Legendarul Mihăilă Gritta, minerul de la Roşia Montană care a cheltuit aproape două tone de aur pentru a ridica școli și biserici românești în Transilvania

Unica imagine cu Mihăilă Gritta (1762-1837), păstrată până în zilele noastre

Mihăilă Gritta a fost o personalitate uriașă, din păcate prea puțin cunoscut de generația actuală, nemenționat în cărțile de istorie, față de care avem datoria să-i cinstim așa cum se cuvine memoria, căci fără astfel de români autentici, astăzi ne-ar fi fost greu să vorbim despre românism în Transilvania.

  Roşia Montană este una din cele mai vechi şi însemnate localităţi din România.
Este atestată  documentar de aproape 19 secole, pe baza tăbliţei cerate XVIII, datată 6 februarie 131 p.Chr., consemnează https://www.dacoromania-alba.ro.
Aceasta tăbliță atestă pentru prima dată toponimul Alburnus Maior al localităţii Roşia Montană de astăzi, a cărei principală bogăţie a fost și este zăcământul său auro-argentifer, cel mai mare din Europa.
Din cele mai vechi timpuri, în acest ținut cupaţia de bază a locuitorilor a fost mineritul aurifer.
Minerul Mihăilă Gritta din Roşia Montană, o figură legendară a Munţilor Apuseni, a fost proprietarul minei care îi poartă numele -„Gritta”, unde a descoperit mult aur.

Legenda spune că, urmând sfatul unei vâlve* care a apăruse sub înfăţişarea unui moş cu barbă albă până-n brâu, „Gritta a pus fitilul, dând foc prafului negru, iar explozia ce a urmat a provocat halucinanta apariţie a unui aur curat, greu şi frumos, cum rar s-a mai văzut într-o baie din Roşia”.
La întrebarea vâlvei, ce are de gând să facă cu atâta aur, minerul Mihăilă Gritta a răspuns: ”O dragul meu şi al lui Dumnezeu, e mult darul aflat, dar pentru scopul meu este puţin! Să nu crezi însă că spre desfătarea mea râvnesc după bunuri lumeşti, nu dragul meu ortac… alta e ce mă frământă pe mine. Văd neamul meu în jugul robiei, văd că românilor le este închisă calea la şcoli, şi unicul scut al limbii şi legii noastre este casa lui Dumnezeu. Toată şcoala românilor e biserica… şi numai sub scutul altarului avem pază a ne păstra limba şi datinile strămoşeşti. Acum dar, ortace dragul meu, mă vei pricepe că dorul inimei mele e acela să zidesc biserici… Cât se va ajunge din acest aur, tot îl voi împărţi până la ultimul gram…”.
Într-o lucrare publicată la Timişoara, în anul 1928 sub titlul: „Producţia aurului şi reforma monetară” dr. Pamfil Ciobanu, precizează că aurul extras de Mihăilă Gritta a fost de „17 măji metrice”, egal cu 1700 kg, scos din mina aflată în Cetatea romanilor.

Peste drum de mină, inimosul român a ridicat o cruce cunoscută sub numele de „Crucea lui Gritta”.

Istoria ne arată că în jurul anului 1700 s-a produs dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania și unirea cu Biserica Romei, fapt care a dus la apariția în această zonă a Bisericii Române Unite cu Roma sau cum se mai spune, Biserica Greco-Catolică.

Timpurile erau grele pentru românii din Transilvania în secolele XVIII și XIX, Cancelaria imperială austro-ungară pornind tăvălugul deznaționalizării lor metodice.

Bisericile ortodoxe erau trecute prin decret imperial în proprietatea proaspătului apărut cult greco-catolic, în timp ce școlile cu predare în limba română erau închise și scoase în afara legii.

În urma recensământului imperial din acea perioadă, s-a stabilit că 84% dintre românii ardeleni erau ortodocși, însă cu toate acestea, bisericile, în cea mai mare parte, s-au dat greco-catolicilor, chiar dacă în unele sate erau doar 3 sau 4 credincioși declarați.

La Roșia Montană, recensământul generalului Bukow din 1761 găsește doar 16 familii greco-catolice și 739 de familii ortodoxe.

Cu toate acestea, singura biserică ortodoxă din Roșia Montană, cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”a fost trecută prin ordin imperial în anul 1771 la cultul greco-catolic, împreună cu preotul de atunci, Petru Dib.

Astfel, românii ortodocși s-au trezit fără biserică, iar cel care avea să le readucă bruma de speranță în suflete a fost tânărul pe atunci, Mihăilă Gritta, care împreună cu părinții lui, Gheorghe și Rafila, au ridicat la Roșia Montană, în 1781, cu efortul lor financiar, impresionanta biserică ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Mihăilă Gritta a ținut promisiunea construirii a 7 biserici ortodoxe și a 7 școli confesionale, singurele acceptate la acea vreme, pentru poporul său greu încercat, iar construirea celor 7 biserici s-a făcut pe un areal foarte întins pentru acea perioadă și cu eforturi financiare pe măsură.

A vândut tot aurul și, cu banii obținuți, s-a apucat să construiască școli și biserici pentru români! Pentru că autoritățile nu permiteau ridicarea unor școli ”normale”, Gritta le-a denumit ”confesionale”, pentru a păcăli ocârmuirea.

Dacă unele dintre biserici, cum ar fi cea de la Roșia Montană, Bucium, Cerbu sau Mogoș – Mămăligani, sunt ridicate în zonă, altele au fost ridicate la zeci de km distanță, la Geoagiu Gelmar sau Geoagiu Joseni.

Cinci dintre cele 7 biserici se cunosc cu certitudine și majoritatea poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, iar pentru celelalte două biserici există presupuneri și mărturii orale, cum ar fi biserica din Ardeu sau cea din Cărpiniș.

Fapta marelui român Mihăilă Gritta a fost una de mare curaj, dacă avem în vedere faptul că în acea perioadă, sceleratul general austriac Nikolaus von Bukow a distrus cu tunurile peste 150 de biserici și mănăstiri ortodoxe, iar credincioșii ortodocșii au fost persecutați, amendați, judecăți, executați, și aproape toate Bisericile lor au fost confiscate. 

Mihăilă Gritta s-a stins în 1837, la 75 de ani, acolo, la Roșia Montană. A fost înmormântat alături de soția sa, dar cu timpul, locul mormântului său a ajuns la marginea localității.

În cimitirul bisericii ortodoxe din Roșia Montană, ctitoria sa de la 1781, se află câteva morminte ale familiei Gritta, dar el nu odihnește aici.

Nimeni nu vorbește despre acest român nepereche sau despre ctitoriile sale, iar numele nu-i apare în nicio carte de istorie. Doar crucea de la căpătâiul său mai amintește despre ”Cinstitul jupân Mihail Gritta, curator al sfintei biserici neunite din Roșia”…

Familia Gritta a fost numeroasă. Din sânul ei s-au ridicat personalităţi de seamă, ale culturii şi istoriei noastre naţionale. O figură proeminentă a fost George Gritta, fiu al lui Mihăilă şi Rafila, proprietar de mine şi participant activ la revoluţia română de la 1848-1849, despre care Avram Iancu spunea:

„George Gritta fu si ridicatu la rangu de Tribun in Rosia si in totu de cursu deregatoriei suale de nimeni fu învinuit sau accusatu la prefectu fara imitand exemplu parentilor sui nau crutiat osteneala si averea pentru binele de obste si Thronu Imperatescu. Despre care lucru dau susu pomenitu George Grita acestu atestatu”.

Campeni 25 iunie 1851 Avram Iancu, advocat.

Tribunul lui Avram Iancu, George Gritta, a finanțat armata moților cu arme și un tun, iar strănepotul său, Ovidiu Gritta, comandantul Gărzii Naționale la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, a sfârșit tragic în închisoarea de la Sighet, supus de regimul comunist unor umilințe greu de imaginat, asemenea altor făuritori ai României Mari.

Noi, urmașii, avem datoria să le cinstim așa cum se cuvine memoria, căci fără astfel de români adevărați, astăzi ar fi fost greu să vorbim despre românism în Transilvania.

 *În mitologia populară, vâlva era duh, zână, știmă. Se crede că Vâlva băii  stăpânea, supraveghea și împărțea comorile dintr-o mină de aur.

Publicitate

O înfrângere dureroasă pentru neomarxiști

În ciuda presiunilor fără precedent ale mai marilor Uniunii Europene, care au șantajat clasa politică din Italia, iată că neomarxiștii au fost zdrobiți. „Extremista” Georgia Meloni (foto), șefa partidului Fratelli d’Italia, adică „Frații Italiei”, câștigă în fruntea unei coaliții alegerile pentru Camera Deputaților și Senat, scrie jurnalistul Sorin Roșca Stănescu în http://www.corectnews.com.

Va fi primul premier femeie din istoria Italiei. Suveraniștii sunt pe cai mari.

În urmă cu câteva zile, Ursula von der Leyen, pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, a intervenit brutal în procesul electoral al unui stat membru, încercând să influențeze prin amenințări rezultatul votului, în favoarea neomarxiștilor.

Șefa Comisiei Europene i-a amenințat pe italieni că, dacă nu vor alege ce trebuie și cum trebuie, adică cu hotărâre și fără ezitări pe neomarxiști, acest stat va putea împărtăși soarta Ungariei și Poloniei.

Ce fel de soartă? Guvernele Ungariei și Poloniei promovează politici de tip suveranist și, în consecință, sunt permanent cu sabia lui Damocles deasupra capului.

Adică amenințați de neomarxiștii care domină Comisia Europeană, dacă nu cu excomunicarea, în orice caz cu blocarea fondurilor de redresare și reziliență. Iar asta se întâmplă doar fiindcă liderii politici din cele două state apără și promovează suveranitatea națională.

Nu că ar pleca la război împotriva statelor care, în limbajul de lemn bruxellez, se manifestă „corect politic”.

Ci deoarece susțin familia tradițională, îngustează terenul de manifestare LGBT, mai ales în ceea ce privește educația copiilor, se opun căsătoriei unor persoane de același sex și adopției de copii de către familiile homosexuale. Promovează politici în favoarea interesului național.

Într-un trecut nu prea îndepărtat, oamenii politici de acest fel și partidele de acest fel erau caracterizate ca fiind animate de sentimente patriotice. Suveranismul nu este altceva decât o extensie deloc negativă a naționalismului sănătos. A patriotismului viguros.

De mai mulți ani, retorica s-a schimbat radical la nivelul Uniunii Europene, dar și la nivelul unor state non-europene, pe măsură ce globalismul, susținut în mod programatic de partidele neomarxiste, a avansat.

Și s-a ajuns astfel la demonizarea unor patrioți și la punerea la zid a unor regimuri care promovează politici naționale.

În acest context, a fost amenințat într-un mod de o brutalitate încă nemaîntâlnită statul italian, de către cel mai înalt responsabil al Uniunii Europene. Efectul a fost diametral opus.

Din această perspectivă, se poate spune că, în mod inconștient, Ursula von der Leyen (foto) a acționat ca un agent electoral al suveraniștilor din Italia.

Dreapta suveranistă a câștigat, conform ultimelor date exit-poll, între 41 și 45 la sută, un scor spectaculos, în timp ce Stânga, susținută de neomarxiștii europeni, nu a obținut decât între 25 și 29 la sută din voturi.

Vom mai avea deci un guvern suveranist. Și, desigur, efectul se va resimți în plan internațional. Nu este deloc exclus ca, pe creasta acestui val, partidele suveraniste din România să obțină la rândul lor un scor atât de bun, încât să poată veni la guvernare într-o alianță.

De altfel George Simion, care în acest moment conduce detașat zona suveranistă, nu a ezitat să salute victoria Dreptei din Italia și să-și reafirme convingerea că AUR va veni la guvernare.

Desigur – nu a spus-o el, o spun eu – împreună cu alte partide suveraniste, dacă acestea vor trece ștacheta celor 5% și vor putea intra în Parlament.

George Simion, liderul partidului „Alianța pentru Unitatea Românilor”, a acordat un interesant interviu publicației Visegrád Post

Foto: Țările membre ale Grupului de la Vișegrad

George Simion, președintele Partidului Patriotic Român AUR: „Cu Grupul Visegrád, avem aceeași istorie, aceleași interese și vom avea același viitor. Nu putem avea încredere în Germania, care controlează acum o mare parte din afacerile noastre interne și externe. „

 

Forumul Economic reunit în zilele de 7-9 septembrie 2021 la Karpacz,în Silezia inferioară, este cea mai mare conferință din Europa Centrală și de Est. În fiecare an, acest Forum reunește peste 4000 de invitați-lideri politici, economici și sociali, precum și aprox. 600 de jurnaliști. 
Oaspeții provin din peste 60 de țări din Europa, Asia și America. Misiunea Forumului este de a crea un climat favorabil dezvoltării cooperării politice și economice între statele membre ale UE și vecinii acestora.

La Forumul Economic Karpacz, în regiunea poloneză Silezia de Jos, echipa Visegrád Post l–a întâlnit pe George Simion, liderul partidului patriotic din România, AUR ( Alianța pentru Unirea Românilor – „Alianța pentru Unitatea Românilor”).

Acest militant în vârstă de 34 de ani, licențiat în economie și istorie, care a devenit recent om politic, s-a făcut cunoscut în 2019 printr-o acțiune controversată la cimitirul Valea Uzului, care fusese sursa unor reînnoite tensiuni între maghiari și români.

Declarându-se antisistem, creștin și în favoarea României Mari – înțelegeți reunificarea României și Moldovei – atacă frontal regimul român actual, pe care îl consideră corupt în ansamblul s[u, și nu ezită să denunțe rolul dăunător jucat de serviciile de informații românești, care se comportă realmente ca stat în stat.

George Simion a fost întrebat de reporterul Ferenc Almássy cu privire la opoziția sa față de măsurile Covidiste, viziunea sa asupra Grupului Visegrád sau despre motivele pentru care România încă nu este membră a spațiului Schengen.

Iată ce a declarat liderul Alianței pentru Unitatea Românilor:

George Simion:  Patru stâlpi caracterizează linia AUR, iar unul dintre ei este libertatea. De asemenea, luptăm pentru credința creștină care constituie fundamentul civilizației europene. Luptăm pentru principiul național și pentru familie ca bază a societății.

În România, dispariția partidului creștin democratic PNȚ-CD a deschis o lungă perioadă în care aceste valori nu au fost apărate în Parlament de nicio forță politică serioasă. Ne opunem puternic sistemului, nu într-un spirit anarhist, ci în respectarea valorilor pentru care luptăm și pe care le reprezentăm.

În zilele noastre, globaliștii ar dori ca noi toți să devenim la fel, la fel ca în zilele comuniste: ar trebui să ne privăm de identitatea noastră sexuală și de orice criteriu care ne face să ieșim în evidență.

Fiecare ar trebui să poată fi ceea ce își dorește. Dar, din punct de vedere biologic, nu putem fi decât bărbați sau femei. Acestea sunt singurele două genuri pe care le cunosc și care își datorează existența lui Dumnezeu.

Datorită atașamentului nostru față de aceste valori și în absența oricărei alte forțe politice poziționate pe acest segment al opiniei patriotice, suveraniste și conservatoare, am obținut 10% din voturi la alegerile din decembrie 2020. Dar doar 40% dintre alegători au fost informați a existenței AUR,

întrucât nu aveam acces la televizoare. Sistemul postcomunist, chiar totalitar, care controlează România a crezut că, ținându-ne departe de televiziune, ne va împiedica să trecem pragul [stabilit la 5% – nota] reprezentării parlamentare.

Dar am ajuns la 10%, iar unele dintre sondajele recente ne-au situat la 15%, altele mai aproape de 20%, iar ascensiunea noastră continuă. Acest lucru se datorează lipsei unei voci conservatoare și patriotice de care suferă politica românească – în ciuda modului în care încearcă să ne înfățișeze, ca extremiști, neofascisti sau alte nume de păsări din același butoi.

Suntem români normali, care dorim să facem parte din Uniunea Europeană – nu dintr-o federație europeană, ci mai degrabă dintr-o alianță între națiuni.

Acest guvern este același de 30 de ani. În 1989, l-au ucis pe Ceaușescu, au preluat puterea și au distribuit rolurile: „Tu, vei fi numit„ dreapta ”, tu, vei fi socialist, tu, liberali și tu, un partid popular”; dar erau totuși aceiași cu cei care controlau România înainte de schimbarea regimului, prin sistemul cu un singur partid și Securitatea [serviciile de securitate de stat ale statului român sub Ceaușescu – nota editorului]. Chiar și astăzi, ei controlează totul și refuză să permită auzirea altor voci în societatea românească. Iar problema noastră este aceasta: sistemul încearcă să tacă orice voci disonante.

Suntem supuși represiunii unui stat polițienesc.

La momentul alegerilor din 2020, în timpul luptei noastre pentru democrație și libertate, au încercat să ne compromită. De exemplu, oamenii au încercat să facă să pară că conduc fără permis, așa că a trebuit să dovedesc public că dețin un permis valabil. Securitatea română nu este moartă – nu a dispărut niciun moment și ne refuză dreptul de a ne apăra valorile.

Ferenc Almássy: Ne-ați spus că nu ați fost împotriva UE, ci în favoarea unei Europe a națiunilor. Din acest punct de vedere, discursul tău amintește destul de atent obiectivele urmărite de cei Patru din Visegrád.

George Simion:

Din punctul meu de vedere, România a făcut o greșeală gravă refuzând să se alăture grupului Visegrád. Am fi acolo în locul nostru, alături de Ungaria, Slovacia, Republica Cehă și Polonia.

Avem aceeași istorie, aceleași interese și vom avea același viitor. Nu putem semna un cec necompletat Germaniei, care controlează în prezent o mare parte a politicii noastre, atât străine, cât și interne, deoarece Germania va ajunge întotdeauna să facă afaceri cu Rusia. Au fost întotdeauna prieteni, apoi dușmani, apoi prieteni din nou și așa mai departe.

Poziția noastră este că ar trebui să avem o politică independentă – cea pe care mareșalul Piłsudski a imaginat-o în Polonia în anii interbelici, sub numele proiectului Intermarium. În prezent, acest proiect este resuscitat ca Inițiativa Three Seas. Țările din această zonă ar trebui să coopereze mai mult, pentru că dacă nu o vom face, vom dispărea. Vom fi țări cu salarii mici, abia abilități în a oferi o piață pentru produsele chinezești și occidentale.

Ferenc Almássy: În ceea ce privește chinezii: nu este îngrijorător, din punctul dumneavoastră de vedere, că Europa Centrală – adică o regiune care include țările acestei Inițiative Trei Mări – riscă să devină un fel de zonă tampon, de exemplu între Germania și Rusia, sau între Statele Unite și China, de exemplu? Nu suntem noi marionete în jocul marilor puteri?

George Simion: Ei ne folosesc pentru că noi îi lăsăm să ne folosească. Totul depinde de șefii de stat și de viziunea politică externă pe care o promovează. Din acest punct de vedere,

Trebuie să spun că admir politica Poloniei, de exemplu, precum și – dintr-un anumit punct de vedere – cea a guvernului Orbán, pentru rezistența sa la încercările de dictat de la Bruxelles – la acest tip de standardizare culturală comparabilă cu ceea ce încercam să impunem în epoca sovietică. Națiunile noastre nu sunt făcute pentru asta.

Cred că Uniunea Europeană ar trebui să rămână o zonă de liber schimb, o zonă economică, unită de libertatea de circulație și libertatea de comerț. Nu cred că trebuie să-și creeze propria armată sau să se constituie ca stat federal sau ca superstat.

Ferenc Almássy: Cum vedeți viitorul regiunii în perspectiva crizei Covid? Ai fost foarte ostil … –

George Simion: Nu, nu suntem ostili la nimic, ci doar ne ridicăm împotriva măsurilor care nu sunt utile. Uită-te la noi, de exemplu, în timp ce vorbim între noi chiar acum. Dacă am purta măști, nu s-ar schimba nimic. Cu toate acestea, în România, am fost obligați să purtăm măști – chiar și în aer liber – pentru o perioadă foarte lungă de timp, chiar dacă eficacitatea lor nu a fost niciodată dovedită.

De asemenea, am încercat să folosim frica – la fel ca în era comunistă – pentru a forța anumite măsuri, cum ar fi îngrădirile și vaccinările. S-au încercat ca vaccinarea să fie obligatorie pentru anumite categorii de lucrători, precum cei care lucrează în învățământ și funcționarii publici. Apărăm libertatea de alegere pentru toată lumea. Nimeni altul decât mine nu știe ce este mai bine pentru mine decât mine: libertatea este asta – și asta încercăm să eliminăm în acest moment.

Nu negăm existența acestui virus, dar susținem că daunele acestuia nu justifică paralizarea unor țări întregi. Este posibil ca țările occidentale să aibă suficiente rezerve financiare pentru a-și permite să facă acest lucru timp de doi sau trei ani, dar nu ne putem permite – la fel cum nu ne putem permite Green Deal sau asta. poveștile ne vor ucide economia. Aș dori să subliniez că, chiar înainte de această criză a sănătății, o criză economică în continuă înrăutățire a ucis deja țările noastre. Cinci milioane de români lucrează în străinătate.

Ferenc Almássy: De asemenea, sunteți foarte insistent ca România să acorde mai mult sprijin diasporei române, al cărei număr este foarte substanțial, în principal în Europa. În Regatul Unit, Germania, Italia, Spania și așa mai departe, există mulți români care locuiesc acolo, care au venit să lucreze acolo – unii care locuiesc deja acolo de mulți ani.

George Simion: Nu au plecat la muncă în aceste țări de dragul plecării. Lucrează acolo pentru că au fost forțați să părăsească România, pentru că erau săraci și nu puteau să ajungă la capăt. Acesta este motivul plecării lor. Pentru mine, deranjează mintea să văd guvernul român cumpărând 120 de milioane de doze de vaccin pentru o populație de 19 milioane, plătind un preț care depășește un miliard de euro, poate chiar mai mult, pentru că o fac într-un mod opac. Suma cheltuielilor nu este dezvăluită oamenilor …

Ferenc Almássy: Nici măcar parlamentarilor?

George Simion:Nici măcar parlamentarilor. Am pus multe întrebări prin proceduri parlamentare și nu primim un răspuns. Acesta este secretul deschis. În absența oricărei transparențe, cum vă așteptați ca oamenii să aibă încredere în ei? Ei bine, oamenii nu au încredere în ei. Acesta este motivul pentru care românii refuză vaccinarea. Încercăm să-i convingem pe românii expatriați să se întoarcă și să reconstruiască țara, dar este foarte dificil, știind că nimănui nu îi pasă de creșterea economică sau de suveranitatea națională. Tot ceea ce face guvernul este să ia împrumuturi de la FMI și Banca Mondială. Acest mod de a face lucrurile nu este viabil pe termen lung: mai devreme sau mai târziu, Banca Mondială ne va ordona să renunțăm fără despăgubiri, de exemplu,către rezervele noastre de gaze naturale.

Criza coronavirusului este, așadar, pentru mine, simptomatică a statului în care se află România, care, de 30 de ani, este condusă de forțe externe. Ne-am distrus economia. Ne-am distrus fabricile. Oamenii au plecat la muncă în străinătate, nevăzând niciun viitor în România.

Acesta este motivul pentru care românii ne susțin și de aceea nu suntem ca acei politicieni obișnuiți, care spun minciuni. Spunem ce poate vedea toată lumea. Acești oameni care pretind că ne guvernează nici măcar nu se conduc.

Ferenc Almássy: România face parte din UE de 14 ani și încă nu ați intrat în zona Schengen. De ce ? Este o țară destul de sigură, ale cărei frontiere sunt bine păzite. Ar putea fi din cauza portului Constanța [principalul port al României –ndlr], care amenință multe interese, sau din alte motive? În opinia dumneavoastră, România ar trebui să intre în Schengen?

George Simion: România trebuie să ne determine să o lăsăm să prospere economic, dar ni se blochează intrarea în spațiul Schengen.

În cazul aderării, desigur, Constanța este cea care ar încasa veniturile care plouă pentru moment pe Rotterdam, astfel încât, atât timp cât refuzăm să vindem Constanța, nu vom fi lăsați în Schengen. Ni s-a spus că urmează să trăim într-un spațiu comun, o Uniune care să aibă grijă de toată lumea, dar noi, cele mai sărace națiuni ale Uniunii menționate, nu beneficiem de ea într-un mod echitabil.

Ferenc Almássy: Ultima mea întrebare se referă la minoritatea maghiară din România: este o minoritate foarte mare.

George Simion:  5% din populație, da.

Ferenc Almássy: Această minoritate a fost multă vreme un argument de dispută, generând tensiune. Cum vedeți viitorul cooperării dintre cetățenii români de etnie română și cetățenii români de etnie maghiară?

George Simion: În primul rând, văd Bucureștiul și Budapesta colaborând, cooperând, ca două țări independente. Ungurii cu cetățenie română sunt foarte importanți pentru noi. În Parlamentul României, avem reprezentanți aleși care sunt etnic maghiari. Îi respectăm și dorim să construim un viitor comun cu ei.

Tensiunile care au apărut de-a lungul acestor ani au fost consecința provocărilor politice. Credem că integrarea magiarofonelor în societatea românească trebuie îmbunătățită. Trebuie să-i ajutăm să-și găsească locuri de muncă, în ciuda stăpânirii lor slabe a limbii române – pe care UDMR [Uniunea Democrată a Maghiarilor din România sau RMDSZ în maghiară, principalul partid al minorității maghiare –ndlr] l-a împiedicat de mult, pentru mulți, de la învățare. Aceasta este o problemă reală pentru ei, în măsura în care face imposibilă, în special, integrarea lor pe piața muncii. Dar trebuie să le oferim și posibilitatea de a-și păstra identitatea: să își învețe limba maternă, să participe la bisericile lor, să sărbătorească sărbătorile lor tradiționale,la fel ca și cetățenii maghiari care aparțin minorității române din Ungaria. Noi înșine avem probleme similare cu unele țări – precum Serbia și Ucraina – care nu respectă dreptul minorităților naționale de a-și folosi propria limbă, de a-și exercita propria religie etc. Cred că toate statele ar trebui să respecte specificitățile tuturor grupurilor etnice care trăiesc pe teritoriul lor.

Și cred că asta face România. Fiecare grup etnic are dreptul la cel puțin un parlamentar – și avem 18 în total! Cred că singurul partid care pune o problemă este UDMR, care este un ghetou în mijlocul scenei politice românești, când ar trebui să avem cetățeni de etnie maghiară în fiecare grup parlamentar, sub culorile tuturor partidelor, în loc de având pe toți regimentați într-un singur partid etnic. Majoritatea cetățenilor români de etnie maghiară locuiesc în departamentele Covasna și Harghita – departamente a căror dezvoltare și dezvoltare ar trebui să le sprijinim. Tenorii partidului etnic UDMR nu sunt altceva decât partea vorbitoare de maghiar a acestei clase politice corupte care controlează România de 30 de ani. Au fost asociați cu guvernul,și m-am implicat într-o mulțime de afaceri murdare, cum ar fi defrișarea țării noastre prin exploatare ilegală.