfântu Gheorghe.
Un grupuscul etnic, numit barsil, a fost pus de unii cercetători pe seama grupului etnic burtas de la Volga, despre care mult timp s-a crezut că era o populație fino-ugrică mordvină (numită și bercelek), dar mai recent experții consideră că era un grup al populației alane (populație scito-sarmată, vorbitoare de dialect iranic). Barsilii care au ajuns în Transilvania au fost asimilați de secuii din zona Sovatei.
În secolul al VIII-lea, cronicarul armean Moise Chorenați (Movses Khorenatsi/Moses of Chorene) scria că barsilii se aflau într-o zonă a Volgăi numită „Bulgaria neagră”, unde se refugiaseră din calea hazarilor.
Wikipedia ro. scrie că etimologia cuvântului székely este controversată și neclară, cercetătorii oscilând între trei ipoteze principale
1) din numele tribului turcic ogur (oghur; dialectele „lir”) *s*k*l (pronunțat probabil [eskel, iskil] sau [eski]; în limba turcă„vechi”).
2) din numele tribului turcic oğuz (dialectele „șaz”) džikil, dzekil, cigil sau cikil din sud-vestul Asiei Centrale. Oșteni din acest trib sunt menționați în izvoare ca auxiliari ai forței militare a kavarilor.
3) din cuvântul szék („scaun”), cu sensul de “scaun de organizare judecătorească” și, prin extensie, o unitate administrativ-teritorială specifică secuilor și sașilor în Transilvania.
Deși aceasta este considerată a fi cea mai plauzibilă ipoteză, secuii erau denumiți cu variante ale acestui etnonim încă înaintea colonizării în Transilvania a sașilor, care au introdus termenul de „scaun” cu sensul de subdiviziune administrativ-teritorială.)
La recensământul efectuat în perioada 18-27 martie 2002, doar 532 de persoane s-au declarat că aparțin minorității secuilor din România.
Aceste 532 de persoane sunt acelea care cer autonomia minorității secuiești și a pământului secuilor (Székelyföld)?
Politicienii unguri cer autonomie pentru secui, un popor… care nu mai există !!!
În decursul timpurilor, deznaționalizarea secuilor s-a datorat exclusiv maghiarilor, și nu românilor! Ungurii sunt de altfel „specialiști” în chestiile astea…
Limba secuiască nu o mai vorbește nimeni !!! Care este cuvântul secuiesc echivalent pentru AUTONOMIE ???
Paradoxal este și faptul că partidele maghiare le cer românilor să le dea secuilor…autonomie!!
Adică, autonomia care le-a fost furată de fosta Administratie ungurească, atunci când a desființat Scaunele secuiești prin Lege, în anul 1876.
Atunci Budapesta le-a transformat în comitate, care nu mai aveau autonomie…
Tot prin Reforma administrativă UNGURESCA din 1876 au fost desfințate și Scaunele săsești.
Sunt documente oficiale, recunoscute de istorici din toată lumea !!
În anul 2018 am comemorat, cu toții… în România întregită, exact 142 de ani de la ”moartea” autonomiei Ținutului Secuiesc!
Prohodul autonomiei secuiești a fost cântat însa în ungurește… nu pe românește!
Atunci de ce nu bat politicienii autonomiști în poarta la Budapestei, întreabă infobrasov.net.?